1,491 matches
-
este mai bine reținut dacă subiectului i se precizează după cât timp i se va cere să reproducă cele memorate. Se constată că după intervalul de reținere solicitat, uitarea se instalează rapid, ca și cum s-ar fi programat special. Se recomandă ca memorarea unor materiale dificile să se facă dimineața, după somn, când legăturile nervoase nou create sunt mai puțin perturbate de circuitele informaționale mai vechi. Profesorul de fizică va urmări dezvoltarea la elevi a memoriei cognitive, ce fixează rezultate logice, lanțuri de
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
funcționale dintre parametrii fizici, se obțin în general prin raționament deductiv. Alături de ceilalți profesori din școală, cel de fizică trebuie să urmărească permanent ca elevii să asimileze corect această formă logică de învățare, ce facilitează însușirea materialului, dovedit fiind că memorarea unei informații cu sens, înțelese de elev, este mai stabilă în timp, având o reactualizare promptă. Pe măsură ce elevii își însușesc conținutul fizicii, ei folosesc tot mai mult raționamentul deductiv și constată că teoriile fizice au la bază fie un model
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
asimileze și să depășească eventual, cunoștințele și comportamentele speciei umane. (O învățare o reprezintă și „deprinderile rele” care, din punct de vedere social și al intereselor reale ale persoanei nu reprezintă un progres, ci o scădere). Învățarea presupune întotdeauna o memorare - o reflectare a experienței anterioare dar ea implică o arie mult mai largă de fenomene psihice decât memoria. Privită de psihologii comportamentaliști doar ca o modificare adaptativă de comportament individual rezultând din experiență (J.Thorpe ,J. Skinner), învățarea pune mai
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
se conformeze specificului cognitiv al obiectului, pentru ca elevul nu doar să reproducă cunoștințele, ci să ajungă să gândească corect si independent. În procesul concret de instruire se Ține seama în primul rând, de legile gândirii și, în subsidiar de regulile memorării. De perfecționarea metodelor de instruire și de autoperfecționarea metodelor de învățare se leagă și formarea intereselor cognitive și a înclinațiilor profesionale, întrucât acestea se nasc în urma succeselor obținute în învățare, prin procedee eficiente; un scop major al învățării îl reprezintă
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
mod exclusiv, fie minimalizându-i-se rolul; aspectele legate de memorie sunt indispensabile ca bază de plecare în diversificarea și aprofundarea procesului de învățare, dar, în nici un caz, nu trebuie urmărite doar aceste aspecte. Întrucât în învățare este utilă o memorare eficientă, amintim o serie de observații referitoare la activitățile mnezice (de memorare): • pentru fixarea informației este necesară o perioadă de consolidare în care intervin restructurări neuronale, mai ales în urma proceselor de sistematizare; • daca două asocieri sunt de intensități egale, dar
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
indispensabile ca bază de plecare în diversificarea și aprofundarea procesului de învățare, dar, în nici un caz, nu trebuie urmărite doar aceste aspecte. Întrucât în învățare este utilă o memorare eficientă, amintim o serie de observații referitoare la activitățile mnezice (de memorare): • pentru fixarea informației este necesară o perioadă de consolidare în care intervin restructurări neuronale, mai ales în urma proceselor de sistematizare; • daca două asocieri sunt de intensități egale, dar una este mai veche, o nouă repetiție va favoriza această asociație (A
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
intervin restructurări neuronale, mai ales în urma proceselor de sistematizare; • daca două asocieri sunt de intensități egale, dar una este mai veche, o nouă repetiție va favoriza această asociație (A.Jost); • plasarea într-o serie omogenă a unei element eterogen favorizează memorarea acestuia ( efectul Restosf); • în memorarea unei serii sunt favorizate elementele de la început și de la sfârșit (Faucault); • intervalele prea mari între repetiții favorizează uitarea, iar cele prea scurte, oboseala (T.Cook); • „iluzia învățării” - elevul crede că dacă recunoaște un material îl
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
în urma proceselor de sistematizare; • daca două asocieri sunt de intensități egale, dar una este mai veche, o nouă repetiție va favoriza această asociație (A.Jost); • plasarea într-o serie omogenă a unei element eterogen favorizează memorarea acestuia ( efectul Restosf); • în memorarea unei serii sunt favorizate elementele de la început și de la sfârșit (Faucault); • intervalele prea mari între repetiții favorizează uitarea, iar cele prea scurte, oboseala (T.Cook); • „iluzia învățării” - elevul crede că dacă recunoaște un material îl poate și reproduce, fără a
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
început și de la sfârșit (Faucault); • intervalele prea mari între repetiții favorizează uitarea, iar cele prea scurte, oboseala (T.Cook); • „iluzia învățării” - elevul crede că dacă recunoaște un material îl poate și reproduce, fără a verifica acest fapt (P.Popescu Neveanu); • memorarea logică este mai productivă decât cea mecanică; • aprecierea laudativă crește productivitatea celor învățate mai mult decât sancțiunile, dar lipsa oricărei aprecieri se răsfrânge dăunător asupra memoriei (Hulrock); • învățarea pentru o anumită dată condiționează uitarea rapidă după acea dată ( efectul Ebert
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
bine lucrurile care ne convin și cu care suntem de acord; • un lucru este reținut cu atât mai repede și mai temeinic, cu cât intră în asociații mai multe și mai variate cu alte cunoștințe (regula multiplicității asociațiilor); • în cursul memorării este util să ne imaginăm lucrurile la care se referă textul respectiv; • denumirile, formulele, datele, definițiile, enunțurile trebuie însușite absolut corect de la început, pentru a se evita necesitatea unor corijări ulterioare; • se rețin mai bine evenimentele intens trăite afectiv, comparativ
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
necunoscut, de la ușor la greu, principii formulate de J.A. Comenius și recunoscute, fără schimbări prea mari, ca principii didactice (universal valabile pentru instruire). Concepția expusă duce și la anumite metode de instruire, cum sunt: demonstrația, povestirea și explicația, repetarea, memorarea și exersarea, verificarea și aprecierea. Concepția de instruire prezentată anterior, se caracterizează prin aceea că elevul are de-a face nu cu realitatea însăși, ci cu un model special prelucrat al realității, cu o realitate „artificială” care simplifică prea mult
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
III.4.Teorii actuale ale învățării Două considerații preliminare stau la baza concepției lui Gagne. Înainte de toate trebuie evitat reducționismul teoriilor istorice asupra învățării, care au consfințit anumite prototipuri particulare de învățare, absolutizând cazuri determinate supuse stadiului experimental (asociația, reflexele, memorarea listelor verbale). În al doilea rând, trebuie să avem în vedere, așa cum apare din observațiile mai largi și nepreconcepute, că învățarea depinde de anumite condiții interne sau externe subiectului, care nu numai că fac posibilă sau efectivă o anumită învățare
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
9 Se orientează în spațiu și timp; Negociază și reglează nevoia fizică de spațiu; COMPORTAMENT VERBAL: Vorbesc exprimă liber gânduri, sentimente și emoții, dialoghează, pun întrebări; Își îmbogățesc vocabularul; Spun și ascultă povești, poezii; Exersează și își autoreglează procesele de memorare si reproducere a unui conținut concret sau verbal: imagini, cuvinte, mișcări; Jucându-te cu copilul devii prietenul lui, îi capeți încrederea și îți va împărtăși „secretele” sale. Ajungi să îl cunoști mai bine decât Ți-ai imagina. Dacă vrei să
Jocul de rol, Universul copiilor by Mirela Bondrea, Lică Prisecaru () [Corola-publishinghouse/Science/1296_a_2061]
-
favorizator, dar nu și suficient pentru un producător de idei. Conceptul de ereditate se definește ca acea proprietate a mecanismelor vii de a transmite urmașilor caractere morfologice și fiziologice, cele transmise putînd fi completate cu cele dobândite. 2. Capacitatea de memorare, este utilă în faza de documentare, de acumulare de cunoștințe în domeniu. Pe acest fundament și în acest context, prin corelații pot apare idei și soluții originale. Memoria este acea însușire miraculoasă a creierului uman de a reține, recunoaște și
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
exemplu să favorizeze persoana să stăpânescă 20-30 limbi străine. Unele mijloace tehnice actuale duc la o “lenevire” a memoriei, deoarece găsim pe Internet multe informații. 3. Vârsta. Există persoane inovative care s-au manifestat de timpuriu, când există capacitatea de memorare maximă, talentul, imaginația uneori debordantă precum și lipsa efectelor negative ale rutinei, blazării, creșterii prudenței, eșecurilor, prejudecăților. Alți creativi s-au manifestat mai târziu, după acumularea cunoașterii, a experienței, existența motivației (materiale, de prestigiu, de promovare). Vârsta propice importantelor idei formulate
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
și bine, de a sesiza operativ esențialul unei situații, de a găsi în timp care sunt soluțiile problemei. Se consideră că inteligența se induce, evoluează și se dezvoltă prin acumularea unor experiențe bogate. Ea se completează cu factori specifici ca: memorarea, raționamentul, exprimarea verbală, semnificația verbală, relațiile spațiale și viteza perceptuală. Inteligența este rezultatul interacțiunii a doi factori principali: ereditatea și mediul, acestea cu ponderi diferite. Coeficientul de inteligență măsoară performanțele ei. Cercetătorul C. Hall conchide că sunt patru tipuri de
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
obținute în cercetări noi, acestea se impun cu greu pe piață. Neacceptarea lărgirii paletei cunoașterii, deoarece considerăm sistemul cunoașterii dobândit suficient și închis. Studiind lucrurile pe toate fațetele se observă că sunt necesare noi cunoștințe și perfecționări. Capacitatea redusă de memorare și de acces la cunoștințe poate determina un volum de cunoștințe redus, astfel că cercetătorul, prin combinarea acestora nu găsește repede noua soluție. Memorarea se înbunătățește prin învățare activă, asocierea memoriei cu procesele de gândire, căutarea ideilor directoare etc. 3
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
lucrurile pe toate fațetele se observă că sunt necesare noi cunoștințe și perfecționări. Capacitatea redusă de memorare și de acces la cunoștințe poate determina un volum de cunoștințe redus, astfel că cercetătorul, prin combinarea acestora nu găsește repede noua soluție. Memorarea se înbunătățește prin învățare activă, asocierea memoriei cu procesele de gândire, căutarea ideilor directoare etc. 3. Factori gnosiologici. a.. Un nivel scăzut de instruire sau de cunoștințe de specialitate nu poate duce la rezultate spectaculoase. Un om creativ, cu voință
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
Densusianu, și „mioritismul ca mod de existență”, ca esențializare a unei anume experiențe umane, majore, de cea mai acută tensiune dramatică: moartea. Într-un caz, cîmpul de observație se multiplică tematologic, în măsura în care o permite realitatea concretă și imediată, demnă de memorare ori de uitare, de admirație, după împrejurări, sau de persiflare. În celălalt, al „mioritismului”, diversitatea formelor de viețuire ruralistă intră în dialog dramatic, fie și în formă ludică, pentru a preînchipui o direcție de conduită și de meditație la care
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
acestor noțiuni și integrarea lor În sisteme operatorii se pot folosi materiale intuitive variate: banda timpului, harta fizică și istorică, tabelele cronologice, scheme istorice de plasare a evenimentelor În timp și spațiu, jocuri didactice, concursuri, teste de verificare, planșe de memorare. Prin compararea a două evenimente istorice petrecute la un anumit interval de timp, se poate reprezenta și forma noțiunea de timp istoric. De exemplu se poate compara Răscoala de la Bobâlna 1437 cu Războiul țărănesc din Transilvania condus de Gh. Doja
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
vârstei de 8 ani se dezvoltă operațiile de așezare În succesiune a evenimentelor, iar Între 9-10 ani, În strânsă legătură cu operațiile logico matematice, operațiile spațiale și cele temporale ajung la utilizarea maximă impusă de limitele operațiilor corecte". Planșa de memorare este un alt material care antrenează În mod deosebit elevii. Precizarea evenimentului conform dalei Înscrisă pe plic dă un caracter de Întrecere și afirmare, În fața elevilor ridic un carton pentru a putea fi văzut de clasă iar elevii procedează identic
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
obsedează de-a dreptul. Una din preocupările sale esențiale, ca și pentru Freud sau Halbwachs, este aceea de a înțelege cauzele și formele luate de amintire. În opinia sa, proprietățile sistemului nervos nu ar putea să explice, singure, procesul de memorare. Reprezentarea individuală ar trimite la o formă de conștiință. Respingînd teza asociaționismului lui William James, el subliniază cracterul sui generis al faptului psihic. Ceea ce noi am numi astăzi reprezentări mentale ar avea astfel o viață proprie, independentă de substratul bioneurologic
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
într-o RS și a caracterului calitativ al constituanților săi. 2.2. Reconstrucția obiectului și metoda ISA Abric, în lucrarea sa despre RS a artizanului (cf. acest capitol), le cere studenților, într-o fază ulterioară, să execute o sarcină de memorare (imediată sau la diferență de o oră) a unei liste de treizeci de termeni asociați cuvîntului "artizan", dintre care cinci fac parte din NC, iar celelalte din SP (Abric, op. cit.). Se creează astfel două condiții experimentale: una în care cognițiile
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
de studenți, lista care le este prezentată este asociată explicit sau nu cu reprezentarea artizanului (obiect al RS invocat sau nu). În aceste diferite condiții, elementele NC sînt semnificativ mai bine actualizate decît cele ale SP, mai ales în cazul memorării la diferență temporală. Mai mult, cînd constituanții NC lipsesc din grupul de cuvinte de reținut, într-o situație în care este invocat subiectul RS (artizan), subiecții confruntați cu această situație citează totuși cuvinte din rîndul acestora, într-un grad statistic
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
subiecții sînt stimulați să spună de ce au exprimat cei trei termeni gîndindu-se la cuvîntul inductor. Li se permite astfel să explice procesele care operează în propria lor reprezentare. Prin acest artificiu tehnic și psihologic, s-ar favoriza apariția, autojustificarea și memorarea relativ mai de durată a atributelor cognitive cele mai caracteristice pentru o RS. Acest lucru este esențial pentru buna continuare a procedurii SCB și a chestionarului standardizat pe care îl presupune. Fără această fază prealabilă, aceasta ar putea, într-adevăr
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]