1,164 matches
-
vor vedea de aici mult mai bine...”. America! America! (1994) este jurnalul liric al unui emigrant inadaptabil, înregistrând, cu impresii cotidiene și stări depresive, refuzul noii condiții. Percepția lumii libere, diferită de aceea a „autorilor de jurnale comerciale” și a „memorialiștilor de ocazie” („America nu este ceea ce vă închipuiți boieri dumneavoastră”), reflectă perspectiva înstrăinatului. Un lung poem inaugural se încheie cu un strigăt, amintind de Allen Ginsberg: „America! America! strigă colacele de salvare fără supraviețuitori/ America! America! strigă fiica mea nenăscută
STANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289873_a_291202]
-
ȘTIRBEI, Barbu (c. 1753 - 1813, București), memorialist. Descendent din familia Buzeștilor, Ș. e fiul Dumitranei și al postelnicului Constantin Știrbei. Vornic înainte de 1790, el mai primise rangurile de serdar, vel paharnic și clucer. Nu prea interesat de viața de la curte, boierul, fire retrasă, își petrecea timpul citind
STIRBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289935_a_291264]
-
constate, astfel, că portul românesc intrigă, dar și place. Dorul de ai săi începe treptat să îl încerce și se interesează mai des de ceea ce se întâmplă în țară, arătându-se satisfăcut de mazilirea „tiranului” Alexandru Moruzi. Ș. e un memorialist ingenuu. SCRIERI: [Scrisori], în N. Iorga, Scrisori de boieri și negustori olteni și munteni către Casa de negoț sibiană Hagi Pop, București, 1906. Repere bibliografice: N. Iorga, Scrisori de boieri și negustori olteni și munteni către Casa de negoț sibiană
STIRBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289935_a_291264]
-
ȘTEFANELLI, Teodor V. (18.VIII.1849, Siret - 23.VII.1920, Fălticeni), prozator, memorialist, dramaturg și traducător. S-a născut în familia negustorului Vasile Ștefăniuc, staroste al breslei cojocarilor, adoptând mai întâi numele de Ștefăniu, cu care a și semnat unele scrieri, apoi, definitiv, pe acela de Ștefanelli. A urmat școala primară în orașul
STEFANELLI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289902_a_291231]
-
, Adolphe (14.XI.1848, București - 18.X.1931, București), jurnalist, traducător și memorialist. Se numea Abner Stern și era fiul unui giuvaergiu evreu, Ghebelia ben Iehuda Leib Stern. Învață la liceele „Sf. Sava” și „Matei Basarab” din București. Urmează studii de drept la Berlin, Leipzig și Paris, susținându-și doctoratul în drept roman
STERN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289926_a_291255]
-
SÎRBU, Ion D. (28.VI.1919, Petrila - 17.IX.1989, Craiova), dramaturg, prozator, memorialist și eseist. Este fiul Ecaterinei (n. Glaser) și al lui Ion Sârbu, miner. Urmează școala primară în orașul natal, iar cursurile gimnaziale și liceale la Petroșani (1930-1939). Se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Cluj, mutată
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
, Gheorghe (24.VIII.1877, Tohanu Vechi, azi Zărnești - 20.III.1959, Mălin, j. Bistrița-Năsăud), prozator și memorialist. Dintr-o familie de țărani de sub Piatra Craiului, S. este fiul Mariei și al lui Gheorghe Stoica. Frecventează cursul primar în localitatea natală, apoi gimnaziul și Școala Comercială la Brașov. Cu înzestrare pentru declamație, cutreieră Transilvania, luând parte la turneele
STOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289954_a_291283]
-
dubios prin tentativele personajului în chestiune de-a distorsiona și ascunde faptele reprobabile, iar cel psihologic e alterat prin tendința de-a arunca vinovăția personală asupra altuia, de-a apărea el, cel în cauză, cît mai spălat de păcate. În calitate de memorialist (și-a dictat paginile în chestiune, precum C. Stere volumele din ciclul În preajma revoluției), Mihai Beniuc e un ilustrator tipic al fenomenului mai sus indicat. Dar înainte de-a purcede la analiza textului său, datînd cu aproximație din 1975, să
O struțo-cămilă ideologică (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17158_a_18483]
-
cu „treburi de-astea, la modă acum, scrisul care-l scrie pe unul, cu altul care-l scrie pe altul, ceva de mai mare hazul”. În afară de cele două personaje-autor, Ovidiu Rădulescu și Dumitru G. Stan (primul romancier, celălalt romancier și memorialist), creaturile fictive ale lui L. sunt, în viață, producători, cititori și imitatori maniaci de literatură. De la pupitrul lui de dispecer, prozatorul reușește să controleze ferm rețeaua de circuite complicate prin care parvin informațiile în cartea sa, împiedicând-o să devină
LACUSTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287735_a_289064]
-
, Dimitrie (26.X.1877, Giurgiu - 1949, București), poet, memorialist și publicist. De obârșie bulgărească, tatăl lui K. se numea Paraschiv; mama, Ioana, purtase numele Cernat înainte de căsătorie. Fiul urmează școala mai întâi în orașul natal, după care este înscris, pentru a face ultima clasă la Gimnaziul „Ion Maiorescu” din
KARNABATT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287704_a_289033]
-
noi înțelegând că autorul, o dată cu venirea primăverii, în ajunul Sfintelor Paști, ca un bun gospodar care este, vrea să-și cantoneze în timp propria-și operă. Să și-o pună deoparte. Chiar ca administrare. El ne mai lăsând moștenitorilor - eventual memorialiștilor, criticii literare ori familiei, grija adunării, eventuale, a documentelor de acolo de unde sunt împrăștiate - în volume, jurnale personale, articole în reviste și ziare etc. - Ce mai face prozatorul Hușanu? îl întrebam într-un dialog virtual către sfârșitul primului deceniu de după
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93023]
-
STANCA, Horia (26.IX.1909, Vulcan - 13.VI.2002, București), cronicar dramatic, memorialist și traducător. Este fiul Mariei (n. Munteanu) și al lui Sebastian Stanca, preot, consilier eparhial, colaborator al „Luceafărului” de la Pesta. S. este frate al scriitorului Radu Stanca și văr cu actorul și poetul Dominic Stanca. Urmează școala primară și gimnaziul
STANCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289859_a_291188]
-
dramatic și muzical, textul deținând astfel o importantă valoare documentară despre teatrul și presa clujeană interbelică. Efervescența culturală a orașului găsește un ecou puternic în formarea conștiinței artistice a lui S., care își retrăiește tinerețea în scris. Formația clasică a memorialistului este evidentă în stilul echilibrat, senin, în decența confesiunii, în așezarea atent cronologică a evenimentelor. Harul de portretist transpare din conturarea figurilor de dascăli, actori, regizori, înfăptuită cu farmec și lirism, dar și cu știința selectării detaliului semnificativ. Rememorarea se
STANCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289859_a_291188]
-
dar și cu știința selectării detaliului semnificativ. Rememorarea se încarcă de emoție odată cu relatarea episoadelor dramatice din istoria orașului (cedarea Clujului) și din cea a familiei Stanca. Doar finalul aduce o perspectivă ulterioară, convențional optimistă, asupra acestui oraș de care memorialistul fusese obligat să se despartă după înstrăinarea Ardealului de Nord. Viziunea tradițională asupra fenomenului cultural (în sensul unei reticențe față de modernism, față de inovație), menținerea tonalității decente, fără mari incursiuni dincolo de pragul întâmplărilor și de cel al împrejurărilor istorice, sunt constante
STANCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289859_a_291188]
-
STĂNESCU, Mihai (4.III.1919, Slatina), poet, traducător și memorialist. Este fiul Elenei Stănescu (n. Voicu-Mincu), profesoară, și al lui Pantelimon Stănescu, militar de carieră. Dată fiind profesiunea tatălui, studiază la liceele „Radu Greceanu” din Slatina, „Sf. Petru și Pavel” din Ploiești, „Ștefan cel Mare” din Suceava și la Liceul
STANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289874_a_291203]
-
1147; Petraș, Panorama, 596-597; Dicț. scriit. rom., IV, 457-460; Mihai Pelin, Opisul emigrației politice, București, 2002, 318; Tudorel Urian, Case cu pereții de sticlă, RL, 2003, 5; Manolescu, Enciclopedia, 653-654; Constantin M. Popa, Brațul de la Lepanto, Craiova, 2003, 128-131; Săndulescu, Memorialiști, 286-297. D. Mc.
SORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
SEVASTOS, Mihail (8.VIII.1892, Botoșani - 24.IX.1967, București), prozator, memorialist, poet, traducător și gazetar. Este fiul natural (cu prenumele la naștere Ionel Mihai) al folcloristei Elena Didia Odorica Sevastos și al poetului Artur Stavri. Își face studiile în Iași, la Liceul Internat, apoi la Facultatea de Drept (1910-1913) și devine
SEVASTOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
SION, Gheorghe (18.V.1822, Mamornița - Cernăuți - 1.X.1892, București), memorialist, autor de versuri și teatru, traducător. Sedus de plăsmuirea enormă din acel imaginar Izvod al lui Clănău (Cronica lui Huru), S. a crezut o vreme - până ce mistificarea fu dovedită - în obârșia legendară a neamului său. Era unul din foarte numeroșii
SION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289700_a_291029]
-
În Suvenire de călătoria în Basarabia meridională (1857), blajină evocare mărturisind „plăcerea călătoriei”, lasă să se întrevadă că zestrea sa este aceea de povestitor. E ceea ce face farmecul operei sale de căpătâi, Suvenire contimpurane (1888). Scriitorul este, prin structură, un memorialist. Având voluptatea spunerii, el nu reconstituie întâmplări de odinioară („din copilărie”, „din tinerețe”, „din anul 1848”) de dragul adevărului. Nici nu plăsmuiește, ci învăluie totul într-un abur de poveste, așa încât anumite istorii - nunta beizadelei Grigore sau aventurile prin care trece
SION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289700_a_291029]
-
treaz interesul, intercalând întâmplări neașteptate, anecdote cu haz și episoade de senzație, cum ar fi acela al sfârșitului poetului Al. Hrisoverghi. Limba, cu o patină de vechime, creează o aură evocatoare. Ca povestitor, S. nu e mult mai prejos decât memorialistul Ion Ghica. SCRIERI: Ceasurile de mulțemire a lui ..., Iași, 1844; Din poeziile lui..., București, 1857; Suvenire de călătoria în Basarabia meridională, București, 1857; La norocu, București, 1859; Influinția morale, București, 1869; 101 fabule, București, 1869; ed. 2, București, 1886; „Reporta
SION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289700_a_291029]
-
Mîndra, Clasicism, 177-180; Manolescu, Teme, III, 20-23; Andrei Nestorescu, Un roman necunoscut al lui George Sion, RITL, 1979, 2; Dicț. lit. 1900, 785-786; Brădățeanu, Istoria, II, 30-31; Manolescu, Istoria, I, 244-249; Negoițescu, Ist. lit., I, 43; Ion Buzași, George Sion, memorialistul, TR, 1992, 39; Satco-Pânzar, Dicționar, 208-210; Faifer, Semnele, 144-145, 254; Micu, Ist. lit., 95; Dicț. scriit. rom., IV, 263-264. F. F.
SION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289700_a_291029]
-
Mihail Sadoveanu. Modelul istorisirii de dragoste, Iași, 2002; Gheorghe Jurma, Sadoveanu sau Lupta cu balaurul, Reșița, 2002; Negrici, Lit. rom., 86-89, passim; Nicolae Crețu, Prințul și Daria Mazu, CL, 2003, 11, 12; Larisa Ileana Casangiu, Personajul sadovenian, Constanța, 2003; Săndulescu, Memorialiști, 162-172. Ov. S. C.
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
, Barbu (5.III.1897, București - 30.X.1976, București), poet, memorialist și traducător. Este fiul Victoriei (n. Petrescu) și al lui Victor Solacolu, magistrat, doctor în drept la Liège. Numele, potrivit mărturiei scriitorului, nu ar fi decât traducerea în limba turcă a poreclei Anghel Stângaciu, pe care o primise străbunicul său
SOLACOLU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289777_a_291106]
-
1945 și păstrat în manuscris, coboară în timp spre anii copilăriei, aducând în prim-plan vechiul neam al Solacolilor, cu numeroasele lui încrengături de rudenie, pe fundalul Bucureștilor de la sfârșitul veacului al XIX-lea, cu întreg picturalul și insolitul lor. Memorialistul este adesea furat, cu sau fără voie, de jocul, aparent aleatoriu, al unor evenimente pe care le retrăiește cu intensitate. El face să prindă viață o avalanșă de întâmplări, anecdote, aduceri-aminte. Le adaugă izbutite schițe de portret ale unor personalități
SOLACOLU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289777_a_291106]
-
Călinescu, Ist. lit. (1941), 851, Ist. lit. (1982), 936; Dumitru Micu, Poezia în „Vieața nouă”, LL, 1967; Dumitru Micu, „Umbre pe drumuri”, GL, 1968, 19; Virgil Gheorghiu, „Umbre pe drumuri”, VR, 1968, 11; Ciopraga, Lit. rom., 427; Florin Mihăilescu, Un memorialist de vocație, VR, 1974, 12; Cioculescu, Itinerar, III, 243-248; Dorin Tudoran, [Interviu cu Barbu Solacolu], LCF, 1975, 22; Paul Daniel, Barbu Solacolu, RL, 1976, 45; [Barbu Solacolu], RMB, 1976, 9 960; Micu, Lecturi, 152-153; Iliescu, Poezia, 124-125, 253-254; Tacciu, Romant
SOLACOLU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289777_a_291106]