1,294 matches
-
și cenzura conștiinței morale. Însă valoarea romanului nu constă nici în conflictul etic, nici într-un itinerar epic, ci în subtilele intuiții ale autoarei, care sondează psihologia Blandinei, surprinsă în episoade revelatoare, unde intervine contrapunctul naratorului. Și această scriere e memorialistică în haina ficțiunii: o suită de evocări plastice și sensibile ale unor existențe reale, prieteni, rude, profesori, guvernante, muzicieni, pictori, călugărițe, surori de caritate, clerici, poeți - o întreagă lume e condensată aici. Nu lipsesc verva, umorul, anecdoticul, când și când
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288144_a_289473]
-
Al. Săndulescu); Matei Călinescu, Ion Vianu, Amintiri în dialog, București, 1994, 233-234; Ornea, Înțelesuri, 179-190; Edgar Papu, Scriitori-filosofi în cultura română, Craiova, 1994, 56-65; Geo Șerban, Tudor Vianu la maturitate, JL, 1995, 9-12; Muthu, Cântecul, 120-125; Petru Creția, Cuvânt despre memorialistica lui Tudor Vianu, MS, 1996, 3-4, 1997, 1; Cezar Baltag, Paradoxul semnelor, București, 1996, 53-55; Velea, Universaliști, 7-18; Alexandru Zub, Tudor Vianu, DL, 1997, 4; Centenar Tudor Vianu, MS, 1997, 2-4 (semnează Crizantema Joja, Alexandru Duțu, Marin Diaconu, George Gană
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
Jung și Cassirer despre gândirea arhetipală și simbolică își găsesc numeroase ilustrări și interpretări în psihologia conduitei, a celei anormale și patologice, autorul fiind un fin interpret al celor mai subtile mecanisme psihologice. Un loc important îl ocupă M. în memorialistica gulagului și a detenției, cele două cărți pe această temă, Amfiteatre și închisori (1991) și Mărturii asupra unui veac zbuciumat (2002), constituind documente umane și sufletești de primă mână asupra anilor de formație și, mai ales, asupra epocii comuniste. Edificatoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288016_a_289345]
-
atmosferă de exterminare. „Un infern adevărat, pe care fantezia lui Dante nu l-a putut imagina”, scrie cel care ajunsese să aibă la eliberare doar puțin peste patruzeci de kilograme. Cu o portretistică vie și un verb plin de plasticitate, memorialistica lui M. îl impune printre autorii de mare curaj și putere de convingere. SCRIERI: Psihologia persoanei, Cluj, 1941; ed. București, 1999; Natura științei, București, 1968; Sub semnul omeniei, București, 1970; Psihologie și literatură, Cluj-Napoca, 1971; Condiția umană. Aspectul ei bio-psiho-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288016_a_289345]
-
unui veac zbuciumat), îngr. și introd. Voicu Lăscăruș, Cluj-Napoca, 1991; Depth and Height Psichology, Cluj-Napoca, 1998; Psihologia adâncurilor și înălțimilor, Cluj-Napoca, 1999; Mărturii asupra unui veac zbuciumat, îngr. Daniela Mărgineanu Țăranu, pref. Mircea Miclea, București, 2002. Repere bibliografice: Mircea Popa, Memorialistica lui Nicolae Mărgineanu, VR, 1992, 6; Andrei Marga, Despre etica universitară, APF, 1997, 5; D. Salade, Universitari clujeni, Cluj-Napoca, 2002, 79-92; Mircea Popa, Figuri universitare clujene, Cluj, 2002, 79-92; Marta Petreu, N-am plâns de mult citind o carte, APF
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288016_a_289345]
-
este roman! O spun cu atât mai clar cu cât eu Însumi, În acel text publicat de mine În Viața Românească În care Îi luam apărarea Epistolarului său, avansam ideea că Liiceanu propune o „proză epistolară”, un gen hibrid, Între memorialistică și jurnal, pamflet literar sau anchetă de opinie. „Jurnalul” ca gen secund este interesant când este semnat de o autoritate Într-una din speciile majore ale culturii - filosofie, roman, eventual știință. Sigur, aceste vreo două cărțulii intitulate „Jurnal” ale dlui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
și subordonatele ce curg și se revarsă unele din altele, ilustrând acel „flux al conștiinței” (de care se face atâta caz!Ă, indică o radicală răsturnarea a Întregii proze europene până la această dată. Chiar și cea care practică o anume memorialistică și noi, Românii, avem nu puțini prozatori clasici care o fac. Da, dar Proust nu o face precum Sadoveanu sau Hogaș; „amintirile” nu curg șovăitor și linear, plastic și anecdotic, ci se „afundă” În acele straturi, „nămoluri” ale unui trecut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
masă și scrie, scrie mereu. Ce fel de lucrare face?, l-am întrebat. „Un fel de schițe din care eu lipsesc”, mi-a răspuns. Își toarce scîrba de care e impregnat pînă la ultima celulă. „N-ar fi mai potrivită memorialistica?”, am reluat eu. „Nu, pentru că în memorialistică prea se simte sudoarea personală”. Hîrtia în care i-am adus niște japoneze nu-i dă pace. O pliază și o netezește a zecea oară. „Nu pot suferi cutele: nici în mine, nici
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de lucrare face?, l-am întrebat. „Un fel de schițe din care eu lipsesc”, mi-a răspuns. Își toarce scîrba de care e impregnat pînă la ultima celulă. „N-ar fi mai potrivită memorialistica?”, am reluat eu. „Nu, pentru că în memorialistică prea se simte sudoarea personală”. Hîrtia în care i-am adus niște japoneze nu-i dă pace. O pliază și o netezește a zecea oară. „Nu pot suferi cutele: nici în mine, nici în lucruri”, și-a motivat el gesturile
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
care este motivul pentru care atât prima, cât și a doua carte pe care ați scris-o se leagă de aviație? Daniel Focșa: Aviația, și în special istoria aviației, mă preocupă de vreo 10 ani, de când am început să citesc memorialistică scrisă de aviatori, în special participanți la cel de-al Doilea Război Mondial, și mi-am dat seama că este un domeniu fascinant. O îmbinare de eroism și poezie. Cred că aviatorii sunt ultimii cavaleri ai vremurilor noastre. Pe urmă
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
le aduc pe această cale respectuoasa mea gratitudine”. Opera sa o continuă succesorul său Ioan Timofte, care a contribuit la apatiția prezentului volum cu un număr de date biografice. Acad.prof. Constantin Ciopraga caracterizează astfel episodul literar: „la Iași, fenomen semnificativ, memorialistica a avut întotdeauna zelatori pasionați, emulația a găsit aici teren favorabil de la marii cronicari până la Mihail Sadoveanu, până la Ionel Teodoreanu și ceilalți s-a conturat aici o proză subiectivă, lirică, tipic rememorativă, de observat așadar adâncimea sistematică și spiritualitatea locului
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
favorabil de la marii cronicari până la Mihail Sadoveanu, până la Ionel Teodoreanu și ceilalți s-a conturat aici o proză subiectivă, lirică, tipic rememorativă, de observat așadar adâncimea sistematică și spiritualitatea locului; a rodit aici ideea costiniană: «Nasc și la Moldova oameni»”. Memorialistica lui Ionel Maftei impresionează prin rigoarea cercetătorului în redarea principalelor episoade biografice. Evocarea unor basarabeni s-a menționat și în volumele anterioare publicate de Ionel Maftei, unele medalionae fiind, astfel, reeditate în volumul de față. Pentru biografiile adăugate în acest
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
restrânsă, o operă puțin cunoscută de contemporani. Ca și Mihail Kogălniceanu, Alecu Russo a militat pentru o literatură originală, inspirată de realitățile noastre și exprimată în limba vie a poporului. Alecu Russo a fost un scriitor realmente înzestrat și numai memorialistica sa, spre exemplu, ar justifica deplin locul pe care-l ocupă în istoria literaturii. Coexistă în scrierile sale memorialistice (Piatra-Teiului, Iașii și locuitorii săi în 1840, Soveja, dar mai cu seamă în Amintirile publicate în România literară, în 1855ă, prețuitorul
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
solfegiu ce au avut-o Academiile de muzică din România. Dintre toate caracterizările care i s-au făcut, cea mai plastică este a norei ei, Lili Teodoreanu, soția lui Ionel Teodoreanu, scriitoarea Ștefana Velisar-Teodoreanu (1897-1995ă, cea care în volumul de memorialistică Ursitul. Evocări, amintiri (1970ă scria, printre altele: „ĂÎn timpul acesta, eu mă împrieteneam cu mama lui. Grație ei mă adusese tata în țară. Era o mare putere în făptura ei, cu fața netedă și palidă, ca o piatră scoasă din
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
de înaltă ținută academică al cărei președinte a fost chiar prof. dr. Petru P. Andrei , a început publicarea operei complete a lui Petre Andrei în forma în care acesta a elaborat-o. În acest sens au apărut următoarele titluri: Jurnal, Memorialistică, Corespondență (1993), Fascismul (1995), Despre ideal, Despre fericire, Valorile estetice și teoria empatiei (1996), Discursuri parlamentare (1996), Sociologie generală (1997), Filozofia valorii (1997), Prelegeri de istorie a filozofiei de la Kant la Schopenhauer (1997) , Sociologia revoluției (1998), Etica (1999). Această prodigioasă
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
culturală clasic umanistă. Avea numeroși prieteni în rândul intelectualității ieșene din acele timpuri precum: Corneliu Baba, George Lesnea, Petru Hârtopenu, Ion Frunzetti, prof.dr. Gr.T. Popa, Alexandru Miller, Ștefan Nicolau. De la Alexandrina Miron-Tănăsescu au rămas manuscrisele unor lucrări literare (poezie, dramaturgie, memorialistică), parte în curs de tipărire postumă. A fost traducător autorizat, cunoscând foarte bine limbile franceză, engleză și italiană. În domeniul medicinei s-a remarcat prin combinarea rigorii științifice cu respectul față de bolnavi. Dotată cu un bun simț clinic și având
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
hârtie, în tihnă, splendide memorii de război, cei rămași în "lagărul socialist" erau prea preocupați să supraviețuiească fizic (ori să moară, în temnițele comuniste) pentru a mai avea putința să scrie. După război, un Pierre Clostermann publică acea capodoperă a memorialisticii de război (și best-seller totodată), Marele circ, lucrare de referință. Chiar și cei din tabăra învinșilor fac cunoscute fapte de arme și de zbor de neuitat: Hanna Reitsch, Hans Ulrich Rudel, Saburo Sakai și mulți alții, aviatori de excepție, vor
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
lume grație volumelor lor de memorii, publicate. De partea cealaltă, în Est, cu excepția învingătorilor sovietici, decenii în șir se tace ori se publică scrieri "pe linie" ideologică comunistă. În România, cu câteva palide excepții, tot ce s-a publicat, ca memorialistică în domeniul acesta, a apărut după 1989. Astfel, câteva scrieri excepționale au putut ajunge la marele public. Unele cu întârziere de câteva zeci de ani este cazul cărții lui Ion Profir, Singur pe cerul Stalingradului. Altele, cum ar fi jurnalul
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
poetică a nuvelei Maison pour un mirage, 2003. Poeziile scrise în românește i-au fost publicate în revistele literare ale exilului și adunate ulterior în volumul Din urzeala ursitei, apărut într-un tiraj necomercial (Galateea, 2004). A publicat volumele de memorialistică Nori peste balcoane (Humanitas,1996), în versiune franceză Au balcon de l ’exil roumain à Paris (Harmattan, 1999), și Ceruri nomade (Humanitas, 1999), în versiune franceză La Roumanie revisitée (Harmattan, 2001); de asemenea, Avec de Gaulle en Roumanie (Éditions de
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
a beneficiat de comutarea pedepsei în muncă silnică pe viață, fiind folosit ca martor al acuzării în cel de-al doilea proces al deținuților. A trecut și pe la Aiud, fiind eliberat în 1964. După 1989 a publicat un volum de memorialistică. Nicolae Călin Zaharia Arestat și condamnat pentru activitatea din cadrul Organizației Național-Creștine din Timișoara, Zaharia era o fire mai fricoasă, conform mărturiilor celor care l-au cunoscut. Această trăsătură l-ar fi determinat să cedeze destul de repede și să se alăture
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Locusteanu, Șt. Opreanu, H. Stahl, Ion Gorun, Al. Cazaban, Marcu Beza, Emil Nicolau, Adrian Corbul (Radu Baltag), Al. Ciura, Al. Bogdan, Traian Gh. Șoimu, Cassian R. Munteanu, Constanța Hodoș, I.C. Vissarion, Alex. Anestin, I.A. Bassarabescu. Note de călătorie și memorialistică dau îndeosebi Romulus Cioflec, Dimitrie H. Ghica, Victor Braniște, E. Lovinescu, G. Murgoci, I. Broșu. Studiile de critică și istorie literară îi au ca autori pe E. Lovinescu (Literatura, publicul și statul), G. Bogdan-Duică, I. Scurtu, Octav Minar, Horia Petra-Petrescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289358_a_290687]
-
și de pretutindeni”. Semnează versuri Teodor Murășanu, Ecaterina Pitiș, Iustin Ilieșiu, Emil Isac și Aron Cotruș, iar proză Ion Agârbiceanu. Sectorul publicisticii este bine ilustrat de Cezar Petrescu, Victor Braniște, Ion Agârbiceanu, Nicolae Iorga, Petru Groza. Dens este și compartimentul memorialisticii, al evocărilor și amintirilor. Astfel, Alexandru Vaida-Voevod prezintă activitatea redacțională de la gazeta timișoreană „Dreptatea”, precum și procesul intentat de autoritățile maghiare lui V. Braniște. George Bota evocă figura lui Iosif Vulcan, Al. Ciura pe aceea a lui George Barițiu, I. U
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285289_a_286618]
-
Mircea Vulcănescu ș.a., precum și proză (D. Țepeneag). Paginilor inedite de jurnal li se consacră în schimb un spațiu larg, autorii fiind Ion Petrovici, E. Lovinescu, Camil Petrescu, Grigore Nandriș, Mircea Eliade ori Dan Petrașincu, aceeași atenție acordându-se evocărilor și memorialisticii: Horia Roman (Mircea Grigorescu și drama unei generații), Virgil Ierunca (Cei plecați: Constantin Fântâneru, Radu Gyr, Dinu Pillat), Horia Stamatu (Cronică la moartea Anișoarei Odeanu), Șt. Baciu (Omagiu lui Grigore Cugler), Al. Ciorănescu (Poetul întâlnit - despre Ion Barbu), Pavel Chihaia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287817_a_289146]
-
repede înțeles, reușind să expună, să se facă remarcat și chiar să vândă din tablourile sale. Cu trecerea timpului devine poet și scriitor de limbă franceză, tipărind în anii ’80 șase volume de versuri și în 1991, unul de proză memorialistică foarte specială, poematic-filosofică, Diotima. În 1983 cunoscutul editor de poezie Guy Chambelland îi dedică un număr al revistei sale „Pont de l’épée”. De-a lungul anilor ’90 îi apar, în limba în care a început să scrie și la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287716_a_289045]
-
au determinat însă pe autor să dea întâietate laturii probatorii a depoziției sale, mai mult, să evite tot ce l-ar fi putut acuza de subiectivism ori „literaturizare”. Cedând adeseori pasul documentarului, indispensabil pentru istoricul epocii, cartea rămâne în spațiul memorialisticii printr-un patos al adevărului și al patriotismului profund. SCRIERI: Limba nouălor cărți bisericești, Sibiu, 1905; Der moderne Utraquismus oder Die Zweisprachigkeit in der Volksschule, Langensalza, 1910; Despre educație, Sibiu, 1911; Cercetări privitoare la situația învățământului nostru primar și la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287252_a_288581]