1,292 matches
-
eliminat treptat, dar care nu se mai remarcă prin originalitate. Lumea prozelor rurale ale lui L. este cea din jurul orașului său natal și, în sens mai larg, a câmpiei transilvane (în esență, lumea din nuvelistica lui Pavel Dan sau din memorialistica lui Ion Vlasiu); momentul istoric al evocării surprinde instaurarea și consolidarea orânduirii social-politice de după 1948. Ana Nucului, compromisă de tezismul afișat, reia în context istoric diferit schema din Popa Tanda de Ioan Slavici, fiind o pledoarie pentru efectul edifiant al
LUCA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287861_a_289190]
-
de folclor țigănesc. Marcante însușiri literare (frazare alertă, formulări sugestive, plastice, combinații neașteptate, fericite, de neologisme și neaoșisme, citate seducătoare, referiri percutante de natură teologică, biblică, istorică, inserții de amintiri și anecdote, descrieri de natură, tonalitate sacerdotală) dezvăluie publicistica și memorialistica scriitorului. Acestea caracterizează și stilul jurnalului lăsat de G., publicat postum (1973-1980), deosebit de interesant și valoros din punct de vedere documentar. Elementele esențiale ale literaturii [lui Gala Galaction] sunt deci: epicul popular, romantic, și basmul fantastic plin de eresul creștin
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
succesiv al partidelor averescan, gogist, cuzist, legionar și ca susținător fervent al politicii lui Ion Antonescu. Debutează cu un comentariu literar în „Universul” (1913), ziar al cărui colaborator va rămâne o lungă perioadă. Semnează numeroase articole, cronici literare și dramatice, memorialistică în „Convorbiri literare”, „Universul literar”, „Sburătorul”, „Cuvântul”, „Țara noastră”, „Preocupări literare”, „Tribuna școalei” și altele. Inițiază apariția revistei „Ecoul Dunării” (Calafat, 1929) și este redactor al revistei „Lanuri” (București, 1934). A fost un cunoscut și apreciat conferențiar al Societății Române
GEROTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287226_a_288555]
-
vestigii ale Antichității sau în pastelul dobrogean). Deși cade uneori în manierism, neștiind să evite clișeele sau o anume monotonie, G. rămâne un poet ce se distinge prin puritatea și delicatețea sentimentelor, ca și prin armonia versificației. Un volum de memorialistică, publicat în 1934 (Schițe. Din noianul amintirilor), are o valoare mai degrabă documentară. SCRIERI: Cântece în amurg, București, 1906; Insula uitării, Constanța, 1924; Raze și umbre, Constanța, 1933; Schițe. Din noianul amintirilor, Constanța, 1934; Solitare, Constanța, 1935; Cristale, Constanța, 1936
GHERGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287246_a_288575]
-
a regresiei induse ideologic, În principiu, În regimurile comuniste, dar și În orice tip de totalitarism. Revin Însă acum la conceptele pe care le-am propus inițial, „contra-spălarea creierului” și „contra-reeducarea”, ultimul fiind Împrumutat de mine dintr-o carte de memorialistică a Închisorilor semnată de Marcel Petrișor. Acesta vorbește despre inițiativa restrânsă, e adevărat, a unui grup de foști deținuți politici care, trăind printre alți deținuți trecuți prin experimentul de la Pitești și văzându-le reacțiile pavloviene și schizoide, au inițiat un
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
difuzare a modelului concentraționar... Eu așa am Înțeles. Ruxandra Cesereanu: Îmi atribui idei false și chiar contrare a ceea ce susțin eu. Ai Înțeles greșit. Ar fi un paradox și o absurditate ca, după ce am scris o carte-sinteză despre Gulag, despre memorialistica Închisorilor din România, În care am demonstrat și cum s-a cedat, dar mai ales cum s-a rezistat În Închisorile comuniste, să vin acum cu o teorie prin care să susțin că deținuții politici au fost reeducați și au
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pot prelua. Apoi, e tonic gândul că În momentul de față chiar putem face o cercetare interdisciplinară În sensul real al termenului. Pe mine mă preocupă problema memoriei - bine, de pe versantul meu, memoria ca temă comunitară, așa cum apare În scrierile memorialisticii, fie ea memorialistica literaților, fie memorialistică din câmpul acesta mai larg deschis după 1989. Cred că e un fenomen, e o decadă În care comunitatea chiar simte nevoia să-și impună niște locuri, să reconsidere și să rediscute, să se
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
e tonic gândul că În momentul de față chiar putem face o cercetare interdisciplinară În sensul real al termenului. Pe mine mă preocupă problema memoriei - bine, de pe versantul meu, memoria ca temă comunitară, așa cum apare În scrierile memorialisticii, fie ea memorialistica literaților, fie memorialistică din câmpul acesta mai larg deschis după 1989. Cred că e un fenomen, e o decadă În care comunitatea chiar simte nevoia să-și impună niște locuri, să reconsidere și să rediscute, să se uite ca Într-
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
că În momentul de față chiar putem face o cercetare interdisciplinară În sensul real al termenului. Pe mine mă preocupă problema memoriei - bine, de pe versantul meu, memoria ca temă comunitară, așa cum apare În scrierile memorialisticii, fie ea memorialistica literaților, fie memorialistică din câmpul acesta mai larg deschis după 1989. Cred că e un fenomen, e o decadă În care comunitatea chiar simte nevoia să-și impună niște locuri, să reconsidere și să rediscute, să se uite ca Într-o oglindă la
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de cultură Steaua. A publicat următoarele eseuri de mentalitate: Călătorie spre centrul infernului. Gulagul În conștiința românească (1998), Panopticum. Tortura politică În secolul XX (2001), Imaginarul violent al românilor (2003), Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții (2004), Gulagul În conștiința românească. Memorialistica și literatura Închisorilor și lagărelor comuniste (ediția a II-a, 2005)și Năravuri românești (2007). A publicat Împreună cu studenții patru volume experimentale conținând reportaje sociale; volumele semnate Ruxandra Cesereanu et al. sunt intitulate: Fărâme, cioburi, așchii dintr-o Curte a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
curtezana grecoaică ce fuge cu banii Eteriei, înșelând pe Ipsilani, este antologic. Prezentarea contextului istoric și a situațiilor particulare e absorbită în conversația personajelor, creând iluzia realității. Autoarea fructifică asidue cercetări: documentele colecției Hurmuzachi, lucrările lui A. D. Xenopol, N. Iorga, memorialistica lui Ion Ghica, C. D. Aricescu, I. Heliade-Rădulescu; prin I. Șt. Cezianu, strănepotul lui Iancu Jianu, a cunoscut în amănunt genealogia Jienilor. Zeci de personaje istorice se perindă de-a lungul romanului, creionate alert, uneori printr-o singură trăsătură distinctivă
DUMBRAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286899_a_288228]
-
Română „A. Philippide” (sectorul de istorie literară), unde a urcat treptele până la aceea de cercetător principal. După 2000 devine și profesor asociat la Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași. În 1989 obține titlul de doctor în filologie, cu teza Memorialistica de călătorie (până la 1900) între real și imaginar, apărută ulterior în volum. A mai activat și ca secretar literar al Teatrului Național din Iași (1991-1993), redactând aici, în colaborare, revista „Stagiunea” (după ce, între 1978 și 1983, se aflase în redacția
FAIFER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]
-
și echilibru al judecăților, dar și speciale însușiri de stilist: fin dozaj de participare comprehensivă și distanțare benign-ironică, limbaj îmbinând sobrietatea academică și oralitatea, neologismele cu arhaismele și regionalismele, vocație portretistică. Articolele din dicționar indicau și opțiunea pentru dramaturgie și memorialistică. Volumul Dramaturgia între clipă și durată confirmă prima preferință, extinsă acum asupra teatrului românesc postbelic - teren al unui canon încă nefixat, ceea ce potențează spiritul critic al autorului. Performanțele acestei panorame stau în caracterizările sintetice, slujite de harul metaforei critice. Cea
FAIFER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]
-
spiritul critic al autorului. Performanțele acestei panorame stau în caracterizările sintetice, slujite de harul metaforei critice. Cea de-a doua orientare e ilustrată de Semnele lui Hermes (1993; Premiul „Vasile Pogor”, Premiul Asociației Scriitorilor din Iași), prima sinteză amplă asupra memorialisticii noastre de călătorie de până la 1900. Cartea propune o tipologie guvernată de criterii diverse (impuse de diversitatea materiei): geografice (muntele, marea), topoi culturali (castelul, hanul, ruina), natura călătoriei („sacră” sau „profană”, formativă, științifică, de plăcere, alegorică, parodică etc.), perspectiva („naivă
FAIFER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]
-
Andone. A editat, de asemenea, Didahiile lui Antim Ivireanul și, în colaborare, Teatru și proză de I. L. Caragiale. SCRIERI: Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900 (în colaborare), București, 1979; Dramaturgia între clipă și durată, Iași, 1983; Semnele lui Hermes. Memorialistica de călătorie (până la 1900) între real și imaginar, București, 1993; Cordonul de argint, pref. Liviu Leonte, Iași, 1997; Efectul de prismă, pref. Liviu Antonesei, Iași, 1998; Faldurile Mnemosynei, Iași, 1999; Pluta de naufragiu, pref. Paul Cornea, Iași, 2002. Ediții: Antim
FAIFER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]
-
reportaje hollywoodiene la steaguri roșii și imagini ale lui Stalin vegheate de portrete ale „femeii sovietice”. Literatura propriu-zisă este săracă în economia revistei, centrul de greutate căzând mai degrabă pe urgențele emancipării feminine. Proza și recenziile la volumele de proză, memorialistica (poezia fiind ignorată) se vor căi de accelerare a rolului social al femeii. Din păcate, proza originală nu transgresează hotarele minorului agreabil: Lucia Demetrius (Darul lui Moș Crăciun), B. Râpeanu, I. V. Scânteie. Tot aici, Cezar Petrescu publică un text
FEMEIA SI CAMINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286980_a_288309]
-
Pompiliu Teodor (Șantier Blaga, 1/1966), Adrian Marino (Criteriul modernității, 3/1969), Mircea Popa (Profil de romancier: Iosif Vulcan, 9/1977), Cornel Regman, Gheorghe Grigurcu, Mircea Malița, Cornel Ungureanu, Ștefan Avădanei, Octavian Paler, Onisifor Ghibu (Memorii. Lucian Blaga, 6/1973, Memorialistica lui Sextil Pușcariu, 9 ș.u./1973), Mircea Muthu, Gabriel Țepelea, Ioana Em. Petrescu, Ion Pop, Elena Tacciu, Ștefan Borbély, Gh. Perian, Anton Cosma, Ion Simuț. Aici, în 1966, își face debutul Ileana Vulpescu, cu Scrisoare către un necunoscut, la
FAMILIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286947_a_288276]
-
ce se detașează ca repere editoriale: Istoria critică a literaturii române de Nicolae Manolescu, Istoria literaturii române de Ion Negoițescu, Jurnalul fericirii de N. Steinhardt, Jurnalul lui Mircea Zaciu. Încă din primii ani postdecembriști, în paginile revistei este intens discutată „memorialistica rezistenței”. Inițial abordată ca „tehnică și retorică a supraviețuirii”, pe măsura exploziei de memorii și jurnale, „literatura mărturisirilor” - „poate singura mișcare viabilă din proza de azi” - se conturează nu doar ca revelația literaturii de sertar, ci ca un fapt cultural
FAMILIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286947_a_288276]
-
exploziei de memorii și jurnale, „literatura mărturisirilor” - „poate singura mișcare viabilă din proza de azi” - se conturează nu doar ca revelația literaturii de sertar, ci ca un fapt cultural de amploare ce merită a fi studiat din dublă perspectivă: critica memorialisticii și critica receptării. Colocviile Literatura mărturisirilor (10-11/1991), Sertarul cu jurnale, jurnalul cu sertare (3/1992), Biografie și literatură (2/1995) analizează tipologia formelor literare ale confesiunii, cauzele și efectele acestui fenomen cultural. Sunt semnalate interesul cititorului pentru culisele unui
FAMILIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286947_a_288276]
-
de an în librării cu cel puțin o carte, M. este autorul unei proze de o mare consistență tematică și expresivă. Continuitatea organică a formelor epice pe care le-a cultivat (schița, povestirea, nuvela, romanul), de la Rochia cu anemone până la memorialistica romanescă din Cuibul de barză (2003), denotă existența unei viziuni edificate progresiv și armonios, la un nivel valoric insuficient observat de critică, cel puțin pentru primele cărți. Deși nu i s-a ignorat originalitatea, în timp consemnările critice lasă impresia
MATEESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288062_a_289391]
-
și a „crailor” lui Mateiu I. Caragiale, unii, teribil dezmățați, ajung la măriri în capitala României interbelice. Retrospecția istorico-socială se vrea una de suflu larg. În lipsa textului integral e greu de estimat dacă naratorul construise caractere puternice, cu psihologii diferențiate. Memorialistica, alt capitol al operei lui L., nu va înceta să încânte, în ea relevându-se un prozator de mare rafinament stilistic. Publicate la maturitate, volumele de Memorii (I-III, 1930-1937), Aqua forte, 1941, fiind considerat al patrulea volum) încheiau, provizoriu
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
verbală, demonstrând cum „transpunerea teoriei în carnea versurilor, în substanța figurilor de stil, poate asigura acesteia o durată la care tratatul de semiologie nici nu poate visa” (Mihai Zamfir). Dar semiologul nu se oprește la experiența liricii, iar scrierile de memorialistică literară (denumită de el însuși „autoficțiune”, iar de critică „roman politico/poetic”) ating, iarăși în dublă expresie, franceză și română (obținută prin autotraducere, sau, mai exact, prin rescriere), nivelul creației literare autentice, prin ștergerea limitelor dintre real și ficțional în
MICLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288101_a_289430]
-
au determinat însă pe autor să dea întâietate laturii probatorii a depoziției sale, mai mult, să evite tot ce l-ar fi putut acuza de subiectivism ori „literaturizare”. Cedând adeseori pasul documentarului, indispensabil pentru istoricul epocii, cartea rămâne în spațiul memorialisticii printr-un patos al adevărului și al patriotismului profund. SCRIERI: Limba nouălor cărți bisericești, Sibiu, 1905; Der moderne Utraquismus oder Die Zweisprachigkeit in der Volksschule, Langensalza, 1910; Despre educație, Sibiu, 1911; Cercetări privitoare la situația învățământului nostru primar și la
GHIBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287252_a_288581]
-
I. Caragiale și Urmuz, primii cinci fiind exponenți ai autenticității (un scurt excurs printre definițiile termenului marchează capitolul). Lucrarea Poetica misterului în opera lui Mateiu I. Caragiale (2003) investighează nu numai poetica prozei, ci și aspecte adesea ignorate privind poezia, memorialistica și corespondența. Textele adunate în volumul Dimensiuni ale romanului contemporan (1998) reiau ca atare „prolegomenele” la tipologia romanului modern. Un prim studiu se ocupă de funcția „soteriologică” a romanului postum al lui Lucian Blaga, Luntrea lui Caron, reacție compensatoare la
GLODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287299_a_288628]
-
de poncifele epocii, chiar dacă uneori ideologizarea nu e compactă. Cupluri romantice puse în situații-limită, episoade de pe front și momente de scindare a conștiinței sunt aduse în pagină și ca posibile proiecții autobiografice. O bună parte a scrisului său o constituie memorialistica nedisimulată (Din dragoste pentru Basarabia, 1992, și Copilul din văzduh, 1995). Unele romane i-au fost traduse în limbile sârbă și rusă. SCRIERI: Ion Asaftei, București, 1949; Drumul spre lumină, București, 1950; Nădejdi neîmplinite, București, 1951; Răspântia, București, 1957; Zile
HUDICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287464_a_288793]