1,658 matches
-
un pădurar pe care îl chema Voinea... Codrii Antileștilor stăpâneau o întindere de cincisprezece mii de fălci, erau codri bătrâni, codri nestrăbătuți; și pădurarul Voinea avea la o margine, în Prisaca lui Ion, o căsuță; și subt un șirag de meri, în vălcică, vreo zece stupi. Pe lângă șiragul de meri și pe lângă stupi, se strecura prin iarbă pârăul Cerbului. La o parte era ș-o fântână veche cu cumpănă. Vezi dumneata, zicea Voinea; căsuța am făcut-o eu de iznoavă; abia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
stăpâneau o întindere de cincisprezece mii de fălci, erau codri bătrâni, codri nestrăbătuți; și pădurarul Voinea avea la o margine, în Prisaca lui Ion, o căsuță; și subt un șirag de meri, în vălcică, vreo zece stupi. Pe lângă șiragul de meri și pe lângă stupi, se strecura prin iarbă pârăul Cerbului. La o parte era ș-o fântână veche cu cumpănă. Vezi dumneata, zicea Voinea; căsuța am făcut-o eu de iznoavă; abia se mai cunoșteau niște urme de păreți de bârne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
sigură. Și apoi a venit rândul meu. Am inspirat adânc și am luat borcănelul între degetul mare și arătător. — Formula 12. L-am răsucit astfel încât să-l poată vedea toată lumea. Cea mai dramatică descoperire în îngrijirea pielii de la Crème de la Mer. Cum e cel mai bine să o promovăm? Ei bine, o să vă spun. M-am oprit, am privit fiecare persoană în ochi și am rostit: — Ceea ce vom face... e să nu facem nimic. Asta le-a atras atenția: eram dusă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
În mijlocul haosului produs de băuturile și petrecerile și cumpărăturile de Crăciun, zvonurile s-au înmulțit. „Am auzit că provine din pădurea tropicală braziliană.“ „E adevărat că o produc cei de la Devereaux?“ „Spun că este o super-cremă, în genul Crème de la Mer, la puterea a zecea.“ Se apropia momentul. Hotărâserăm că revista pe care aveam să mergem era Harpers și am planificat un prânz cu redactorul lor, Blythe Crisp, la începutul noului an. — Un prânz foarte special, i-am promis. —La sfârșitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
toată lumea mulțumită acum? a întrebat Rachel sarcastic. Am purces să mâncăm. —Anna, cum merge cu noua marcă? a întrebat Luke politicos. —Grozav, mulțumesc. Chiar azi Boston Globe a făcut un clasament a cinci super-creme: Global antiride de la Sisley, Crème de la Mer, Clé de Peau, La Prairie și Formula 12. Și noi am obținut primul loc. Au zis că... — Da, dar noua gașcă nu face rujuri sau chestii de-astea, nu? Mama considera, fără îndoială, că noul meu post era o retrogradare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
așadar locul în anul nostru lunar. La Granada, ca de altfel și la Fès, au fost întotdeauna urmate ambele calendare în același timp. Dacă te ocupi de cultivarea pământului, dacă ai nevoie să știi când anume e bine să altoiești merii, să tai trestia de zahăr sau să faci rost de brațele necesare culesului viilor, atunci doar lunile solare îți îngăduie să te descurci; în preajma sărbătorii de Mihrajan, de pildă, se știa că era timpul să fie culeși trandafirii târzii, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
duc la muncă în fiecare zi... și, în fond, de ce s-ar duce oamenii la muncă în fiecare zi? Cine le-o cere? De ce nu mi s-a cerut și mie părerea? Vă dăruiți diminețile, după care vă târâți cu merii gârbovi la casa voastră cea de toate zilele cu aerul după-amiezii ei. Nu mai permiteți așa ceva. Organizați-vă! Distrugeți fabricile. Nu se poate spune că trăiți cu adevărat, atâta timp cât mergeți zilnic la serviciu. Într-un fel, trebuie să fie o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
mai mici pe un câmp de primăvară târzie, În marginea satului. Privind Înapoi ți se părea că satul are Într-adevăr o imagine de primăvară sărbătorească. Prin spatele caselor, prin grădini și pe maidane, Înfloriseră cireșii, vișinii, prunii și chiar merii. În față era o pădure, un crâng mai degrabă, aș cum sunt pădurile de câmpie; salcâmi, stejari, plute și sălcii amestecate și izvorând de-a valma direct din arătură. Verdele crângului era Încă timid și copleșit de negrul crengilor Încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
pe front. Nu e vorba numai de ignoranța sau de tăcerea cuiva În fața salutului muntenesc: ziua bună. Organele locale nu-și pot permite să-l lase să urce Înapoi În muntele cu fân și izvoare, cu vaci și porci, cu meri și pruni pe un om asupra căruia plutesc bănuieli. Dar el nu mai ajunge niciodată În bălțile cu stuf și pește pe care le-a părăsit când era Încă adolescent. Este invitat să se așeze, Împreună cu alți câțiva oameni la fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
Izvorul Tămăduirii 17. Calea Crucii 18. Bisericuța numită Golgota, cu terasă (virgulă salvatoare) 19. Chiliuța pustnicului În cimitirul Călugărilor 20. Casa excursioniștilor (un iz modern sau chiar monden!) 21. Locuințele grăjdarilor și grajdurile 22. Plantația de nuci 23. Plantația de meri și pruni 23. Grădina de zarzavaturi 25. Depozitul de apă Jos, În stânga desenului se află adresa care nu este decât o reluare cu litere mai mici a aceea ce stă scris cu litere mari pe cerul de deasupra muntelui din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
de la Câmpulung? — La Câmpulung aveam o casă mare de lemn, ca o cabană de munte, pe care „binefăcătorii“ din perioada comunistă au transformat-o în butuci de ars în sobă iarna. În copilărie, acest loc era paradisul nostru de joacă. Mer geam acolo cu guvernanta și cu iubita noastră bunică maternă, căreia îi spuneam Bonnie. După ploaie, ne duceam cu coșulețele să culegem ciuperci în pădurea de castani sau de plopi. Mai am și acum în nări mirosul 34 IOANA CELIBIDACHE
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
de la Câmpulung? — La Câmpulung aveam o casă mare de lemn, ca o cabană de munte, pe care „binefăcătorii“ din perioada comunistă au transformat-o în butuci de ars în sobă iarna. În copilărie, acest loc era paradisul nostru de joacă. Mer geam acolo cu guvernanta și cu iubita noastră bunică maternă, căreia îi spuneam Bonnie. După ploaie, ne duceam cu coșulețele să culegem ciuperci în pădurea de castani sau de plopi. Mai am și acum în nări mirosul ciupercilor umezite de
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
mal de apă Căci timpu-n trup și-n maluri sapă Și buruienile-n ferești, au năpădit... în curtea casei mele părintești, Doar nucul pus de tata mai rodește. Cireșul s-a uscat și creanga-i mărginește, Grădina din vecini, cu meri domnești. Prin geamul colbuit de anotimpuri, Zăresc năframa mamei și-un ștergar Și-n cui, mai ruginește bătrânul felinar, Ce sta de veghe noaptea-n alte timpuri. Icoana cu Iisus, aproape că-i desprinsă De pe peretele cu laviță și masă
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
semințele-n ogoare, cântec vechi, de ploaie, îl îngână. Nu e mult de când s-au spart în cioburi, troienind amurguri despletite, și în paltini, aninate globuri luminau subțire, mult tihnite. Prea sătui de vifore, de iarnă, plâng în zori sub merii din livadă și din ocne Înegurate toarnă indolente ploi ce stau să cadă. Tot pândind semințele-n ogoare, răstignit e cerul pe ninsoare. Nu știu de ce Nu știu de ce atunci când vreau să zbor, îmi frânge cineva câte-o aripă, De
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
cireș îi scînteiră ochii. Mă pofti înlăuntru. Gospodăria pictorului părea mai veche decît mahalaua de alături. Așezată pe o retezătură, povîrnișul de deasupra ei suia pînă la huciul de sub cer. Galbeni, acolo înfloriseră cornii. În fața casei cobora o livadă cu meri bătrîni, cu vișini și cu nuci. Pătrunserăm în bibliotecă. Între mobilele de coloarea foilor de ceapă trona, îmbrăcat în piele, un fotoliu ponosit. Mirosea a gutui. În ușă se topi un capot și, în aceeași clipă, de dincolo răsună clinchet
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
fagi care înconjura o movilă. Mormîntul acesta pare vechi. Am ciulit urechea: fagii sunau cu foșnet de pădure. Îi asculta și bătrînul. - Între trunchiuri aerul rămîne ud; la loc deschis altfel este primit vîntul. Rogu-te acum să treci sub meri. Foșnetele se schimbaseră. Intrigat, m-am uitat la Goilav. Pictorul zîmbea. - Dacă vrei să muți din loc universul, nu e nevoie decît să schimbi perspectiva. Cu desfătare calmă izvorul mișca valuri în arabescuri umbrite de ferigi. Cînd, la bătaia lunii
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
se destramå rostind în adieri descântece de vamå privirii spre luminå Acvile adormite în aripi și tåceri se-avântå påråsite într-o plutire linå Cu sufletu-mi alåturi în astå zi seninå nåscutå dinspre ieri tu så-nflorești din roua cåzutå peste meri
Aripi de påmânt by Viorel Surdoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/866_a_1605]
-
despre ce era vorba, la sfârșitul recitării s-au arătat profund mișcați, Înduioșați și Înălțați sufletește. Reproducem și noi aici o parte din măiastrele stihuri, ca să se poată Înfiora și credincioșii noștri cititori. «Întăriți-mă cu miruri, clădiți-mă cu meri că sunt rănită de dragoste. iată, iarna au trecut, ploaia s-au dus și au mers la sine. Florile s-au iubit pe pământ, glasul turturelii s-au auzit În pământul nostru. /.../ Până ce va Înceta ziua și se vor pleca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
casă din Bârlad, și fiecare zi este pentru el un motiv de bucurie, pentru că savurează căldura fiecărei raze de soare și trăiește în liniște, în lumea cărților și a amintirilor. Un colț de rai într-o curte mică, străjuită de meri înfloriți, alintați de vântul care scutură petalele florilor peste lăcrămioarele sădite la rădăcinile lor. O casă frumoasă, modestă, dar aranjată cu gust, cu rafturi pline de cărți și reviste. Acesta este locul în care își duce viața în liniște, trăind
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
în sufletul meu, stau și admir frumusețea colțului de rai în care mă aflu, rai făcut cu mâinile mele. Admir și savurez mirosul puternic al ultimelor zambile la care se adaugă o altă suavitate a parfumului floral al cireșilor, vișinilor, merilor, perilor și prunilor la care se va adăuga curând și cel al viței de vie, iar spre sfârșitul lui aprilie și începutul lui mai neîntrecutul parfum al miilor de lăcrămioare ce apar de sub prunii cu rod bogat. Să tot trăiești
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
am uitat la inbox-ul meu. Ajunsese să-și dubleze dimensiunile. Apoi m-am gândit la oferta lui Lucille. Poate că nu era o idee chiar așa de rea. și ce dacă vechea mea fantezie cu nunta intimă, în livada de meri a părinților mei, nu se împlinea? Mă măritam cu bărbatul la care visasem în urmă cu atâția ani. Mă măritam cu bărbatul perfect. Capitolul optsprezecetc "Capitolul optsprezece" Mireasa conștiincioasătc "Mireasa conștiincioasă" — Tish-Tish! Ieșind ca o furtună din camera alăturată, Lucille
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
de acri și mă gândesc ce simplu ar fi de adăugat alte clădiri, dacă populația de la hotelul Existența depășește capacitatea casei mari. Visez visul lui Tom și posibilitățile mă încântă. Șaizeci de acri de pădure. Un iaz. O livadă de meri neglijată, câțiva stupi abandonați, o cabană în pădure, pentru distilarea siropului de arțar. Și iarba de pe peluza lui Stanley - iarba aceea minunată, nesfârșită, care se întinde de jur-împrejurul nostru și de-acolo mai departe. N-o să prindă viață, îmi spun. Planul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
în... popor. Vocea lui Chun-qiao își pierde brusc energia. Ea își întărește voința de a continua. Îi spune secretarei că după-amiază se va duce în Parcul Dealului Jing. Cheamă-l pe fotograful meu. Spune-i că voi fi în Zona Merilor. * E o zi noroasă. Perfectă pentru poze. Cerul e un voal natural, care ajută la ecranarea luminii. Inițial, parcul a fost construit pentru împărații din dinastia Sung. Acum șase sute de ani, împăratul Jing s-a spânzurat aici după ce și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
din dinastia Sung. Acum șase sute de ani, împăratul Jing s-a spânzurat aici după ce și-a pierdut țara. Mă urc în vârful dealului fără să mă opresc. Am sub ochi priveliștea completă a marelui oraș imperial. Fotografului nu-i plac merii ca fundal pentru pozele mele. Zice că pomii încărcați de roade distrag prea mult atenția. Crede că ar trebui să stau lângă bujori. Dar Măr, Ping, a fost numele meu, îi zic. Asta face legătura cu trecutul meu. Veșnicia mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
azi deoarece simt mirosul morții. Această fotografie va fi ori poza mea în derâdere, ori cea care-l va înlocui pe Mao pe Poarta Păcii Cerești. În cele din urmă, fotograful se potolește. Trage scaunul meu cât mai departe de meri posibil, pentru ca aceștia să nu fie în centru. Acum are o problemă cu jacheta mea Mao. Mi-am schimbat costumul în timpul bătăliei lui cu merele. Lui îi place mai mult cum îmi stă în rochie, dar eu insist să semăn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]