3,268 matches
-
totalul populației ocupate în agricultură (Bleahu, 2004). Economia autarhică specifică satului românesc, făcea ca gospodăria interbelică să-și producă aproape toate produsele de care avea nevoie, restul fiind cumpărate sau obținute prin schimb cu ocazia târgurilor. Sectorul ne-agricol cuprindea meseriași și meșteșugari. În perioada comunistă, implicarea în sectorul ne-agricol, mai precis în industria din mediul rural, crește, două fiind căile care duc la acest rezultat: dezvoltarea industriei grele și prin aceasta a numărului de navetiști de la sat și plasarea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
dintre copiii de la țară, 72% dintre copiii care locuiesc în aglomerația pariziană intră în clasa a VI-a. • Mediul social este un determinant masiv. La toate nivelurile funcționează aceeași stratificare, în ordinea crescătoare a șanselor de acces: - agricultorii, muncitorii; - micii meseriași și comercianți și angajații acestora; - cadrele medii, profesiunile liberale și cadrele superioare. Copiii cadrelor superioare au avut în 1962 șanse de două ori mai mari decât copiii muncitorilor pentru intrarea în clasa a VI-a și șanse de 4,6
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
produsele de igienă va crește în România, în special în mediul rural. Ei consideră că succesul este rezultatul unei munci asidue și obligă în continuare la muncă pentru păstrarea poziției. Codul lor de conduită este bazat pe valorile tradiționale ale meseriașului german cunoscut în zona rurală: legătură corectă și directă cu clientul, împărțirea avantajelor cu colaboratorii și clienții apropiați, respectarea angajamentelor conform dictonului german de largă circulație Ein Mann, ein Wort („Un om, un cuvânt”). Competențele distinctive ale firmei sunt: • Cercetare-dezvoltare
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
și de cele asemănătoare. Așa este. Să vedem cum va ajunge cetatea să le asigure pe acestea. O dată, îl va avea pe agricultor, apoi pe constructor, apoi pe țesător? Sau vom adăuga acolo și pe cizmar și pe încă un meseriaș dintre cei ce se îngrijesc de nevoile trupului? Desigur. Deci cetatea, redusă la esențial, ar consta din patru sau cinci oameni. Așa se pare. Ei bine, nu trebuie însă ca fiecare dintre ei să-și pună munca sa în comun
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
armelor? Câtuși de puțin. Însă noi l-am oprit pe cizmar să vrea să ajungă țesător sau zidar, ci /i-am prescris să fie/ cizmar, pentru ca treaba cizmăriei să fie bine făcută în cetatea noastră; la fel fiecăruia dintre ceilalți meseriași i-am încredințat o singură îndeletnicire - cea pentru care este dăruit prin fire - pe care urmează să o practice bine de-a lungul vieții întregi, fără a scăpa timpul potrivit și eliberat de alte îndeletniciri. Dar oare meseria războiului nu
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
amestecat aur în facerea acelora dintre voi în stare să conducă. De aceea ei merită și cea mai mare cinste. Câți le sunt acestora ajutoare, au argint în amestec, iar fier și aramă se află la agricultori și la ceilalți meseriași”. Fiind voi toți înrudiți, veți zămisli copii mult asemănători cu voi înșivă; se poate însă întâmpla ca un copil de argint să se nască dintr-un părinte de aur și dintr-unul de argint să se nască unul de aur
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
mijloace: se poate scrie pe tablă, ca și pe caiet, mai mare sau mai mic. Înotătorul poate înota în diferite stiluri: crawl, brasse, pe spate. Mișcările se pot executa foarte repede și rezultatul este de calitate superioară (în cazul unor meseriași). Acum atenția noastră este așa de mult eliberată, încât putem realiza concomitent și un alt act complex: scrisul încetează de a ne preocupa în sine și îl folosim ca mijloc de consolidare a cunoștințelor desprinse din textul pe care-l
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
era însă un secret păzit cu strășnicie. Forța aburului n-a fost utilizată în muncă, fiindcă, pe de o parte munca era efectuată de sclavi și nu exista un interes pentru a le înlesni munca, pe de altă parte munca meseriașilor implica numeroase mișcări complexe. La începutul secolului al XVIII-lea, dezvoltându-se manufacturile, a apărut și diviziunea muncii, care simplifica mult operațiile efectuate de un muncitor. S-a putut atunci contura ideea unui mecanism executând mișcări simple, rectilinii ori circulare
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
granițe în jurul cunoștințelor lor, astfel încât să nu aibă acces la ele decât câțiva inițiați. Membrii castei preoțești din toată lumea s-au succedat păstrând caracterul ezoteric al cunoștințelor lor, ferite de atingerea mulțimii. Chiar și în perioada civilizației egiptene, grupările de meseriași țineau ascunsă o mare parte a cunoștințelor lor tehnice. Până nu demult, în Occident, cunoașterea limbilor latină și greacă împiedica accesul maselor la educația superioară. Cu cât există mai multe astfel de bariere, cu atât sunt mai scăzute șansele ca
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
sociologului Petre Andrei, ale cărui lucrări erau influențate de Durkheim și Weber și care mai târziu a devenit un simpatizant al eugeniei. Vezi capitolul 3. 29. Suțu, „Eugenica și hereditatea”; Brătescu, Biological and Medical Sciences in Romania. 30. A.C. Cuza, Meseriașul român, București, 1893. 31. Ornea, Anii treizeci; Cristian Sandache, Doctrina național-creștină În România, Paideia, București, 1997; Volovici, Nationalist Ideology. 32. Vezi I. Ludo, În jurul unei obsesii, București, 1936, citat În Volovici, Nationalist Ideology. 33. Volovici, Nationalist Ideology; William Oldson, A
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Transilvania, vol. 59, nr. 4, aprilie 1928, pp. 302-313. Cupcea, Salvator, „Biologia teoretică și aplicată În U.R.S.S”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 15, nr. 9-12, septembrie-decembrie 1944, pp. 299-318. Cupcea, Salvator, Probleme de eredobiologie, Sibiu, 1944. Cuza, A.C., Meseriașul român, București, 1893. Cuza, A.C.. Despre poporație. Statistica, teoria, politica ei. Studiu economic-politic, ediția a II-a revăzută, București, 1929. Cuza, A.C., Doctrina Naționalistă Creștină. Programul Ligii Apărării Naționale Creștine, Cluj, 1934. Daniel, Dinu C., Les Élitespsychobiologiques et leurs rapports
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
1819. Trântorii sunt categoriile celor care nu fac nimic, proprietarii-rentieri. Albinele îi reprezintă pe adevărații producători, fără de care națiunea n-ar putea subzista. Să presupunem, scrie Saint-Simon, că Franța îi pierde subit pe primii trei mii de „savanți, artiști și meseriași” ai țării. O astfel de pierdere ar fi catastrofală pentru Franța, pentru că aceștia sunt, „la modul superlativ, francezii esențialmente producători”. În schimb, continuă Saint-Simon, „să presupunem că Franța își păstrează toții oamenii de geniu pe care-i are în științe
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
cuțite, pe primii săi cincizeci de turnători și alte câteva sute de persoane din diverse domenii neprecizate aici, cei mai capabili în științe, în artele frumoase, în arte și meserii, totalizându-i pe primii trei mii de savanți, artiști și meseriași din Franța. Cum acești oameni sunt, la modul superlativ, francezii esențialmente producători, cei care fac produsele cele mai importante, cei care îndrumă lucrările cele mai utile pentru națiune și care o fac productivă și în științe, în arte frumoase, în
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
jos, fiind tocmai neglijența și lipsa de interes a angajatorilor și angajaților față de protecția muncii. Echipamentul de protecție a muncii, o mare necunoscută „Aceasta este concluzia la care au ajuns inspectorii de muncă după ce au verificat condițiile în care muncesc «meseriașii»... Inspectorii au dispus sistarea lucrărilor până la remedierea deficiențelor, pe lista neagră figurând: lipsa fișelor de instructaj, nesemnalizarea riscurilor de la locul de muncă, neîngrădirea golurilor periculoase, lipsa echipamentului de protecție de lucru, neamenajarea căilor de acces. Lucrul la înălțime a fost
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
, Ștefan (16.VI.1947, București), prozator și publicist. Fiu al Mariei (n. Secoșan) și al lui Ștefan Agopian, meseriaș, A. își începe studiile la București, unde urmează Liceul „Iulia Hasdeu” (1961-1965) și Facultatea de Chimie a Universității din București (1965-1968), pe care nu o termină. Lucrează succesiv ca proiectant, secretar de redacție la „România literară” (1983-1989), redactor la revista
AGOPIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285200_a_286529]
-
ISTRATE, Ion (21.IX.1948, Năsăud), istoric literar și poet. Este fiul Victoriei și al lui George Istrate, mici meseriași. După absolvirea Facultății de Litere a Universității din Cluj, secția română-italiană (1971), lucrează în calitate de cercetător științific la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din același oraș. În 1982 obține titlul de doctor în filologie cu teza Barocul în
ISTRATE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287633_a_288962]
-
18,8% din totalul populației. Revenind la activitatea industrială, în 1906, la Iași de exemplu, activau 3.048 meșteșugari evrei alături de 2.150 români și 1.125 străini. Este sugestiv faptul că în anul 1909 evreii formau 77% din totalul meseriașilor ieșeni 15, lucru care ne dă un indiciu semnificativ privind poziția și rolul acestora. Situația din Iași poate fi extrapolată cu ușurință la mai toate centrele urbane din nordul Moldovei. În sudul acestei provincii, Galații au reprezentat un centru economic
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
I. Kara, Contribuții la istoria obștii evreilor din Iași, București, 1997, p. 41. cât și sporului natural, excedentar constant începând cu 1875, datele statistice ne arată la începutul ultimului deceniu al secolului al XIX-lea existența a 3.295 de meseriași și a 66 de industriași și fabricanți. Din rândul ambelor categorii, circa 45% reprezentau evrei, așa cum ne demonstrează „Rolurile de contribuțiune ale casieriei generale de Covurluiu pe anul 1889“. Analize și date recente publicate de Avram Rosen și Liviu Rotman
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în majoritatea ei, e formată de evrei, care neavând voie a se stabili la țară s-au concentrat și s-au înmulțit la orașe, și dețin acolo aproape exclusiv comerțul și industria mare și mică și formează și clasa de meseriași, burghezia și bună parte din populațiunea săracă, pe când românii nu sunt încă funcționari și tot ei ocupă o parte din mahalale, ducând o viață cu caracter jumătate rural. În totalitatea lor, orașele au un caracter special evreu-român“33. Dintre meseriile
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
orașele au un caracter special evreu-român“33. Dintre meseriile în care evreii erau foarte bine reprezentați, la începutul secolului XX, depășind de regulă cu mult proporția în care erau reprezentați în populația totală și cea activă a țării, din totalul meseriașilor, am aminti: croitorii (43,4% din numărul total al acestora, adică 9.215 din totalul de 21.511); pantofarii (15,72% din numărul lor total); boiangii (9,8%); ceasornicarii (65%); editorii și tipografii (10%); legătorii de cărți (75%); zidarii (6
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
din numărul lor total); boiangii (9,8%); ceasornicarii (65%); editorii și tipografii (10%); legătorii de cărți (75%); zidarii (6,24%); lemnarii, rotarii, arămarii, constructorii de acoperișuri (25%) etc.34. Potrivit anchetei industriale din anii 1901-1902, din totalul de 22.517 meseriași patroni care aveau atelierele în orașe, aproape un sfert (23,2%) erau concentrați în București, unde existau cartiere compacte de meseriași după cum o atestă și numele unor străzi precum: Olari, Pieptănari, Tăbăcari, Șelari etc. În ceea ce privește ponderea meseriașilor evrei în totalul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
rotarii, arămarii, constructorii de acoperișuri (25%) etc.34. Potrivit anchetei industriale din anii 1901-1902, din totalul de 22.517 meseriași patroni care aveau atelierele în orașe, aproape un sfert (23,2%) erau concentrați în București, unde existau cartiere compacte de meseriași după cum o atestă și numele unor străzi precum: Olari, Pieptănari, Tăbăcari, Șelari etc. În ceea ce privește ponderea meseriașilor evrei în totalul meseriașilor din țară aceasta era de 19,6%. Din numărul total de 97.755 de meseriași (53.587 patroni • Ancheta industrială
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de 22.517 meseriași patroni care aveau atelierele în orașe, aproape un sfert (23,2%) erau concentrați în București, unde existau cartiere compacte de meseriași după cum o atestă și numele unor străzi precum: Olari, Pieptănari, Tăbăcari, Șelari etc. În ceea ce privește ponderea meseriașilor evrei în totalul meseriașilor din țară aceasta era de 19,6%. Din numărul total de 97.755 de meseriași (53.587 patroni • Ancheta industrială, Partea I, Industria Mare, Desiderate..., passim; vezi și Cătălin Turliuc, Elita economică în România la sfârșitul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
patroni care aveau atelierele în orașe, aproape un sfert (23,2%) erau concentrați în București, unde existau cartiere compacte de meseriași după cum o atestă și numele unor străzi precum: Olari, Pieptănari, Tăbăcari, Șelari etc. În ceea ce privește ponderea meseriașilor evrei în totalul meseriașilor din țară aceasta era de 19,6%. Din numărul total de 97.755 de meseriași (53.587 patroni • Ancheta industrială, Partea I, Industria Mare, Desiderate..., passim; vezi și Cătălin Turliuc, Elita economică în România la sfârșitul secolului XIX și începutul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
unde existau cartiere compacte de meseriași după cum o atestă și numele unor străzi precum: Olari, Pieptănari, Tăbăcari, Șelari etc. În ceea ce privește ponderea meseriașilor evrei în totalul meseriașilor din țară aceasta era de 19,6%. Din numărul total de 97.755 de meseriași (53.587 patroni • Ancheta industrială, Partea I, Industria Mare, Desiderate..., passim; vezi și Cătălin Turliuc, Elita economică în România la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX. Rolul industriașilor evrei, în „Xenopoliana“, IV, 1-4, 1996, p. 121-131. • Traian Bratu, Politica
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]