4,293 matches
-
cum ar fi gândirea socială, laicitatea, binele comun, metafizica, dar și raportul dintre știință și credința religioasă, cu „alianța, nu un conflict, între religie/ revelație (Moise) și rațiune (Socrate)”. Reproducem cîteva dintre considerațiile profesorului italian privind condiția metafizicii astăzi: „Așadar, metafizica se găsește în dificultate, dar nu a murit: vremurile noastre îi ignoră și măreția, și fragilitatea, dar mai mult măreția decât fragilitatea. Maritain ilustrează perfect acest paradox în Distinguer pour unir ou Les degrès de savoir. Măreția ei constă în
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4427_a_5752]
-
posibile depășiri a constrîngerilor mentale actuale. Poezia poate fi poarta întredeschisă spre o altă inteligență (sau o supra-inteligență), unită cu o altă sensibilitate (sau o supra-sensibilitate), întru apariția unui alt tip de supra- sau metaînț elegere (și deci a unei metafizici), într-o formă nouă, neancorată neapărat în religios, dar totuși unificatoare, vie, integratoare și la îndemîna tuturor. Căci a scrie e un act religios în afara oricărei religii, cum spunea Georges Perros. Aceasta este singura manieră în care poeții ar putea
Scrisoare deschisă Domnului Gérard Pfister, Editions Arfuyen, Paris by Magda Cârneci () [Corola-journal/Journalistic/4604_a_5929]
-
pregătească intens, ar trebui să aibă curajul de a-și mărturisi mai liber propriile experiențe singulare. Ar trebui să se i-limiteze pe ei înșiși: să se pună în cauză, să se lase tentați de experiențe adevărate, să practice o „metafizică experimentală” mai întîi (pe) ei înșiși. Și, mai ales, ar trebui să dovedească forța de a comunica cu o mai mare intensitate acest „freamăt al treziei” prin verb - în sensul în care René Daumal vorbea despre „poezia albă” sau despre
Scrisoare deschisă Domnului Gérard Pfister, Editions Arfuyen, Paris by Magda Cârneci () [Corola-journal/Journalistic/4604_a_5929]
-
Mircea Mihăieș a făcut un anunț extrem de important pentru români. Volumul <<Metafizica detectivului Marlowe>> a fost tradus în Statele Unite ale Americii. Volumul semnat de Mircea Mihăieș a apărut recent la Editură Lexington Books din Statele Unite ale Americii, traducere de Patrick Camiller, cu titlul <<The Metaphysics of Detective Marlowe: Style, Vision, Hard-Boiled Repartee
Mircea Mihăieș: Aș fi vrut să fac asta acum 30 de ani () [Corola-journal/Journalistic/46346_a_47671]
-
dirijat. Numărul 36 din 7 septembrie atrage atenția printr-o schiță inedită de Urmuz, publicată în pagina 3, alături de un savuros comentariu al lui Sașa Pană, care povestește aventura obținerii acestei schițe de la mama scriitorului defunct. Schița se numește „Puțină metafizică și astronomie” și este o parodie în stilul tipic urmuzian al unei discuții despre facerea lumii. (Luminița Marcu, „Literatură și ideologie. Gazeta literară, 1954-1968”)
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4640_a_5965]
-
postură, el acționează ca un somnambul, deoarece atunci când intră în scenă lasă impresia că e deja învins, că a fost înfrânt pe toate planurile, de la viața privată la îndeplinirea oricărui rol social. Dacă- și asumă ceva, e vorba de o metafizică de uz propriu, în numele unor valori abstracte care alcătuiesc un fel de decalog sui-generis, dar pe care n-ar fi dispus, cu niciun preț, să-l comenteze ori să renunțe la el. Orice încercare de a înțelege motivațiile detectivului presupune
Detectivul Marlowe by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4381_a_5706]
-
-ți explice taina sfintei cununii, cum nu-i poți cere unui pozitivist să admită prezența transcendentului. Nepotrivirea e crasă și deznodămîntul e dinainte știut. O filozofie fără virtuți teologice e o scrîșnire amară de paradoxuri cioplite în gol. Căci, fără metafizică, filozofia ajunge o analiză a limbii, adică forma cea mai degradată pe care o poate lua lipsa harului speculativ. Bogdan Mincă se numără printre acei rari adulmecători ai lui Heidegger care nu-i fac un deserviciu comentîndu-l. Arta lui se
Plastronul semantic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5754_a_7079]
-
dintr-o pasiune pe măsură. Concluzia cu care rămîi în urma lecturii este împătrită: 1) Heidegger e intraductibil; 2) Mincă este un versat alcătuitor de game etimologice; 3) grecii nu pot fi imitați și nici reînviați ; 4) astăzi asistăm la sfîrșitul metafizicii europene. În fine, Bogdan Mincă e opusul unui improvizator. A improviza cere adaptare la situații lexicale, adică un talent degradat la treapta ușurinței reactive, arguția acoperind lipsa fondului erudit. Mincă are erudiție și migală de filolog. De aceea are strictețe
Plastronul semantic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5754_a_7079]
-
pe o ambiguitate productivă: coincidențele improbabile atât de caracteristice pentru melodramă devin nodurile și semnele unei rețele narative complicate care pun în discuție desenul ascuns al destinului. Nu există nimic întâmplător, pare să afirme regizorul cu filmele lui, coincidențele constituie metafizica implicită a lui Iñárritu, poate cel mai bine scoasă în evidență cu Babel (2006). În cazul de față, regizorul se desparte de scenaristul Guillermo Arriaga și în sensul că renunță la intriga arborescentă, la dezvoltarea rizomatică a conflictului și la
Frumos-îngrozitorul Iñárritu by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5547_a_6872]
-
De altfel, Dinu Pillat insistă asupra ideii de crimă, sesizând cum tineri educați, majoritatea studenți, îmbrățișează, pe urmele „pseudoprofetului” Vesper, ideea asasinatului politic. Sigur, pentru această opțiune, ca și pentru sceleratele acțiuni antisemite, tinerii sunt susținuți și de „profesorul de metafizică”, cel care, așa cum spune un personaj, Stanian, „are dreptate când susține că este o necesitate ca evreii să sufere mereu”9. Progresiv, tensiunea și violența se acumulează pe o spirală parcă fără sfârșit. Amenințată de acțiunile „vestitorilor”, puterea reacționează. Toma
Perspective epice asupra legionarismului by Andrei Bodiu () [Corola-journal/Journalistic/5794_a_7119]
-
vedere al lui Marius Chivu. În articolul său din numărul de săptămâna trecută al „Dilemei vechi”, criticul scria, în clar: „cea mai livrescă, mai amuzantă și, în ciuda hermeneuticii serioase din prefața lui Horia-Roman Patapievici, cea mai gratuită (prin lipsa oricărei metafizici) scriere literară a unui autor român contemporan.” Pe scurt, subiectul novellei stă pe un set de coincidențe în nici un fel explicabile. Borges și Pessoa se întâlnesc printr-o transmigrație de care se face răspunzător unul dintre heteronimii celui din urmă
Pagini bizare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5055_a_6380]
-
Cronicar Duminică, 4 iunie a.c., scriitorul Ion Mircea a susținut la Sala Atelier a Teatrului Național București conferința „Despre mîngîiere. Scurtă incursiune în metafizica atingerii”; numele lui Ion Mircea - poet și dramaturg, fondator al grupării și revistei „Echinox”, nominalizat la Marele Premiu Național de Poezie „Mihai Eminescu” și cîștigător, în 1998, al Premiului UNITER, pentru piesa Noe care ne străbate memoria e o femeie
Ion Mircea la Conferințele TNB: despre mîngîierea achiropiită by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5481_a_6806]
-
mult ca definițiile seci, convențiile tari și clasificările migăloase. De aceea, în pielea unui romantic se ascunde un mistic care a îmbrăcat haina virtuozității dialectice. Și indiferent dacă virtuozitatea aceasta se exprimă în versuri, în muzică sau în tratate de metafizică, ea tinde spre aceeași țintă: să cuprindă toată lumea în chenarul unei singure minți. Acesta e imboldul romantic: dorința unui singur ins de a îmbrățișa tot universul. „Inșii“ care au însuflețit romantismul german, și cărora Ricarda Huch le-a închinat o
Surclasarea spirituală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5501_a_6826]
-
epoca pe care o descriu. Citind-o pe Huch te doare sufletul că n-ai fost contemporanul lui Görres și ai fraților Grimm. Meritul Ricardei e că-i face vii pe toți, urmarea fiind că teoriile lor te atrag: de la metafizica lui Fichte, în care eul devine demiurgul universului, pînă la teoriile despre ganglioni, somnambulism și magnetism ale lui Carus și Kerner. În fine, complicația de sensuri ale cărții îți mai dă o trăsătură de portret a romanticului. E vorba că
Surclasarea spirituală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5501_a_6826]
-
Maramureșului, purta în figura sa crispată zestrea acestei provincii avute în tradiții, de-o intemporalitate ce constituia o pavăză împotriva prezentului atît de tulburat. I-a preluat melodiile „bătrînești”, acele incantații din timpuri imemoriale, roade pure ale duhului local. O metafizică spontană se propaga din interpretările sale, sfidînd contingentul. L-am auzit cîntînd ultima oară, cu doi ani în urmă, pe o colină de la marginea Sighetului, cînd se știa deja grav bolnav. Vocea sa avea amploarea unei rezonanțe a peisajului înverzit
Noapte bună, Ion Zubașcu! by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5506_a_6831]
-
știința revelației. Povestea destinului înfățișată de Ștefan Baștovoi trece prin tarele nebuniei și excesului pentru a ajunge la adevăruri, pentru mulți, insuportabile în vremea din urmă. Directețea limbajului, simplitatea savantă și dispoziția pentru metaforă alcătuiesc un discurs despre o posibilă metafizică a liniștii. Cu alte cuvinte, o carte despre leacuri și boli, altfel.
Literatura basarabeană. Tainele rațiunii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4489_a_5814]
-
ce căuta în cadențe:/ Că poezia ține de esențe./ Eu însă, elev fiind, ca toți năucii,/ Îmi pierdusem - pe coridoare ori în săli - papucii/ Și-i căutam, deși era ora de fizică,/ Deși acuzat eram că nu mă dedau la metafizică/ De către ceilalți versificatori din urbe,/ Ci că tot umblam prin scaieți, prin grohotișuri și turbe” ș.a.m.d. (Poemul esențelor). Este foarte bine că avem, în sfârșit, o ediție de ținută a tuturor volumelor antume dimoviene. Ea va stimula, nu
Ultimul Dimov by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4490_a_5815]
-
doar somma luce preamărită de Dante și explicată astfel de o glosă hermetică: „lumina aceea sunt eu, mintea, dumnezeul tău” (lumen illud ego sum mens, deus tuus)3, dar și pe nenumita și inefabila umbră, emoția, misterul de la care începe metafizica și care a fertilizat mereu tărâmul ideilor. În numele acestui mister ontologic, filosofia ocultă a propus, dincolo de pretențiile ei operative, o doxografie a imaginarului, o ilustrare prin metafore și simboluri a tot ceea ce rămâne nelămurit în ființă. Dar ce este filosofia
Originile oculte ale fanteziei by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3428_a_4753]
-
pentru că am găsit aici și în alte texte mistice citite mai tîrziu o inteligență și o captare extraordinară a complexității - ceea ce nu aflasem deloc la catehism. Aceste lecturi au dus la interesul meu tot mai mare pentru filozofie și pentru metafizică, care mi-a influențat literatura. Descrieți în Predică despre căderea Romei sfîrșitul a două lumi: cea interbelică, curmată de războiul dintre cele două superputeri ideologice, URSS și Germania, apoi al lumii noastre. Dar scrieți că “marmura nu trăiește mai mult
Jérôme Ferrari, Premiul Goncourt 2012: „Premiile sunt o conjuncție fericită a unei multitudini de factori aleatorii.“ by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/3469_a_4794]
-
unei familii cu probleme - delicvență juvenilă, consum de droguri, alcool etc. - prin intermediul unui membru al ei, Jara, capul familiei, imatur, incapabil să gestioneze ceea ce se întâmplă. Prietenia cu Karel nu oferă o soluție, ci doar o altă perspectivă asupra destrămării. Metafizica și spiritualismul naturist profesate de Karel aflat în căutarea unui adevăr mai greu și mai puternic nu rezolvă nimic, dar adâncesc perspectiva asupra entropiei care domină nu doar lumea lui Jara, dar și pe cea contemporană. Călătoria inițiatică în căutarea
MECEFF 2013 – un mare festival mic by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3468_a_4793]
-
înseamnă că simetriile vor dispărea pînă la urmă în haosul final, asta dacă forța care a provocat Big Bangul nu va interveni într-o formă cam neștiințifică, adică teologică. Și aici e locul unde matematicianul Neculai Andrei face pasul spre metafizică, formulînd o interpretare rațională a Divinității: „raportul liber al lui Dumnezeu cu creația sa este același de la început pînă la sfîrșit, adică un raport de creație continuă în concepte dual-simetrice în fiecare moment.” (p. 142). Spre a-și sprijini afirmația
Legi de conservare by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3670_a_4995]
-
unei necesități intrinseci, aceste expuneri obiective fuzionează cu raportul asupra demersului evolutiv propriu al lui Descartes, începând cu prima îndoială fundamentală și până la certitudinea indestructibilă de care are parte prin ideea de „matematică universală” și prin principiile de bază ale metafizicii sale. Scopul spre care tinde tratatul este o deducție riguroasă a principiilor și adevărurilor obiective; în același timp, însă, involuntar și colateral, se va obține și defini clar aici tipul modern al personalității filosofice. E ca și cum noua unitate a „subiectivului
Ernst Cassirer Kant – viața și opera by Adriana Cînța () [Corola-journal/Journalistic/3676_a_5001]
-
o cu totul altă perspectivă și într-un alt sens. Până și a doua operă principală a lui Descartes, Meditații despre principiile filosofiei, mai prezintă încă această caracteristică proprie a stilului. Ne confruntăm aici cu cele mai mari abstracții ale metafizicii carteziene. În egală măsură le vedem însă născându- se dintr-o situație concretă determinată, redată până în cele mai mici detalii, în întreg coloritul ei local. Eul, cogitoul, devine principiu general al filosofiei. În același timp, imaginea noii vieți se distinge
Ernst Cassirer Kant – viața și opera by Adriana Cînța () [Corola-journal/Journalistic/3676_a_5001]
-
în Rousseau. Kant este mișcat interior de toate aceste tendințe spirituale. Așa cum educația primită în copilărie stă sub semnul pietismului, în perioada tinereții și a maturității, el se dedă analizei psihologice, pentru a descoperi în ea un nou fundament al metafizicii; iar Rousseau este pentru el un Newton al lumii morale, care a descoperit cele mai ascunse legi și impulsuri ale acesteia. Cu toate astea, însă, mărturisirile pe care el însuși ni le-a lăsat sunt insuficiente în ceea ce privește volumul lor și
Ernst Cassirer Kant – viața și opera by Adriana Cînța () [Corola-journal/Journalistic/3676_a_5001]
-
juvenilul amor propriu al gânditorului și scriitorului tinde să depășească limitele strânse ale temei specifice spre o cât mai mare vivacitate subiectivă a abordării și prezentării. Acest ton se mai aude și în lucrările de maturitate. În critica obiectivă făcută metafizicii în Visurile unui vizionar se simte peste tot expresia autoeliberării care se săvârșește aici în Kant. Din momentul în care s-au stabilit însă bazele sistemului critic, și stilul lui Kant suferă o transformare internă. Sintagma de nobis ipsis silemus
Ernst Cassirer Kant – viața și opera by Adriana Cînța () [Corola-journal/Journalistic/3676_a_5001]