666 matches
-
nedeosebindu-se întru nimic de ființele cele mai rudimentare, cu excepția conștiinței că sunt boieri și a oroarei de a se amesteca cu prostimea. Ei sunt reacționari și în război cu tinerii. Sistematizarea lor se vădește în "tabieturi", în "slăbiciuni", în "metehne". Unul iese în "cerdac" cu "ciubucul", se cuibărește pe divan, cu ochelarii prinși pe după urechi cu șireturi, și acolo, acoperit pe umeri cu o cațaveică veche a nevestei, deșeartă din "besactea" "sineturi" asupra cărora face zilnic aceleași observații. Iordache Iovu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
face zilnic aceleași observații. Iordache Iovu are un dulap mare de nuc din care scoate de două ori pe an, primăvara și toamna, "redingotele verzii, jiletcile spălăcite" și le întinde pe frânghii. Coana Anica are, când curăță un obiect, trei metehne: "Întîi îl pufuiește pentru colb cu scuturătoarea făcută din pene moi de clapon; pe urmă îl șterge, pentru lustru, cu o petică curată, și, al treilea, suflă asupra lui pe mai multe părți, ca nici bănuială de colb să nu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
să avem circarii noștri și chiar foarte mulți la noi acasă, care se țin numai de făcături și trădări de neam și țară. Cine nu vrea să gîndească însemnă că nu are cu ce să gîndească și pentru o ase-menea meteahnă nu va fi pus în obezi sau trimis la ocnă. Iar pe cei cu scaun la cap îi îndemn să purcedem a ne descoperi adevărata istorie și să o înțelegem după min-tea cea sănătoasă și informațiile adevărate ocultate atîta amar
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
a sancționat nimeni în niciun fel. Crizele sale de antisemitism, care au produs consternare în rândul oamenilor de bun-simț din țară și de peste hotare, au fost asimilate cu multă bunăvoință de cercurile oficiale și oficioase, întrucât ele suferă de aceeași meteahnă a rasismului cu o singură direcție, consecință limpedeși irevocabilă a lipsei de cultură care domină, puternic, cele mai înalte foruri politice naționale, a diversiunii practicate ca element curativ pentru greaua și lunga boală a societății noastre de azi. În locul pâinii
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Eficiența vechilor procedee”, model de jurnalism onest, demontând, calm și la obiect, noul linșaj de presă și reamintind cititorului tristele practici ale trecutului comunist abia trecut, Încă vii În mintea și obiceiul multora, inclusiv ale unor fervenți anticomuniști, iradiați de metehnele adversarilor. Deloc Întâmplător, revista a găzduit, și ulterior, pe toți cei care o criticaseră, ca și pe foștii și permanenții mentori parizieni, firește, ca și pe aliații lor, care erau și aliații revistei. A găzduit, Însă, periodic, și huliganul exilat
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ea îmi răspundea sec: „A, da?“. Nu credea, probabil, că vorbeam serios. Bineînțeles că m-am culcat și cu grase insipide la viața mea. Și cu femei musculoase. Una era profesoară de orgă electronică, alta, creatoare de modă. Fiecare cu metehnele ei. Cu cât te culci cu mai multe femei, cu atât pătrunzi în mai multe domenii. Există o tendință de globalizare culturală, dar apetitul sexual nu scade. Atinge punctul culminant și aș zice că atunci se comportă precum câinele lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
a aruncat pe Cantemir. Sigur, la o primă vedere poate nedumeri alegerea marelui istoric de a-l plasa pe principe în șirul călătorilor străini care ne-au străbătut meleagurile și au lăsat însemnări despre ceea ce au văzut: locuri, obiceiuri, mentalități, metehne. Dar parcă nici astfel de bilanțuri ale șederilor lui Cantemir în țară nu trebuie absolutizate ca argumente imbatabile. La urma urmelor, deși exilat la Pontul Euxin, Ovidius a rămas poet latin. Atunci când a fost editată pentru prima oară în limba
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
urmare, "Vulturul ceresc", monarhul absolut, este un consumator de cadavre. Chiar dacă nu e vorba de un personaj în carne, pene, gheare și oase, ci mai degrabă de un simbol, autorul nu uită să îi pună în seamă o astfel de meteahnă. Una care a și impus conotația malefică a răpitoarei de-a lungul secolelor. În Istoria ieroglifică însă, Vulturul impune doar prin forță și rapacitate. Acestea sunt atuurile și argumentele sale: de el se tem toți (Vulpea, bunăoară, își mărturisește direct
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
a să aședza nicicum a să alége nu poate, spre partea lineștii a să pleca sfat înțelepțăsc ieste)"38. Să sesizăm nuanțele: Brehnacea, spre deosebire de Corb și de Vultur, nu se hrănește cu stârvuri, ci cu carne proaspătă. Și totuși, această meteahnă, de care, la urma urmelor, nici nu se face vinovată, căci nu este o chestiune de alegere, nu îi impune și un comportament violent, brutal, ca celorlalte surate. Brehnacea nu este, e limpede, un personaj instinctual. Dimpotrivă, rațiunea și echilibrul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
prin asta înțelegându-se, de data asta, nu să evite a sparge geamurile școlii cu mingea, ci să n-o contrazică pe "doamna profesoară", să dea din cap la fiecare prostie pe care aceasta o spune și să-i laude metehnele de schizoidă, bătută din când în când de soț, cu țipete care se aud pe scara blocului până la parter. Nu ne asumăm responsabilități, tocmai pentru că mereu majoritatea pedepsește întotdeauna pe cei care "îndrăznesc", pe cei care sunt dispuși să gândească
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
un deștept este deștept, bătrîn sau tînăr", că ,un idiot e idiot mai ales cînd e tînăr. Iar cu vîrsta devine autoritar - ceea ce dă idioțeniei lui un anume aplomb". Trecînd, spre sfîrșitul discuției, la demontarea unor atacuri foarte străine de metehnele găsite (și de dumnealui) vîrstei crude și necoapte, Alexandru Paleologu neagă adeziunea lui Eliade la fascism, a lui Nae Ionescu la Mișcarea Legionară și, mai mult, refuză ideea ,detectivisticii" pe-asemenea teme, de la cartea Alexandrei Laignel-Lavastine la scotoceala prin arhive
Actualitatea by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11356_a_12681]
-
de secol, colțul unei măști pe care ulterior exegeții au încercat a o smulge cu totul. Homosexualitatea sa latentă a fost atît de supralicitată, încît s-a transformat într-un clișeu la fel de nerelevant și obositor ca și acela al legendarelor metehne ale maestrului: ,atitudinea rece, distantă față de semeni, ironia suverană și condescendentă, egomania, setea de glorie, ipohondria." Au continuat să fascineze și virtuțile ,machiavelice": abilitatea, spiritul diplomatic, iscusința cu care Thomas Mann a știut să-și instrumentalizeze și manipuleze contemporanii. Corespondența
Comemorare - Posteritatea lui Thomas Mann by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11375_a_12700]
-
cyberspațiale, pe cei care nu-ți plac? La fiecare înjurătură anonimă, îmi aduc aminte că România a avut, sub comuniști, cei mai mulți turnători pe cap de locuitor și că o fi destul de greu să te lecuiești, în numai câțiva ani, de metehne care sunt atât de adânc înrădăcinate în mintea lor. Procedeul e dezonorant, dar de unde să fi învățat ei lecția onoarei? Probabil că asta au văzut acasă și consideră că tot așa trebuie să se comporte și ei. Proliferarea, la adăpostul
Masca cyberspațială by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11399_a_12724]
-
la o jalnică tabula rasa. Fruntașii fostei coaliții continuă să se urască atât de intens, încât nu-și dau seama ce-ar fi putut câștiga din restabilirea adevărului. Nici acum, când dezastrul s-a cronicizat, n-au renunțat la vechile metehne. Recentul exemplu al lui Petre Roman — personaj ce-a sucombat sub greutatea trufiei și impertinenței maladive — e tipic pentru sindromul amintit mai sus. Rănit de moarte, fostul Caudillo de Dâmbovița, încearcă să tragă după sine, în mormânt, o pradă cât
Celuloza de la cap se-mpute by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13103_a_14428]
-
Codru-Drăgusanu, cu ale sale însemnări de călătorie prin Germania, în care relevă că prețuita cinste a germanilor nu se prea lasă identificată peste tot iar divizarea politică a țarii e o prea tristă realitate. Apoi Alecsandri a găsit, la nemți, metehne că, de pildă, tendința lor de autosuprapretuire (infatuare). Iar Gh. Barit, și el călător prin Germania, observă critic că germanii "prea șunt procopsiți peste măsură", ceea ce era tot o apreciere despre infatuarea lor. Și, evident, Barit a prizat rău necunoașterea
Un studiu imagologic by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18165_a_19490]
-
fugă pînă acolo!?“. Și fără să mai stea pe gînduri, bătrînicile și pornesc deîndată la drum. Numai contează că-s cîțiva kilometri buni pînă la Mascurei și că au ajuns la o vîrstă înaintată. Le-au trecut și bolile și metehnele bătrîneții cînd a venit vorba de bani. Și cum să nu fie așa dacă cei mai mulți dintre cei 187 de bătrîni nu au nici măcar o bucățică de pensie. Orice suma, cît de mică, e esențială pentru traiul lor. „Dom’le, pămîntul
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]
-
epocă și-a pus amprenta asupra localității, mărturiile fiind păstrate și astăzi, constituind prețuirea de care ele s-au bucurat din partea localnicilor. Legenda spune că un cioban se spovedește călugărilor mănăstirii Cozia spunându-le că el s-a vindecat de ""metehnele trupului"" scăldându-se într-un lac din ""câmpul lui Căliman"". Crede că acest lac are ""puteri cerești din moment ce el nu mai are dureri de spate, iar oile rănite s-au vindecat"". Călugării au verificat mărturia ciobanului și au găsit chiar
Călimănești () [Corola-website/Science/299606_a_300935]
-
acest lac are ""puteri cerești din moment ce el nu mai are dureri de spate, iar oile rănite s-au vindecat"". Călugării au verificat mărturia ciobanului și au găsit chiar în jurul mănăstirii izvoare de unde ""cură piatră pucioasă"". Meșteri în a vindeca diferite ""metehne ale trupului"" construiesc pe lângă mănăstire o ""bolniță"" (un fel de spital) unde oamenii bolnavi vin să se trateze. Însuși ctitorul mănăstirii Cozia domnitorul Mircea cel Bătrân a venit și s-a tratat aici la bătrânețe. Mai târziu va veni spre
Călimănești () [Corola-website/Science/299606_a_300935]
-
rigide ori falsele simboluri ale unei fericiri cu tot dinadinsul, inoculate indivizilor prin toate mijloacele, inclusiv acelea ale tradiției «naturale», care conchide că viața «așa trebuie să fie». Normalitatea devine astfel veșmântul în care se drapează, spre a izbândi, tocmai metehnele, ticurile și agresiunea morală care o recuză." (Valentin Dumitrescu, Luceafărul, 26 ianuarie 1980) "O comedie ușoară care nu-și propune să satirizeze, ci doar să ironizeze cu o anume îngăduință omenească mici defecte cotidiene, un dialog vioi, spumos, în cele
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
Brâncuși. Încă erau "prietenii lui și tovarăși de slugărie: Livadaru, calfă de tapițer, Gorjanu-stămbarul, tejghetar al "Stelei colorate", Cărămidă-perierul și Grigore, strungar în lemn." Mai era aciuită pe aceeași uliță, a Maicii Domnului, și bătrâna poloneză "Jidovchița plângăreață", cea cu meteahna de-a nu se uita în ochii nimănui, căci, atunci când se întâmpla, începea să plângă. V. G. Paleolog îi descrie pe aceștia și pe alții, ca și cum i-ar face din lut și ar sufla peste ei, dându-le viață. Viața
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
phrenitis" (inflamație a creierului). Iuvenal a căutat o explicație a acestei „molime” și a găsit-o, în bună tradiție hipocratică, în vânturile nemiloase care suflau în regiune! Pentru Lucian din Samosata, însă, beteșugul abderiților ("ἀβδηριτικόν πάθος") nu era decât o meteahnă obișnuită a sufletului omenesc care - mai ales atunci când „punga” îi poate permite - cheamă medicul pentru cele mai neînsemnate simptome pe care i se pare că le descoperă în propriul comportament. „Abderit” a ajuns astfel să denumească și eternul caracter al
Abdera, Tracia () [Corola-website/Science/297361_a_298690]
-
lui Liviu Rebreanu! Dar de astăzi îl evoc pe Niculae Gheran și cu reală plăcere. Anume, cu bucuria bucureșteanului pătimaș după farmecele și blestemele urbei sale, după istoria sa bezmetică, buboasă, trădătoare, dar fermecătoare în jalea, hărțuirile, hărtănirea, nenorocul și metehnele ei fără leac. La 80 de ani, cât va împlini în octombrie, Niculae Gheran parcă și-a amintit că a debutat în 1955, în «Tânărul scriitor», cu o schiță umoristică, și a început o suită de evocări ale vieții bucureștene
Niculae Gheran () [Corola-website/Science/315585_a_316914]
-
construit întregul film. Este un bărbat mândru, dar discret. Carol se simte sfâșiat între datoria față de Germania și cea față de țara lui de adopție. Dintre membrii familiei regale, regina Elisabeta este singura care îl susține pe Carol. Îi cunoaște toate metehnele și obiceiurile, fiind un martor discret și protectiv al frământărilor regelui. Este nepotul de frate al lui Carol I și moștenitorul său desemnat prin testament. Influențat de soția sa, principesa Maria, Ferdinand nu îndrăzește să se impună în fața regelui. Principesa
Carol I - Un destin pentru România () [Corola-website/Science/315807_a_317136]
-
ocazie s-a creat posibilitatea ca oricine inclusiv un rob să cumpere miei. Mai târziu în perioada când a existat un Templu în perioada aceasta de patru zile familiile se obișnuiau cu mielul care putea fi verificat dacă este fără meteahnă. Această zi a X-a conform tradiției a fost în primul secol într-o Duminică numită în tradiție a Floriilor când Ieșua (Iisus) s-a urcat la Ierusalim, după ce la vizitat Sâmbăta, probabil în ajun ori pregătire, pe prietenul Său
Sabat haGadol () [Corola-website/Science/325970_a_327299]
-
valorilor, metodelor și elementelor de măsură, precum și de raportare la principii și așteptări care pot fi verificate prin rezultate. În etică - integritatea este considerată ca onestitate și corectitudine, și este evaluată prin acuratețea acțiunilor cuiva. Așadar, integritatea este opusul unor metehne cum ar fi: inconsecvența, ipocrizia sau falsitatea. a exprimă virtuțile, trăirile și aplicarea convingerilor, fără discrepanțe între afirmații și exemplul trăirii personale. Originea cuvântului “integritate” derivă din adjectivul Latin “integer” (întreg, complet), și în acest context se referă la totalitatea
Integritate () [Corola-website/Science/328519_a_329848]