3,320 matches
-
a culturii umaniste, mizând tot pe ideea că supraviețuirea unei țări amenințate istoric nu se face decât în spirit. Dar, pe de altă parte, tocmai în numele acestei idei, modelul acesta a întors spatele istoriei reale, "evenimențiale", socotită a fi "simplă meteorologie" (cînd plouă, când e senin, când e furtună) și ca atare nedemnă pentru o investire mai adâncă. Dialogul cu oamenii politici, cu reprezentanții puterii - acești "lachei ai istoriei" - îi apărea lui Noica drept un total nonsens, motiv pentru care îi
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
divorțului decât un grup similar de cupluri fără aceste caracteristici. La această dimensiune mare, divorțul este predictibil, chiar dacă rata erorii crește când se încearcă predicția dacă un anumit cuplu va divorța. O analogie poate fi găsită în știința naturii a meteorologiei, studiul vremii. Asupra unei suprafețe întinse (astfel ca o țară sau o regiune mai mare a acesteia), meteorologia poate face predicții cu acuratețe. Dar ele sunt de departe mai puțin exacte în predicția a ce se va întâmpla într-o
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
rata erorii crește când se încearcă predicția dacă un anumit cuplu va divorța. O analogie poate fi găsită în știința naturii a meteorologiei, studiul vremii. Asupra unei suprafețe întinse (astfel ca o țară sau o regiune mai mare a acesteia), meteorologia poate face predicții cu acuratețe. Dar ele sunt de departe mai puțin exacte în predicția a ce se va întâmpla într-o zonă mai restrânsă, cum ar fi o localitate. Aceasta nu înseamnă că meteorologia nu este științifică ori că
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
regiune mai mare a acesteia), meteorologia poate face predicții cu acuratețe. Dar ele sunt de departe mai puțin exacte în predicția a ce se va întâmpla într-o zonă mai restrânsă, cum ar fi o localitate. Aceasta nu înseamnă că meteorologia nu este științifică ori că vremea este total impredictibilă. Mai mult, aceasta înseamnă că pattern-ul de dimensiune mare este mai ușor de prevăzut decât experiența izolată dintr-o localitate. Același este adevărul în științele sociale: pattern-urile comportamentului general
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
cercetări civile care nu pot fi, Încă, Încadrate În una din grupele enumerate; apărare acoperă cercetări (și dezvoltări) În domeniul militar. Sunt acoperite toate categoriile de cercetări care se desfășoară În acest domeniu: cercetări nucleare și spațiale, cercetări În domeniul meteorologiei, telecomunicațiilor și sănătății. Datele statistice se referă numai la cheltuielile de apărare cu caracter civil. Cheltuielile curente de cercetare-dezvoltare se pot repartiza și pe tipuri de cercetare: cercetarea fundamentală; cercetarea aplicativă; dezvoltarea experimentală. Personalul din activitatea de cercetare dezvoltare care
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
meteoriți căzuți pe Terra se numără meteoritul Tungus, căzut în 1908 în regiunea Krasnoiarsk (Rusia asiatică) și meteoritul căzut în Arizona înaintea erei noastre, care a creat un crater adânc de 200 m și cu un diametru de 1300 m. METEOROLOGIE știința care studiază procesele și fenomenele din atmosferă. METIS descendent provenit din amestecul albilor cu indienii (amerindienii). MIAZĂNOAPTE nord. MIAZĂZI sud. MILĂ MARINĂ unitate de măsură a distanțelor pe apă, egală cu 1.852 m. MINERAL substanță naturală neorganică, solidă
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
respective. Mările și oceanele sunt poluate și de deșeuri metalice și radioactive. Chimizarea și irigarea agriculturii afectează calitatea apelor de pe continente: cantități mari de substanțe chimice fiind spălate de pe terenuri se scurg în apele râurilor. 23 MARTIE - ZIUA MONDIALĂ A METEOROLOGIEI Veri cu călduri excesive. Ierni geroase cu zăpadă puțină. Tornade bruște și căderi masive de precipitații. Inundații, alunecări de teren. Modificarea considerabilă a florei și faunei. Creșterea numărului de fenomene meteorologice excesive. Vremea, pe pământ devine de la an la an
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
altele, fondatorul Institutului Meteorologic din București (1884), creatorul serviciilor naționale de măsuri și greutăți (1889), de seismologie (1893), al Observatorului de Magnetism Terestru (1895) etc.64. A fost și un prolific autor de studii științifice (827) în domeniile fizicii, climatologiei, meteorologiei, topografiei, seismologiei, astronomiei etc.65. Meritele sale științifice au fost recunoscute de mai multe societăți savante de la Berlin, Sankt Petrersburg, fiind ales membru corespondent și apoi titular al Academiei Române 66. În medicină, statistică înregistra după 1884 cinci români care-și
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
de renume Mihail Dimitrie Cornea, istoricul și filologul Gheorghe Ionescu Gion, profesorii de filosofie Constantin Leonardescu (Universitatea din Iași) și de filologie elina Dimitrie Burileanu (Universitatea din București) sau academicianul Ștefan Constantin Hepites, ce s-a remarcat în domeniile fizicii, meteorologiei, seismologiei. Până la încheierea cercetării noastre privind carierele studenților care au obținut un titlu de doctor la Universitatea Liberă din Bruxelles, putem afirmă, pe baza datelor prezentate în acest studiu, că instituția belgiană a jucat un rol important în formarea elitelor
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
avocat Mihail Dimitrie Cornea, pe istoricul și filologul Gheorghe Ionescu-Gion, pe profesorii de filosofie Constantin Leonardescu (Universitatea din Iași) și de filologie elina Dimitrie Burileanu (Universitatea din București), pe academicianul Ștefan Constantin Hepites, ce s-a remarcat în domeniile fizicii, meteorologiei, seismologiei ori pe inginerii Elie Radu și Grigore Bejan. Încercarea noastră de a reconstitui și carierele celor care nu și-au găsit locul printre personalitățile vremii, amintite în general de istoriografia tradițională, ne-a permis să arătăm că, la nivel
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
să reziste mai bine la perturbațiile mediului înconjurător. O astfel de concepție privind sistemele adaptive complexe și comportamentul lor turbulent capătă o recunoaștere din ce în ce mai largă, utilizând concepte, teorii și idei din diferite discipline științifice cum sunt biologia, ecologia, neurologia, vulcanologia, meteorologia sau economia. Tendința în aceste discipline este de înlocuire a metodelor analitice, bazate pe descompunerea sistemului în părți componente și studierea acestora pentru a înțelege mai bine fiecare componentă, cu metoda sistemică, ce presupune înțelegerea funcționării oricărui sistem ca un
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
a spus. Războiul ca o sublimare a haosului. O ordine cu legile travestite În Întâmplare. - Și chiar crezi asta? a insistat. În fine, pictorul de război a vorbit. Zâmbea dușmănos, fără nici o simpatie. - Desigur. E aproape o știință exactă. Ca meteorologia. Croatul și-a arcuit sprâncenele. - Meteorologia? Se poate prevedea un uragan, a explicat Faulques, dar nu În punctul exact. O zecime de secundă, Încă un strop de umezeală ici și colo, și totul se duce la mii de kilometri. Cauze
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
a haosului. O ordine cu legile travestite În Întâmplare. - Și chiar crezi asta? a insistat. În fine, pictorul de război a vorbit. Zâmbea dușmănos, fără nici o simpatie. - Desigur. E aproape o știință exactă. Ca meteorologia. Croatul și-a arcuit sprâncenele. - Meteorologia? Se poate prevedea un uragan, a explicat Faulques, dar nu În punctul exact. O zecime de secundă, Încă un strop de umezeală ici și colo, și totul se duce la mii de kilometri. Cauze minime, incalculabile la prima vedere, produc
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
de la suflet la suflet, de la al ei la al omului. „Și mai departe (Ibidem, p. 91): Firea îi dă semne omului în fiecare clipă. E destul numai ca el să știe să le descifreze glasul mut, ca să se izbăvească. Întreaga meteorologie populară - care la noi e atât de bogată și precisă - se întemeiază pe aceste semne. Sintetic: „Conștiința solidarității cosmice a ajuns aici la termenul ei ultim. Își ajunge ea însăși sieși” (Ibidem, p. 66). Armonia își găsește diverse expresii. De
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Cristian; curcubeu; demult; devreme; dificultate; dispoziție; drag; dulce; Dumnezeu; durată; efemeritate; elefant; etern; faină; fără; favorabilă; fericire; frumusețe; fuge; furtunoasă; generații; ger; grade Celsius; grețoasă; greu; hobby; imensitate; interes; iubire; cum te îmbraci; încîntat; îndepărtată; îngrijorare; înnourată; întunecată; întunecoasă; mare; meteorologie; mohorîtă; multă; natură; nea; necunoscut; negativă; nervi; nestatornic; nestatornică; ocupație; odihnă; ore; parcare; pas; perioadă; pierdută; planuri; plimbare; ploi; posomorîre; primăvara; prognoză; prognoză meteo; rapid; de război; război; sănătate; scurtă; senin; senzație; senzații; sîngeroasă; cu soare; somn; sorți; speranță; starea
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
să te umfli în pene când ești la cheremul câtorva grade de Umiditate ori Uscăciune? ți-ai dori o robie mai puțin jalnică, și zei de altă anvergură” (I, 93-94). Aceeași frustrare peste ani. E 15 ianuarie 1971: „Eu și meteorologia. Doar Maine de Biran a mai trăit cu o asemenea intensitate tragedia de a trebui să îndure în spiritul său fluctuațiile de temperatură, fluctuațiile timpului în sensul cel mai puțin metafizic cu putință. Mai cu seamă dezghețul, tendința de îmblânzire
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
mă asediază și-mi zdruncină curajul. Dacă n-aș fi bolnav, aș birui, sunt sigur. Dar cum să mă lupt cu boala? Ar însemna să declar război materiei. Trupul meu nu-mi aparține, ține de ea, de materie” (idem). Dincolo de meteorologie, dacă nu va fi având și el drept cauză tot meteorologia, plictisul: „În crizele mele de plictis, stomacul și creierul sunt cele mai vătămate. E ca și cum în ele s-ar forma o otravă, o substanță corozivă, un acid agresiv și
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
aș birui, sunt sigur. Dar cum să mă lupt cu boala? Ar însemna să declar război materiei. Trupul meu nu-mi aparține, ține de ea, de materie” (idem). Dincolo de meteorologie, dacă nu va fi având și el drept cauză tot meteorologia, plictisul: „În crizele mele de plictis, stomacul și creierul sunt cele mai vătămate. E ca și cum în ele s-ar forma o otravă, o substanță corozivă, un acid agresiv și distrugător” (II, 65). Oricum, organele, toate, par afectate: „Rinită cronică, guturai
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
ale fenomenelor psihice. Biochimia pe de o parte Ă Dumnezeu și Diavolul pe de alta” (I, 134). Cum am văzut deja, bolile obligă la modestie, la retragere, la elimiarea oricărei încercări orgolios-eroice. Văzându-ți limitele ridicole și ființa redusă la meteorologie, nu-ți rămâne decât soluția observării atente a bolilor, ca pe un semn al propriei ființe. Iată: „Sunt ani de zile de când observ relația dintre dispozițiile mele și starea creierului meu. Nimic nu îndeamnă la modestie mai mult decât constatarea
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
tinereții sunt consecința acestei boli? Nu o dată, Cioran însuși oferă astfel de explicații. Spre sfârșitul Caietelor, notează: „Am citit că Lenin suferea de insomnie. Acum îi înțeleg mai bine excesele, obsesiile, intoleranțele” (III, 379). Așa se face că, supus trupului, meteorologiei, simplelor accidente ale sângelui, Cioran își strigă deseori neputința și disperarea pentru a-și deplânge și, finalmente, nega identitatea ridicolă. Alteori, mai mult decât să-și tolereze bolile și să conviețuiască cu ele, Cioran le învestește cu sens întemeietor. Spune
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
memoriei, așază romanul mai aproape de "visul" ființei de a se descoperi. Cioran caută "dincolo de roman", adică spre momentul, greu de consecințe, al separării instrumentelor analitice de "obiect": Dar dacă transcendem psihologia, întreaga noastră "viață interioară" începe să semene cu o meteorologie afectivă, ale cărei variații nu înseamnă nimic (...) Și cum am mai putea, după Timpul regăsit, să invocăm eul, ce bază să mai punem pe tainele noastre? Nu Eliot, ci Proust e profetul acelor hollow men, al oamenilor găunoși. Dați deoparte
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
de el, e cu neputința să o uiți. Cioran a avut nevoie de un leac contra trupului sau șubred, a nervilor săi, al căror sclav a fost mereu, considerând că, orice ai face, sentimentele cele mai intime sunt la cheremul meteorologiei. Sorin Alexandrescu: "Dacă nu-și găsește salvarea în Dumnezeu, Cioran n-o găsește nici în sine însuși. Din acest punct de vedere, el trăiește o dramă modernista prin excelență: ruptură cu sinele. Eul (le moi) este demn de ură (...)"88
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
vecinătatea unui eleșteu și a unui lan de porumb). Cu borcanul tronând pe birou, am putut observa în voie acest animal atât de diferit de noi din punct de vedere morfologic, predispus la metamorfoze și versat, după cum bine știm, în meteorologie. Văzând un animal de mai multe ori în natură sau în manuale, avem impresia că îl cunoaștem. Nimic mai puțin adevărat. Încercați să desenați o broască (sau chiar un porc, animal alcătuit, totuși, din forme simple) și veți observa distanța
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
lumină Lui vedem noi lumină{\cîte 21}. În cele nouă omilii la Hexaemeron este prezentată o adevarată enciclopedie a cunoștințelor vremii, altfel spus, o sumă a cunoștințelor științifice pe care le posedă marele ierarh, si anume: teologie, astronomie, cosmogonie, geografie, meteorologie, istorie naturală, botanica și medicină, fiind prezentate în fața unui auditoriu creștin, pe care autorul l-a considerat, cel putin inițiat, atât în problemele de credință, cât și în cele de stiință ale veacului sau. Nu vom insistă aici asupra celorlalte
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
să exercite o fascinație continuă întreținută de misterul pe care îl respiră India, o țară sinonimă cu miturile și inocența cosmogonică; pe de altă parte, sanscrita nu este trăită de poetul român în realitatea ei lingvistică, ci ea trimite la meteorologia unei patrii uitate 92. În primăvara anului 1889, Mite Kremnitz l-a întâlnit pe Eminescu într-un teatru bucureștean. Între altele, Eminescu îi spusese că pe vremea aceea traducea din sanscrită. Întrebat de interlocutoare, cu mirare, de când știe sanscrita, poetul
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]