175,591 matches
-
în avanpremieră, în paginile “Stelei” de către Corin Braga. Mai are preț la revista “Steaua” interogația asupra unor temeiuri ontologice, conținuturile spirituale, construcția de sine, culturală, instituțională, și abia apoi deconstrucția. La revistă au fost și sunt bine primiți și contestatarii metodelor critice tradiționale, tematice sau psihocritice, dar am pretins ca ele, aceste contestări, să fie formulate argumentat, neîntunecate de prejudecata noului. Au încă utilitatea lor și demersurile de-acum clasice ale cercetării litarare, analizele pe textele unor interbelici, Goga, Perpessicius, Cotruș
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
virtuozitate sau simplă erudiție. La mijloc era, firește, o greșeală: privirea căzuse pe bogatul parter de note și se ignora arhitectonica - deloc barocă - pe care tânărul Eliade o ridicase și la care va șlefui apoi până la sfârșitul vieții. Importantă era metoda sa, noutatea și eficacitatea cu care era aplicată, cât și urmările pe care autorul le vedea pe atunci incalculabile. Ar fi un exercițiu interesant citirea prefeței în paralel cu eseul Discernământ, spirit fals și erudiție recentă din Omul recent de
Poate chimie, poate soteriologie... by Cristian Măgura () [Corola-journal/Imaginative/13339_a_14664]
-
putea vindeca!" - în Virgil Ierunca, Postfață la Rebarbor, București, Ileana, 1997, p. 133). De altfel, la capătul acestui ultim eveniment, Monciu-Sudinski este obligat să plece din țară, alegînd exilul în Suedia (1978). După 1977 și reprimarea milițienească a mișcării Goma, metoda "exilării" semi-forțate a disidenților (prin presiune și șantaj) le oferă autorităților comuniste de la București o rezolvare politică eficientă a problemei intelectualilor "indezirabili", "recalcitranți" și cu "potențial dușmănos". Un scriitor care dispare Cine este, însă, Alexandru Monciu-Sudinski? Născut la 13 iulie
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
tocmai despre noua natură umană a omului periferic/socialist, preocupat prin orice mijloace să-și obțină pacea interioară. În Pas de vals, un fost boxer de performanță, numit pedagog școlar după război, își impune cu grația și eficiența vechii meserii metodele didactice asupra elevilor care îi tulbură, prin simpla lor existență, liniștea: "Izbea sec și precis, fără patimă, dar cu o deosebită eleganță" (în Rebarbor, București, Ileana, 1997, p. 22). Undeva la intersecția epocilor Dej și Ceaușescu (după 1964, cum se
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
sînt una Dacă amîni și tot amîni într-una. Political Congo Maimuțele din Congo - dacă nu știai - Rezolvă orișice conflict sau diferend Extrem de simplu și rapid, eficient: Cu-n scurt, universal futai. Și nici măcar nu au înregistrat patent Pe-arhaica metodă. Dacă n-ai Prejudecăți, să ne întoarcem amîndoi în acel Rai, Departe de idei și teorii, de orice trend! Oh, nu, nu-ți cer să ne suim la loc, Printre liane, în copaci seculari, Ci să ne amintim ce am
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/14007_a_15332]
-
de un mare prestigiu și colabora la revistele cele mai importante ale momentului, am deplâns în cuvinte asemănătoare, uitarea așternută peste numele său: "Despre Alexandru Busuioceanu în calitate de poet de limbă spaniolă și promotor al unei concepții înnoitoare despre poezie ca «metodă de cunoaștere» s-a scris mult în anii '50 și chiar în termeni atât de elogioși, încât astăzi, când ecourile notorietății de atunci s-au stins, avem sentimentul că prin omiterea numelui său din panoramele poeziei spaniole postbelice se comite
O evocare pe fondul uitării by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/13960_a_15285]
-
în cercurile literare spaniole și reluată frecvent în lucrări teoretice, ca de exemplu Problemática de la literatura (Problematica literaturii) de Guillermo de Torre, apărută la Buenos Aires în 1950, în care un capitol se intitulează chiar "Poezia ca activitate a spiritului și metodă de cunoaștere" și este ilustrat cu două poezii: prima aparține lui Tristan Tzara, iar a doua este o poezie a lui Busuioceanu. Opiniile sale despre poezie ca instrument de cunoaștere au devenit subiect de discuție la Congresul de poezie spaniolă
O evocare pe fondul uitării by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/13960_a_15285]
-
La poesía contemporánea en Cuba (Poezia cubaneză contemporană) de Roberto Fernández Retamar. Acesta afirmă că școala de poezie Orígenes, grupată în jurul revistei cu același nume, a aderat la formula estetică lansată de Busuioceanu, a poeziei ca "activitate a spiritului și metodă de cunoaștere". Se poate spune așadar că ideile lui Busuioceanu despre poezie și artă în general au pătruns adânc în mediile artistice de limbă spaniolă, unde încă dau roade, deși numele autorului lor este pomenit din ce în ce mai rar. Iată însă că
O evocare pe fondul uitării by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/13960_a_15285]
-
nici mai puțin decât o scriere nocturnă, după cum o numise chiar el, un sistem de semne bazat pe opt puncte scoase în relief prin perforarea unei plăcuțe subțiri de lemn ori din alt material potrivit. Pe fronturile Europei, prin această metodă le transmitea el soldaților săi ordinele de noapte, după ce-i învățase să recunoască semnele prin palpare, pentru a nu fi nevoiți să recurgă la codificări pe bază de emisii de lumină. În 1822, s-a prezentat cu această ispravă la
Revanșa lui Homer by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Imaginative/13932_a_15257]
-
Rio, portugheza, pe urmă germana, italiana, neerlandeza și, în fine, engleza. Tipărirea cărților în Braille le-a asigurat nevăzătorilor din întreaga lume accesul direct la educație și la cultură. Și totuși, astfel de cărți sunt extrem de voluminoase și nici chiar metodele stenografice nu au izbutit să le îmblânzească prea mult dimensiunea. Romane precum Don Quijote, Mizerabilii, Război și pace, cu volumele lor Braille așezate unele peste altele, pot să ajungă până în tavan, cu șanse serioase de a accidenta cititorul. Nu se cunoaște
Revanșa lui Homer by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Imaginative/13932_a_15257]
-
pupila bleagă de cîrpă. Nu este pentru nimeni un păcat. Păpușa era o păpușe caraghioasă și julită ( la nas). În Expérience du théâtre, text din 1958 reluat în Notes et contre-notes, Eugen Ionescu își expune o descoperire artistică, transformată în metodă: "Il fallait non pas cacher les ficelles, mais les rendre plus visibles encore, délibérément évidentes, aller à fond dans le grotesque, la caricature". Or, sforile ce trebuie scoase la iveală și îngroșate sînt cele care, încă din 1931, mișcau mîna
Păpușile lui Eugen Ionescu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14017_a_15342]
-
rămîne unui om de făcut? Să scrie o scrisoare! Și nu oricui. O scrisoare în care să nu fie vorba despre nimic. În care tristețea să pară vioaie, plăcută, parcă așteptată, așa, ca divertisment. Acum cîțiva ani am descoperit o metodă de-a înlătura durerea! Da, prin clasificarea ei minuțioasă. Luam un creion și-o hîrtie și-o încadram în genul, specia etc... O puvlerizam! Pînă la urmă, tot clasificînd, mi-am făcut un tabel complet de dureri! Din clipa aceea
Prune și căpșuni by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14350_a_15675]
-
ei minuțioasă. Luam un creion și-o hîrtie și-o încadram în genul, specia etc... O puvlerizam! Pînă la urmă, tot clasificînd, mi-am făcut un tabel complet de dureri! Din clipa aceea, totul a început din nou. Trebuia altă metodă. N-am descoperit-o încă. Chestia cu frica în fața colii albe cred că se poate rezolva așa: se ia o coală liniată! Și, dacă toate liniile astea paralele se întîlnesc, cum zice formidabilul Lobacevski, la infinit înseamnă că toate cuvintele
Prune și căpșuni by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14350_a_15675]
-
o notiță anunță că pe data de..., între orele 8.30 și 9.00, se citește curentul electric. Cei care nu pot rămîne acasă sînt rugați să lase cheia la vecini. De ce îmi închipuiam că la Viena se folosesc alte metode, mai evoluate, pentru "lecturile" de acest fel ? Mai tîrziu, impresia s-a corectat puțin: evenimentul se întîmplă doar o dată pe an. De-a lungul balustradei Cele mai multe clădiri din centru, înalte, pe dinafară impresionante, sînt pe dinăuntru ca la începutul secolului
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14384_a_15709]
-
precauția construirii ipotezelor sub forma sugestiei atunci cînd datele lipsesc, preocuparea pentru descrierea evenimentului în context, toate acestea, adăugate la evidenta plăcere a povestirii, recompun nu doar un portret de scriitor, ci, în primul rînd, o epocă și alcătuiesc o metodă de a scrie biografie. Cel mai de seamă dintre meritele cărții nu ține însă de metodă, ci de stil. îl vede viu cititorul între paginile cărții pe Duiliu Zamfirescu. Pe fiul de funcționar care își compune, asemenea lui Mateiu - dar
LECTURI LA ZI by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Imaginative/14370_a_15695]
-
toate acestea, adăugate la evidenta plăcere a povestirii, recompun nu doar un portret de scriitor, ci, în primul rînd, o epocă și alcătuiesc o metodă de a scrie biografie. Cel mai de seamă dintre meritele cărții nu ține însă de metodă, ci de stil. îl vede viu cititorul între paginile cărții pe Duiliu Zamfirescu. Pe fiul de funcționar care își compune, asemenea lui Mateiu - dar e singura asemănare - o ascendență nobilă fictivă, urcînd pînă la împărații bizantini, pe Duiliu Zamfirescu gazetar
LECTURI LA ZI by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Imaginative/14370_a_15695]
-
savantul credincios pentru care nutream o adevărată fervoare. Cursul universitar al profesorului Yves Auger, fost normalian, despre Pascal, curs urmat pe când eram încă în ultima clasă a liceului, mi-a oferit mai puține idei noi despre acele Cugetări, cât despre metoda de a le ordona, de a le interpreta și în genere despre o cale posibilă de urmat într-o cercetare. Dar trebuia să treacă încă timp pentru ca să încep să înțeleg că accesul la universal nu ne poate fi dat printr-
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
receptării. Contribuția sa o putem urmări la nivelul obiectivelor, prin lărgirea domeniului de investigare (nevoia unui Eminescu global), al construcției critice, printr-o nouă motivare a raportului dintre cele două tendințe (critica raționalist-științifică și cea idealist-metafizică), cât și la nivelul metodei critice (analiza dublată de sinteză), în spectrul orientărilor moderne de abordare a textului literar. Răspund acestor mutații de viziune și structură cele trei studii ale criticului clujean: Eminescu în critica și istoria literară română (1947)1), Poezia lui Eminescu (1948
Centenar Dimitrie Popovici - Receptarea lui Eminescu by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/14651_a_15976]
-
ale receptării, corelată cu nevoia de ordonare a materialului atât de amplu și neomogen adunat în "problema Eminescu". Piatră de încercare și material de exersare a criticii, poezia eminesciană a dat prilejul celor două curente "să-și precizeze idealul și metodele de cercetare" (PE, p. 4), să provoace chiar critica românească să iasă din canon spre o deschidere către interpretările moderne, inovând-o structural și metodologic ("Poezia lui Eminescu a aerisit capetele, chiar când acestea se păreau închise față de orice suflu
Centenar Dimitrie Popovici - Receptarea lui Eminescu by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/14651_a_15976]
-
a atitudinilor antieminesciene, din cele două centre, bucureștean (Hasdeu, Pantazi Ghica, Gellianu-Anghel Demetriescu, Petre Grădișteanu, Gherea), și cel transilvănean (Al. Grama, Aron Densușianu), pentru ca partea a doua, mult mai elaborată, să avanseze structuri paradigmatice mult mai largi, cu o aplicată metodă de catalogare și clasificare (critică estetică, semănătoristă, impresionistă, critica formei și a configurației). Răspunsul istoricului literar pentru prima categorie avansează ideea unei situări pe poziții false a interpretărilor cutărui critic (ex. determinismul, factorul social, implicațiile criticii socialiste și efectele ei
Centenar Dimitrie Popovici - Receptarea lui Eminescu by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/14651_a_15976]
-
a textului eminescian, la interpretări neadecvate obiectului. Pentru partea a doua, cea a investigațiilor clasificate, Popovici îmbină analiza punctuală cu sinteza. Fiecare studiu critic are o structură relativ fixă: descrie compoziția studiului, insistă pe anumite idei vehiculate, înseriază și analizează metodele criticii respective, ajunge la anumite concluzii privind meritele și scăderile studiului (ex. cazul studiilor lui Lovinescu, Călinescu sau Caracostea). Metodologic vorbind contribuția lui D. Popovici aduce nu doar un inventar al studiilor eminescologice, - de altfel, destul de întins prin perioada pe
Centenar Dimitrie Popovici - Receptarea lui Eminescu by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/14651_a_15976]
-
care o acoperă, de la Titu Maiorescu la D. Caracostea -, ci instituie o dinamică a ideilor, în înțelesul unei istorii literare interne a fenomenului. Este, mai degrabă, o critică a ideilor în eminescologie, din care extrage punctual inovațiile, tipul de critică, metodele și instrumentarul critic. Această perspectivă convoacă, prin distanțare și polemică, trei tipuri de atitudine și metode critice: față de biografismul istoricizat propune o biografie intelectuală, a formației și ideologiei epocii cu efectele ei asupra poetului; descripțiilor pe orizontala tematic-descriptivă le opune
Centenar Dimitrie Popovici - Receptarea lui Eminescu by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/14651_a_15976]
-
înțelesul unei istorii literare interne a fenomenului. Este, mai degrabă, o critică a ideilor în eminescologie, din care extrage punctual inovațiile, tipul de critică, metodele și instrumentarul critic. Această perspectivă convoacă, prin distanțare și polemică, trei tipuri de atitudine și metode critice: față de biografismul istoricizat propune o biografie intelectuală, a formației și ideologiei epocii cu efectele ei asupra poetului; descripțiilor pe orizontala tematic-descriptivă le opune analiza structuralistă; în final, impresionismului descriptiv al criticii îi contrapune o critică genetică a operei, prin
Centenar Dimitrie Popovici - Receptarea lui Eminescu by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/14651_a_15976]
-
opune analiza structuralistă; în final, impresionismului descriptiv al criticii îi contrapune o critică genetică a operei, prin configurarea internă a devenirii unei poezii, pe linia analizelor variantelor intermediare în defavoarea textului definitiv. Cum se observă, este vorba de o sinteză a metodelor și orientărilor moderne în critica și istoria literară. Volumul Poezia lui Eminescu, urmând cursurilor despre eminescologie, este o probă a valorificării acestei sinteze metodologice. Sinteza eminescologică a lui D. Popovici a vizat un dublu scop: pe de o parte, ipostaziază
Centenar Dimitrie Popovici - Receptarea lui Eminescu by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/14651_a_15976]
-
Eminescu, am găsi punctele de rezistență ale unui discurs critic echilibrat, ale cărui argumente își trag substanța din studiul de sinteză eminescologică. Sinteza lui D. Popovici propune și un tip personalizat de discurs critic. Polemic prin atitudinea de disociere (principii, metode) cu critica impresionistă și estetismul formal, psihologizant (cazurile Dragomirescu, Lovinescu, Călinescu), studiul oferă și prilejul activării unor disponibilități ironice, procedând fie prin analogie (Gherea "Aducea în această operație bunăcredința maestrului potcovar care-și închipuia că cu aceleași instrumente cu care
Centenar Dimitrie Popovici - Receptarea lui Eminescu by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/14651_a_15976]