962 matches
-
putem considera un adevăr presupus, atâta timp cât nu va intra În conflict cu un adevăr și mai puternic. Uneori, În cazul halucinațiilor, se poate demonstra că o asemenea certitudine este falsă, că nu există nici voci, nici persoane, nici gângănii care mișună pe cearșaf, Însă, În alte cazuri, nu putem decât să ne abținem să judecăm. Adevărurile private colective. Prin această expresie contradictorie numesc adevărurile personale, care nu pot deveni universale, dar sunt Împărtășite de o comunitate. Credințele religioase aparțin acestei categorii
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
deci cu o mare perspectivă), am observat un singur automobil în mișcare. Copii am văzut doar la o școală din Salonic, la o altă școală sub Muntele Lupului și străinii de la locurile istorice. ACROPOLE, "acoperișul lumii", simbolul Greciei, unde zeii mișună printre stânci, coloane și... Propilee, unde limba iute grecească e numai printre restauratori, iar ghizii vând legende și religie în toate limbile pământului. Muntele de sub acest impunător monument seamănă cu Fuji din Japonia, poate de aceea erau mulți, mulți vizitatori
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
ăștia sunt în mai multe cartiere și în mai toate orașele, vă cerem tuturor, OPRIȚI SMINTIȚII ! ! (MERIDIANUL, AnVIII, nr.38(664), joi 21 septembrie 2006, Editorial) Pentru cine nu știe, pe str. M. Kogălniceanu sunt câteva haite de câini care mișună de la un capăt la... Copou ! Tot pentru cine nu știe, anul acesta este o bogată recoltă de frunze uscate care, mai, mai, să acopere iarba părculețului dintre Arhivele Statului și L.M.K. Asta dacă: N-ar fi vajnicii lucrători de noapte
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
care-l face, simbolic, însuși autorul romanului, "condamnându-și" personajul să conviețuiască livresc într-un plan dincolo de logica umanului. Ia ține dumneata aghiasma asta, domnule licențiat, și stropește prin odaie, să nu fie pe-aici vreun vrăjitor din cei de mișună prin cărțile astea, că te pomenești că s-apucă să ne mai și farmece, drept pedeapsă că vrem să-i osândim, trimițându-i pe ceea lume!"240, îl îndeamnă chelăreasa lui Don Quijote pe preotul convocat să-i purifice sufletul de
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
evidența unităților românești și „situația acestora”, provocându-i în același timp la discuții prin chestionări. Un fapt asemănător este prezentat și în nota informativă nr. 150 din 19 iulie 1941 a Prefecturii Poliției Capitalei. Se remarca faptul că în București „mișună o serie întreagă de agenți sovietici și maghiari care, întovărășindu-se cu diverse femei, cutreieră zilnic spitalele unde se află răniții de pe front, sub pretextul că sunt oameni milostivi, aducând merinde sau daruri. În realitate acești spioni caută să iscodească
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
mergi în parc, la poștă sau la gară și continuu te intersectezi cu tot felul de oameni. Noi oamenii, cred că suntem o specie foarte ciudată, fiindcă, în general, ne autoconsiderăm drept niște genii nedescoperite încă și toți ceilalți care mișună încoace și încolo în jur într-o necontenită mișcare browniană, nu sunt decât niște exemplare umane care au mai puțină minte decât noi, deci mai pe românește, sunt mai proști și chiar dacă prin preajmă ar fi Einstein, dacă m-aș
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
să strige la cei din jur după ajutor. Și dacă ar striga, cine l-ar auzi? Și dacă l-ar auzi, cine ar sări să-i dea o mână de ajutor, când și cei care-l înconjoară sunt aidoma lui? Mișună buimăciți care încotro, fără direcție precisă precum oile căpiate. Ca și ele, se-nvârt mereu în același cerc, fiindcă viermele din creier nu le dă pace. Demult și-au pierdut direcția. Trăiesc într-un univers al fricii, a incertitudinii, al
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
jos Copiii stau întinși în iarbă, cu fața în sus și privesc cu atenție cerul. Apoi se întorc pe burtă și examinează tot ce văd prin forma de talpă cu carton (pe care au primit-o anterior): plantele, vietățile care mișună, pietricelele, etc. Notează pe marginea tălpii ce au văzut. Păstrează apoi un minut de liniște totală, ca să asculte glasul naturii. În final, conducătorul jocului le cere să spună tot ce au observat, auzit și simțit. 3) Lanțul viu Conducătorul de
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
după muniție și armament. Dar ochiul vigilent al lui Neluțu a sesizat pe loc anomalia și a pus capăt acestei situații de nesuportat pentru un viitor posesor al certificatului de revoluționar. Observați că omuleții cei mici și proști, care tot mișunau subversiv încolo și încoace, erau sigur teroriști și Neluțu este absolut convins de această „calitate” a lor. După ce a scuipat în sân, eroul a luat decizia istorică, să pună lăbuța pe unul dintre ei. Și se jură cum, cu mâna
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
are nimic de spus, îi lipsesc mijloacele. Poate că a "înțeles", însă n-a observat nimic. Se lasă invadat în mod confuz de rumoarea paginii deschise înaintea lui, o amplifică în termeni mai slabi: reiterare ce dizolvă forma, făcând să mișune echivalenții inferiori ai sensului"294. Monica Lovinescu face critică literară chiar și atunci când parafrazează, întrucât identifică în interiorul limbajului simbolurile cheie. Din acest moment, abstractul se concretizează într-un limbaj mai uman. Alteori, autoarea confruntă universul literaturii cu realitatea exterioară pentru că
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
din jur și își schimba direcția, spulbera fulgii răzleți, antrenându-i într-un fel de mișcare dezordonată, ca apoi să se oprească în cine știe ce cotlon. Deși vremea se schimba în rău văzând cu ochii, pietonii, mai mulți ca de obicei, mișunau de colo-colo îngrijorați și atenți să nu calce prin băltoacele de apă amestecată cu fulgi de zăpadă și noroi, ce se formaseră chiar și pe trotuare. O senzație neplăcută de disconfort puse stăpânire pe el. Nu frigul era vinovat, ci
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
se făcuse deja foame. În acea zi de toamnă șablon a anului sus amintit, nu pentru prima oară, neavând ce face trecuse pe la Clubul "70 +" și pe la "Asociația Pensionarilor". Acum la întoarcere, îngândurat, aproape că nu observa mulțimea trecătorilor care mișunau prin apropierea lui. Gândurile îl copleșeau. Nu-și putea explica un fenomen supranatural, curios și cât se poate de interesant, observat în ultimile zile, care i-a produs o cotitură bruscă în viața. Dacă nu va reuși să convingă prin
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
la rolul binefăcător al albinelor în polenizarea plantelor, avertiza omenirea că: "La patru ani după dispariția acestora, va dispărea și omul". Dintre toate ființele, ce se bucură de binefacerile ploii, cele mai vizibile sunt melcii și râmele. Ele, după ploaie, mișună peste tot și e destul de dificil pentru un trecător grăbit să le ocolească. Pe cât putea Bidaru, în timpul plimbărilor diurne, se ferea să le strivească sub picioarele lui îmbătrânite și pășea cu mare atenție. În timpul unei asemenea plimbări, discutând cu soția
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Al. Philippide. Infern în toate și pretutindeni: "Cât infern e în fiecare cuvânt / Îmi crapă zmalțul de pe dinți de fierbințeala lor, / Cât miraj / Cenușa Domnului e ghemuită / lângă fiecare" (Cât infern). Până și "în inima Ardealului", "îngeri negri plutesc lepădați", mișună "fluturi negri"; năuc, un câine negru aleargă pe "cumpăna dealului", pe "deasupra pământului", după "urma lui necunoscută"; "pământul e cu râie-n rădăcină", dealul "un pustiu de piatră". Nici urmă de mioritism! Neașteptată la vitalistul de mai înainte e implantarea
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
anterior, la Eminescu, mai târziu la Emil Botta, la Virgil Gheorghiu ori la uitatul Simion Stolnicu. Spaimă și vacuitate, premoniții și peregrinări în absurd, un subliniat demonism și coșmare, acestea și felurite neo-simbolisme configurează un cadru constrictiv, anxios. Prin cetate mișună șobolani; realul inculcă aprehensiuni, nimeni necunoscând Calea. Totuși, Țara lui Ieronim e "țară sfântă". Deasupră-i: "un cer cu îngeri și cu păsări și cu sfinți". La picioarele unei nimfe (în Inima reginei), întristatul Ieronim cu un umăr de-argint "plânge
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
și respirația își încetineau ritmul, iar împietrirea se răspândea cu iuțeală, cuprinzând măruntaiele continentului. Sub această magie neagră, trupul alb al Europei se prefăcea în stană de piatră. Se prăvălea în verdele ierbii, iar pe corpul ei se puneau a mișuna feluriți gândaci. Și, totuși, inima ei a refuzat înmărmurirea, continuând să pompeze sânge în vene. Așa a fost posibil să fie întreținut focul lăuntric. Treptat, din trupul ei, au început a se desface bucăți din încremenire, iar, odată cu ele, să
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
4); rapid(4); sănătate(4); schimba(4); stă(4); a trăi(4); atinge(3); din buric(3); clătina(3); copac(3); corp (3); dansa(3); deget(3); fotbal(3); fugi(3); fundul(3); furnică (3); din loc(3); mașină(3); mișună(3); mobil(3); mort(3); obiect(3); om (3); viteză(3); zboară(3); activ(2); activitate(2); agitație (2); a alerga(2); a dansa(2); a deplasa(2); a se deplasa(2); bicicletă(2); buric(2); carul(2); degete(2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
buric(2); carul(2); degete(2); dinamică(2); duce(2); emoție (2); a face(2); a se foi(2); forță (2); frunze(2); fuge(2); greu (2); înainte(2); a împinge(2); loc(2); lucruri(2); mergi(2); mers(2); mișuna (2); a muta(2); mușchi (2); opri(2); pași(2); pămîntul(2); picioare(2); piciorul (2); pleacă(2); plimbă(2); putere(2); reacție (2); roata(2); sare(2); scaun(2); sentiment(2); stai(2); trai(2); trăi(2); tremura(2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
gîndac; gîndaci; gîndi; haine; iarba; imediat; imobilitate; imobilizare; indiferență; insecte; a întoarce; împinge; a începe; încetini; îndoaie; îndreptare; jenat; leagănă; lejer; lemn; lene; lent; locomoție; locul; lucru; lucrurile; lumea; manevra; masa; masivitate; melc; merg; mergea; mic; mintea; nu mișcă; a mișuna; mîini; mîinile; moară; moarte; modifica; molecule; mor; motorul; mult; munte; un munte; munții; mușcă; mutare; neastîmpărat; neîncetat; neliniște; nemișca; nepăsare; nobil; un obiect; omul; oprește; organism; orice; paralizat; paralizie; penis; persoane; peste; peștele; picioarele; pipăi; pișca; placa; plecă; plimba; se
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de valoare...” Și mai apoi: „Sărmanii noștri copii de care era plină țara, cu ce greșiseră ei să fie aruncați în mizerie și groază”. Iar Dan Mihăilescu, spune și el : “Cooperativa Ochiul și urechea scruta totul pe acolo pe unde mișunau dușmanii poporului. Frica păzea bostana PCR și anexele sale. Armata nevăzută supraveghea totul, ziua și noaptea”. Intr-un interviu intitulat “Cel mai tânar informator al securității avea 10 ani”, dna Germina Nagâț, șefa Departamentului Investigații de la CNSAS, explică: ”Le era
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
poeziei lui este spiritul bogomilic, prezent și în poezia interbelică la Lucian Blaga și la alți poeți ai perioadei", caracteristică remarcată de E. Simion, în lucrarea "Scriitori români de azi". La Ion Gheorghe simțim mai pronunțată atmosfera ocultă, prin care mișună specii fabuloase, vrăjitorii, descântece, blesteme și bocete, toate aduse cu un scop, și anume, redescoperirea ființei noastre culturale constante în ciuda vitregiei sorții. Dinamica realității și reportajul Încă din "Căile pământului", întâlnim elemente de transcriere directă, lipsită de transfigurare, a unei
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
nicio teamă. Te ia de nevastă de câte ori ți-o pofti inima. DON JUAN: Acum îmi dau seama că nu mă cunoști îndeajuns Charlotte!... Nu fi nedreaptă cu mine și nu mă socoti ca pe alții: drept e că în lume mișună mincinoșii, care n-au altă treabă decât să sucească capul fetelor, dar pe mine nu mă număra printre ei și nu pune la îndoială statornicia credinței mele. Și apoi la drept vorbind frumusețea se pune chezașă pentru mine. Când te-
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
și n-ar avea mângâiere. 1 octombrie, 2015, la cinci luni distanță de repetițiile Nopții Bufonilor la care am asistat întâia dată. Doar că acum port rochie și ruj, mi-am lăsat foile și pixul acasă și pe langă mine mișună necunoscuți curioși și nițel agitați. Cei mai în vârstă schimbă locurile ca să vadă mai bine, mai tot, iar cei tineri pândesc în găști zgomotoase scaunele invitaților care n-au ajuns încă. Forfotește sala, telefoanele mobile se închid pe rând și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
parazit al grîului mărit (de) - de măritat mătăuz - mănunchi de busuioc megieș - vecin melesteu - mestecău, făcăleț de amestecat mămăliga melițoi - unealtă de zdrobit milă - unitate de lungime (1609, 3 m) minciunoasă - rămășiță de la firele de tors miroi - miri mirtă - mirt mișună - grămadă de spice mîntuș - mihalț; pește mic mîțișor - ramură de salcie înflorită moghilă - movilă molășniță - vreme călduță, cînd se topește zăpada moliftă - molitvă, rugăciune moloșag - moină moroi - strigoi, vîrcolac moșinoi - mușinoi, mușuroi, fur nicar mreajă - unealtă de pescuit murgit - amurg
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Mateiu Caragiale, ei reprezintă deja pasiuni, caractere, personaje, ipostaze caracteriale și spirituale ale unei etnii, și universale, numai bune de colecțiile romancierului G. Călinescu, autorul romanelor "cu aristocrați", "Bietul Ioanide" și "Scrinul negru". În aceste două ilustre cărți cu cheie mișună o groază de personalități celebre, universitari, ofițeri, profesioniști sau rentieri, dar și scriitori, pictori, colecționari, artiști decăzuți sau oportuniști, histrioni sau cumularzi, interesanți din punct de vedere artistic în măsura în care exprimă un anume tip de umanitate. Ca de pildă, Ioanide, genialoid
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]