KorAP: Find »[drukola/base=miceliu & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...25 26 27 ...36 >

883 matches

Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435

unor adevărate cancere deschise, asemănătoare cu cele produse de Nectria galligena. Transmitere răspândire. Sporii din fructificațiile de rezistență constituie sursa de infecție primară alături de sporii ce se formează în primăvară pe scoarța ramurilor, în care ciuperca iernează sub formă de miceliu. În cursul vegetației sporii vor produce infecții pe ramurile debilitate. Prevenire și combatere. Aplicarea măsurilor de igienă culturală pomicolă, ce constau în strângerea fructelor uscate, zbârcite, ce rămân pe pomi în timpul iernii, cât și tăierea și arderea ramurilor bolnave, au

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
de dezvoltare. Primăvara, în timpul înfloritului, unele ramuri tinere încep să se veștejească, iar frunzele și florile se brunifică și se usucă. Atât pe scoarța ramurilor atacate cât și pe flori apar mici "pernuțe" de mucegai, de culoare cenușie-gălbuie, alcătuite din miceliu și sporii ciupercii. Atacul pe flori seamănă cu efectul înghețurilor târzii de primăvară, cu deosebirea că printre florile distruse, brunificate, se mai găsesc și flori normale. Acest aspect parazitar poartă numele de "monilioza din anul precedent". Mai târziu, când fructele

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Monilinia pătrund prin diferite răni provocate de insecte (Cydia pomonella, viespi etc.) sau de grindină. De asemenea, în timpul recoltatului și al transportului fructelor, rănile provocate de lovituri favorizează infecțiile cu această ciupercă. Iernarea ciupercii are loc atât sub formă de miceliu de infecție în scoarța ramurilor, cât și sub formă de scleroți în interiorul fructelor mumifiate. Sporii apăruți pe fructificațiile în formă de pâlnie produc de obicei infecții pe fructele tinere, de dimensiunea unei alune, cauzând alături de infecțiile cu spori apăruți pe

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
noastre, ciuperca produce deformarea țesuturilor, apariția de umflături acoperite pe timp umed cu o masă gelatinoasă, iar pe timp uscat, cu o peliculă de culoare gălbuie, formată din lagăre cu spori de rezistență. Transmitere răspândire. Pe ienupăr, ciuperca rezistă ca miceliu de rezistență, iar infecțiile pe măr în cursul vegetației, se realizează prin sporii de pe pomii infectați și prin sporii ce apar pe Juniperus communis. Prevenire și combatere. În regiunile unde boala este frecventă, se vor cultiva soiuri de măr rezistente

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
usucă, obținându-se un material necorespunzător în pepiniere sau în plantațiile tinere din parcuri. Transmitere-răspândire. Infecțiile pe frunzele de păr se produc de către sporii apăruți în primăvară. Persistența ciupercii peste iarnă are loc în lăstarii de Juniperus se face prin miceliul de rezistență. Prevenire și combatere. Se vor lua aceleași măsuri de combatere ca și în cazul ruginii mărului. 9.2. Bolile gutuiului În continuare vom prezenta doar bolile produse de ciuperci, dar acum în România, principala vină a distrugerii plantațiilor

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Ciuperca iernează în scoarța ramurilor. Sporii ajung la maturitate prin luna mai și determină infecții pe frunze. În anii ploioși, boala poate lua un caracter grav. Deși ciuperca poate forma și fructificații de rezistență, transmitera sa este asigurată numai de miceliul de rezistență din lăstari și stromele (miceliile uscate) de pe frunzele căzute, pe care în primăvară vor apare spori. Prevenire și combatere. Măsurile recomandate pentru combaterea rapănului la meri sunt eficace și împotriva acestei boli. Atenție deosebită se va acorda aplicării

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
la maturitate prin luna mai și determină infecții pe frunze. În anii ploioși, boala poate lua un caracter grav. Deși ciuperca poate forma și fructificații de rezistență, transmitera sa este asigurată numai de miceliul de rezistență din lăstari și stromele (miceliile uscate) de pe frunzele căzute, pe care în primăvară vor apare spori. Prevenire și combatere. Măsurile recomandate pentru combaterea rapănului la meri sunt eficace și împotriva acestei boli. Atenție deosebită se va acorda aplicării măsurilor care duc la micșorarea sursei de

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
grav în primăverile mai reci și umede. Simptome. Atacul se manifestă pe frunze, flori, fructe și ramuri tinere. În primăvară, după apariția frunzelor tinere, acestea prezintă brunificări în special dea lungul nervurilor. În dreptul porțiunilor atacate, pe vreme umedă, ciuperca formează micelii cu spori care au culoarea galbenă-cenușie. Sporii infectează florile, iar miceliul prin codiță, ajunge din nou în lăstari și frunze. În primăverile ploioase aceste infecții au loc în masă și se ajunge la distrugerea unui număr mare de ramuri cu

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
pe frunze, flori, fructe și ramuri tinere. În primăvară, după apariția frunzelor tinere, acestea prezintă brunificări în special dea lungul nervurilor. În dreptul porțiunilor atacate, pe vreme umedă, ciuperca formează micelii cu spori care au culoarea galbenă-cenușie. Sporii infectează florile, iar miceliul prin codiță, ajunge din nou în lăstari și frunze. În primăverile ploioase aceste infecții au loc în masă și se ajunge la distrugerea unui număr mare de ramuri cu frunze și flori. Miceliul din interiorul florilor formează scleroți din care

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
au culoarea galbenă-cenușie. Sporii infectează florile, iar miceliul prin codiță, ajunge din nou în lăstari și frunze. În primăverile ploioase aceste infecții au loc în masă și se ajunge la distrugerea unui număr mare de ramuri cu frunze și flori. Miceliul din interiorul florilor formează scleroți din care în anii următori vor apare fructificații ca niște pâlnii, cu spori. Fructele tinere încetează să mai crească, se brunifică, se zbârcesc și cad (fig. 155). Transmitere-răspândire. Iernarea ciupercii are loc sub formă de

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
din interiorul florilor formează scleroți din care în anii următori vor apare fructificații ca niște pâlnii, cu spori. Fructele tinere încetează să mai crească, se brunifică, se zbârcesc și cad (fig. 155). Transmitere-răspândire. Iernarea ciupercii are loc sub formă de miceliu de infecție în scoarța ramurilor infectate și în special prin scleroții care se formează în interiorul fructelor atacate. Din germinarea scleroților, după doi ani, apar fructificații (apotecii) cu spori, aceștia infectând frunzele de gutui în primăvară. Fructele de gutui ajunse aproape de

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
sunt mult mai mari decât cele sănătoase. Pulpa este mult mărită, determinând alungirea fructelor și o ușoară încovoiere a acestuia, iar coaja sâmburelui este distrusă. Pe suprafața hurlupilor se constată prezența unui strat catifelat de culoare albicioasă cenușie format din miceliu cu spori, fructele având un gust acrișor-dulceag, mult mai plăcut decât cele sănătoase la acea oră, care sunt acre. După 3-4 săptămâni de la apariția simptomelor, fructele se zbârcesc, se brunifică și cad în masă (fig. 158). Transmitere-răspândire. Ciuperca iernează sub

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
fructele având un gust acrișor-dulceag, mult mai plăcut decât cele sănătoase la acea oră, care sunt acre. După 3-4 săptămâni de la apariția simptomelor, fructele se zbârcesc, se brunifică și cad în masă (fig. 158). Transmitere-răspândire. Ciuperca iernează sub formă de miceliu în muguri și ramuri, atacul fiind favorizat de primăverile reci și umede. Sporii care apar pe hurlupi răspândesc ciuperca în primăvară. Dintre soiurile de prun sunt mai atacate: Vinete românești, De Bistrița, Grase românești, Pozegaca. Soiurile românești care au ca

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
și călduroși, condiții climatice favorabile evoluției ciupercii. Ciuperca parazitează pe diferite specii ale genului Prunus (corcodus, cais, prun). Simptome. Atacul pe frunze și lăstari apare târziu în vară și se manifestă prin formarea, pe ambele fețe ale limbului, a unui miceliu albicios, ca o pânză de păianjen, cu aspect făinos, datorită formării unui număr mare de lanțuri de spori. Spre sfârșitul verii sau începutul lunii septembrie, pe fața inferioară a frunzei cât și pe scoarța lăstarilor incomplet lignificați, apar formațiuni negre

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
infecțiile cu spori în primăvară sunt mai puține, în cazul când pe frunzele de prun căzute în timpul iernii, se dezvoltă ciuperca Trichotecium roseum care distruge filamentele ciupercii. C. Sandu-Ville, Al. Lazăr, M. Hatman (1961) constată în condițiile de la Iași, că miceliul ciupercii Trichotecium roseum se dezvoltă puternic la exteriorul frunzelor atacate de Polystigma rubrum, cât și în interiorul fructificațiilor, căptușindu-le și împiedicând formarea sporilor. Ciuperca mai atacă pe lângă prun, porumbarul, corcodușul și prunul chinezesc. Dintre soiurile de prun cele mai atacate

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
pomii semințoși. Fructele tinere sunt, de asemenea, parazitate; acestea se zbârcesc, se brunifică și cad masiv. Pe fructele ajunse la maturitate, atacul ciupercii determină o putrezire a pulpei și apariția unor pernuțe mici(sporodochiile), gălbui cenușii, dispuse neuniform, formate din micelii și spori. La prun sporodochiile (perinuțele) produc perforarea cojii fructelor, iar sucul zaharat se scurge în afară, lipind fructele între ele. Pachetele de fructe putrezite și mumifiate (zbârcite-uscate) rămân deseori atârnate de pomi și în timpul iernii (fig. 161). Dintre sourile

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Timpuriu de mai, Ramon Oliva, Drăgănele de Pitești. Transmitere-răspândire.Sporii ce se formează pe fructele mumifiate care rămân pe pom rezistă la temperaturile scăzute din timpul iernii și produc infecții în primăvară pe frunze, pe flori și pe ramuri. Deseori, miceliul de infecție ajunge în flori și trece prin cozile acestora în scoarța ramurilor, producând infecții în primăvară. Ciuperca mai iernează ca miceliu de rezistență în scoarța ramurilor cât și în fructele mumifiate. După doi ani, pe fructele mumifiate, apar din

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
temperaturile scăzute din timpul iernii și produc infecții în primăvară pe frunze, pe flori și pe ramuri. Deseori, miceliul de infecție ajunge în flori și trece prin cozile acestora în scoarța ramurilor, producând infecții în primăvară. Ciuperca mai iernează ca miceliu de rezistență în scoarța ramurilor cât și în fructele mumifiate. După doi ani, pe fructele mumifiate, apar din scleroți (organe de rezistență) apotecii (fructificații ca niște pâlnii) cu spori. Atacul pe fructele ajunse aproape de maturitate este favorizat de înțepăturile insectelor

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
porumbarul) este sensibil la infecțiile cu această ciupercă și deseori sporii formați în număr mare pe frunzele acestuia, trec și infectează livezile de prun. Sporii de rezistență apar mai târziu. Ciuperca iernează sub formă de spori de rezistență sau ca miceliu de rezistență în organele subterane ale speciilor de Anemone parazitate. Primăvara, sporii de rezistență germinează și dau infecții pe speciile de Anemone. Plantele de Anemone infectate, prezintă frunze zbârcite, de culoare verde-gălbuie și puternic îngroșate. Pe partea inferioară a frunzelor

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
internodii scurte. Pe fructe, atacul se manifestă prin apariția unor pete de 1-2 cm în diametru, albicioase și puțin reliefate, în dreptul cărora țesuturile, cu timpul, se brunifică și putrezesc. Transmitere-răspândire. Din germinarea sporilor ce se formează pe frunze rezultă un miceliu care iernează în scoarța ramurilor sau sub solzii mugurilor. Infecțiile cu acest miceliu se fac în primăvară, în momentul dezmuguririi, în condiții de umiditate ridicată și temperaturi mai scăzute (7 20șC). Prevenire și combatere. Piersicii vor fi stropiți în timpul repausului

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
cm în diametru, albicioase și puțin reliefate, în dreptul cărora țesuturile, cu timpul, se brunifică și putrezesc. Transmitere-răspândire. Din germinarea sporilor ce se formează pe frunze rezultă un miceliu care iernează în scoarța ramurilor sau sub solzii mugurilor. Infecțiile cu acest miceliu se fac în primăvară, în momentul dezmuguririi, în condiții de umiditate ridicată și temperaturi mai scăzute (7 20șC). Prevenire și combatere. Piersicii vor fi stropiți în timpul repausului vegetativ cu sulfat de cupru 2 % . În timpul primăverii, după crăparea mugurilor, se pot

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
piersicului este o boală mult răspândită în țara noastră producând pagube în anii cu primăveri reci și umede, urmate de veri secetoase, călduroase. Simptome. Atacul apare mai întâi pe frunzele tinere de la vârful lăstarilor, sub forma unor pete albe de miceliu, care se pot întinde și ocupă întreaga suprafță. Frunzele parazitate iau un aspect prăfos, se deformează, se încrețesc și în cele din urmă se usucă. Atacul pe frunzele bine dezvoltate apare sub forma unor pete conturate, în dreptul cărora se formează

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
foarte rar. Atacul pe fructele tinere sau în curs de maturare este asemănător cu cel ce apare pe frunzele dezvoltate. În dreptul petelor albicioase, țesuturile fructului se brunifică, crapă și încep să putrezească. Transmitere-răspândire. Iernarea parazitului are loc sub formă de miceliu în muguri sau sub formă de cleistotecii (fructificații de rezistență), din care apar sporii ce produc infecții în primăvară. Temperaturile peste 10șC cu optimum 20șC, umiditatea relativă a aerului ridicată și îngrășămintele cu azot în exces favorizează evoluția bolii, înregistrându

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
în timpul perioadei de vegetație germinând la temperaturi cuprinse între 2-24șC și pot rezista și la temperaturile scăzute din timpul iernii, când se găsesc în cleiul ce se află în crăpăturile scoarței ramurilor. Ciuperca mai poate ierna și sub formă de miceliu în scoarța ramurilor. Atacul acestei ciuperci este puternic în primăverile umede ce urmează după ierni cu temperaturi moderate, care au permis sporilor să și păstreze viabilitatea. Infecțiile ciupercii sunt favorizate de rănile de pe scoarța ramurilor, răni produse de grindină sau

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
faptul că un număr mare de lăstari cu flori sunt brunificați și uscați. Fructele tinere și ajunse aproape de maturitate prezintă pete brune în dreptul cărora țesuturile se dezorganizează și putrezesc; la suprafața lor se formează un număr mare de pernuțe de miceliu, purtătoare de lanțuri de sporii. Pernuțele ciupercii Monilinia laxa sunt de culoare cenușie și dispuse neregulat. Ciuperca atacă puternic în primăvară pe ramuri și flori producând aspecte asemănătoare cu cele de la vișin (boala stindardului); în timp, atacă și fructele ajunse

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]