1,364 matches
-
trebui veșnic venerată. Dar ea a fost mai mult decât atât, a fost un om minunat și o scriitoare cu mijloace de expresie delicate. Veronica este una dintre primele poete din literatură română. Tudor Vianu remarcă cu obișnuitu-i discernământ: „Veronica Micle este primul poet eminescian, primul discipol al marelui poet, cu versuri stilizate și tipizate În factură poetică a epocii, cu nimic mai prejos de cele ale tuturor poeților care creaseră În aceeași vreme nivelul liric general”. N. Iorga a comparat
Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/81_a_329]
-
prejos de cele ale tuturor poeților care creaseră În aceeași vreme nivelul liric general”. N. Iorga a comparat-o cu „o eroină antică”, iar Duiliu Zamfirescu o considera „poeta unui cult”. Volumul ce cuprinde corespondența dintre M. Eminescu și Veronica Micle și poartă titlul „Dulcea mea doamnă/ Eminul meu iubit”, cuprinde numeroase scrisori până acum necunoscute. Volumul acesta prezintă o spectaculoasă redimensionare a figurii Veronicăi Micle. Ni se dezvăluie o femeie superioară, inteligentă, cultivată, care l-a iubit și Înțeles pe
Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/81_a_329]
-
Zamfirescu o considera „poeta unui cult”. Volumul ce cuprinde corespondența dintre M. Eminescu și Veronica Micle și poartă titlul „Dulcea mea doamnă/ Eminul meu iubit”, cuprinde numeroase scrisori până acum necunoscute. Volumul acesta prezintă o spectaculoasă redimensionare a figurii Veronicăi Micle. Ni se dezvăluie o femeie superioară, inteligentă, cultivată, care l-a iubit și Înțeles pe Eminescu. Referindu-se la puternică personalitate a Veronicăi Micle, George Munteanu spune: „Veronica dispune de infinite resurse proprii sexului ei pentru a-l ține În
Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/81_a_329]
-
iubit”, cuprinde numeroase scrisori până acum necunoscute. Volumul acesta prezintă o spectaculoasă redimensionare a figurii Veronicăi Micle. Ni se dezvăluie o femeie superioară, inteligentă, cultivată, care l-a iubit și Înțeles pe Eminescu. Referindu-se la puternică personalitate a Veronicăi Micle, George Munteanu spune: „Veronica dispune de infinite resurse proprii sexului ei pentru a-l ține În neîntreruptă uimire și În pornirea de a o adora. Are directitate de caracter, fire deschisă, fermecător comunicativă, menită să surprindă agreabil-tiranic prin toate manifestările
Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/81_a_329]
-
inimă bună o clipă de fericire pe care ne-o dă fatalitatea, cu toată ferocitatea ei răzbunătoare”. Tia Șerbănescu a publicat un amplu eseu În România liberă În 1992 comentând cu multă competență și mult fler feminin aura personalității Veronicăi Micle așa cum se desprinde din corespondenta lor. Printre altele, ne spune: „Și-a dozat foarte bine notele comportamentului. A știut să fie muza ideală: cochetă când trebuia, indiferentă când trebuia, fidelă mereu și infidela din când În când, adică exact cât
Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/81_a_329]
-
vieții lor este copleșitoare. “Ce s-au ales din două vieți? O mână de cuvinte, Căror abia le-or da un preț Aducerile-aminte” Referindu-se la scurtă ei viață, Tia Șerbănescu spune: Te și Întrebi când a avut timp Veronica Micle În numai 39 de ani să fie o elevă strălucită, o voce căreia i s-a oferit angajamente Într-o trupă de operă, martoră Într-un proces ce i s-a intentat lui Maiorescu, o soție ireproșabilă - din punctul de
Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/81_a_329]
-
ani să fie o elevă strălucită, o voce căreia i s-a oferit angajamente Într-o trupă de operă, martoră Într-un proces ce i s-a intentat lui Maiorescu, o soție ireproșabilă - din punctul de vedere a lui Ștefan Micle - mamă a două fiice (cărora le-a dat o bună educație), soră de caritate v o l u n t a r ă Î n r ă z b o i u l d e independență, poetă și traducătoare, o
Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/81_a_329]
-
o i u l d e independență, poetă și traducătoare, o bună pianistă, o văduvă cu necazuri financiare și, mai presus de toate acestea, iubita pasionată și inspirată a lui Eminescu. Poezia lui Eminescu este imposibil de Înțeles fără Veronica Micle. Iubirea pentru Veronica s-a transformat Într-o notă muzicală nelipsită din tot ceea ce se Înțelege prin poezie de iubire eminesciană. Astfel ei au creat cea mai frumoasă poveste de iubire a literaturii române, trezind În sufletele cititorilor visul tainic
Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/81_a_329]
-
Vulcan i-a făcut o prezentare generoasă: În toamna anului 1874 împarte aceași odaie cu Mihai Eminescu și Ioan Slavici, la Școala Normală Trei Ierarhi, condusă la acea vreme de Samson Bodnărescu și împreună cu cei trei prieteni frecventează saloanele Veronicăi Micle și Matildei Cugler. După anul 1876 a fost profesor la Școala centrală de fete și la alte licee și pensionate. La începutul carierei publicistice a purtat numele tătălui, dar mai apoi l-a schimbat în Moise Popiliu și mai târziu
Miron Pompiliu () [Corola-website/Science/334273_a_335602]
-
anterior, indivizi care ar fi divulgat Siguranței Statului mare parte din activitatea acestuia. Deși Kofler era bolnav psihic, fiind diagnosticat cu schizofrenie avansată, și venise din spital cu diagnosticul de infarct miocardic, a fost totuși torturat de ofițerul anchetator Teodor Micle, care a smuls, începând de la urechi, mai bine de o treime din părul cărunt al lui Kofler. În timpul pregătirii procesului, Kofler a fost constrâns să scrie câteva autocaracterizări grotesc de masochiste, în care recunoștea că ar fi fost maniac sexual
Remus Kofler () [Corola-website/Science/321107_a_322436]
-
ai României, ca prof. dr. Alexandru Borza întemeietorul Grădinii Botanice a Universității din Cluj, prof. dr. Ion T. Tarnafschi directorul Grădinii Botanice a Univesității din București, prof. dr. Emilian Topa, prof. dr. Eugen Ghișa, prof. dr. Onoriu Rațiu, dr. Felician Micle și dr. Ioan Gherghely. Pe baza recomandărilor și referatelor întocmite, profesorul Vasile Fati elaborează memoriul de înființare a Grădinii Botanice. Memoriul a fost aprobat de Ministerul Învățământului cu nr. 128805 din 1968. Astfel a luat nastere cea mai nouă grădină
Grădina Botanică a Institutului de Cercetări Biologice din Jibou () [Corola-website/Science/303089_a_304418]
-
în volumul E.A. Poe, "Prăbușirea Casei Usher. Schițe, nuvele, povestiri" (Editura Univers, București, 1990, pp. 527-531). La reeditarea din 1907, Radu Manoliu a atribuit această traducere lui Mihai Eminescu. Există însă o controversă cu privire la autorul acestei traduceri: Mihai Eminescu, Veronica Micle sau ambii. Cercetătorul Liviu Cotrău presupune că Veronica Micle a realizat o variantă brută a traducerii, pe care Eminescu ar fi cizelat-o și ar fi publicat-o în ziarul "Curierul de Iași" (la care era redactor-administrativ). În urma ruperii ulterioare
Morella (povestire) () [Corola-website/Science/334274_a_335603]
-
povestiri" (Editura Univers, București, 1990, pp. 527-531). La reeditarea din 1907, Radu Manoliu a atribuit această traducere lui Mihai Eminescu. Există însă o controversă cu privire la autorul acestei traduceri: Mihai Eminescu, Veronica Micle sau ambii. Cercetătorul Liviu Cotrău presupune că Veronica Micle a realizat o variantă brută a traducerii, pe care Eminescu ar fi cizelat-o și ar fi publicat-o în ziarul "Curierul de Iași" (la care era redactor-administrativ). În urma ruperii ulterioare a relațiilor între Mihai Eminescu și Veronica Micle, poetul
Morella (povestire) () [Corola-website/Science/334274_a_335603]
-
Veronica Micle a realizat o variantă brută a traducerii, pe care Eminescu ar fi cizelat-o și ar fi publicat-o în ziarul "Curierul de Iași" (la care era redactor-administrativ). În urma ruperii ulterioare a relațiilor între Mihai Eminescu și Veronica Micle, poetul a aruncat în foc într-un acces de furie manuscrisul traducerii, mărturisindu-i acest lucru fostei sale iubite („am pus-o însumi pe foc”, adăugând că „aceasta e soarta tuturor manuscriselor câte se tipăresc”). Într-o scrisoare scrisă în
Morella (povestire) () [Corola-website/Science/334274_a_335603]
-
acces de furie manuscrisul traducerii, mărturisindu-i acest lucru fostei sale iubite („am pus-o însumi pe foc”, adăugând că „aceasta e soarta tuturor manuscriselor câte se tipăresc”). Într-o scrisoare scrisă în limba franceză probabil în iulie 1880, Veronica Micle îi răspunde, deplângând acest gest: „Pauvre Morella! Vous l'avez mis au feu? Et pourqoi cela? Vous-a-te-elle jamais fait quelque mal? Mais j'oublie, ce sont toujours les innocents qui subisent le martyre!” („Sărmana Morella! Ați pus-o pe foc
Morella (povestire) () [Corola-website/Science/334274_a_335603]
-
de literatură, folclor și istorie. Poezia este genul literar cel mai des întâlnit, datorită faptului că redactorul-șef însuși este poet, prezent cu versuri în aproape fiecare număr. Sunt reproduse poezii din clasicii literaturii române: Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Veronica Micle, George Coșbuc, Grigore Alexandrescu, Dimitrie Bolintineanu, Alexandru Mateevici, Nicolae Iorga, Ștefan Octavian Iosif, Iosif Vulcan, Octavian Goga, Vasile Militaru, Lucian Blaga, Geo Dumitrescu, Aron cotruș, Ștefan Baciu, Minerva Chira. Proza(narațiuni, amintiri sau însemnări de călătorie) este reprezentată de Gheorghe
Revista quot;Iosif Vulcanquot; (Australia) () [Corola-website/Science/318912_a_320241]
-
Mănăstirii Voroneț, s-a făcut și o hotarnică, reluată și de hotarnicele de mai târziu, în care se întâlneau, printre altele, toponimele La Vlad, Câmpul lui Miclin, Pârâul Bălcoaiei, Pârâul Muncelului, Pârâul Runcul, Pârâul Toplița, Pârâul Voroneciorul, Poiana, Țarina lui Micle, Țarina Muncelului și Moara lui Isac, toponime care încredințează memoria unor străbuni localnici unui neam lipsit de memorie. Ca iobagi ai călugărilor de la Mănăstirea Voroneț, bucureștenii Bucovinei au fost, generație de generație, martorii deselor conflicte hotarnice dintre călugării de la Moldovița
Capu Codrului, Suceava () [Corola-website/Science/301938_a_303267]
-
Enea Hodoș, Iosif Hodoș, Emil Hossu, Iuliu Hossu, Vasile Hossu, Lucia Hossu Longin I Carmen Iohannis L Viorica Lascu, August Treboniu Laurian, Nicolae Linca, Vasile Lucaciu M Monica Macovei, Augustin Maior, Liviu Maior, Petru Maior, Ioan Maiorescu, Iuliu Maniu, Ștefan Micle, Ioan Miclea, Inocențiu Micu-Klein, Samuil Micu, Ioan Micu Moldovan, Theodor Mihali, Grigore Moisil, Octavian Moisin, Ovidiu Iuliu Moldovan, Ștefan Moldovan, Vasile Moldovan, Lucia Mureșan, Lucian Mureșan, Andrei Mureșanu, Camil Mureșanu, Iacob Mureșanu N Octavian Naghiu, Emil Negruțiu O Virgil Onițiu
Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică () [Corola-website/Science/298828_a_300157]
-
marmură și a fost dezvelit în anul 1945 în Parcul Cișmigiu. Pe un piedestal din piatră format din trei corpuri paralelipipedice suprapuse este amplasat bustul Smarandei Gheorghiu, cunoscută și sub numele de „Maica Smara” (cum îi spuneau în epocă Veronica Micle și Mihai Eminescu). În partea de jos a soclului, frontal, este un altorelief în bronz care reprezintă doi copii așezati pe o bancă și citind dintr-o carte. Mai sus, pe soclu, sunt înscrise următoarele cuvinte: Smaranda Gheorghiu (5 octombrie
Bustul Maica Smara din București () [Corola-website/Science/332800_a_334129]
-
culturale, considerată educatoare a poporului. Este considerată fondatoarea sistemului „școlii în aer liber” din România. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Smaranda Gheorghiu a condus un cenaclu frecventat și de Mihai Eminescu și a fost prietenă cu iubita acestuia, Veronica Micle. Ca scriitoare, a colaborat la cele mai importante ziare și reviste ale vremii, între care Convorbiri literare, „Fântâna Blanduziei”, Literatorul, Tribuna, Universul. Lucrarea este înscrisă în Lista monumentelor istorice 2010 - Municipiul București - la nr. crt. 2367, . Monumentul este situat în
Bustul Maica Smara din București () [Corola-website/Science/332800_a_334129]
-
de sătenii din Lunca în războaiel, măști, costume și alte obiecte specifice obiceiurilor de iarnă. Se presupune că a fost zestrea și moștenirea poetei de la părinții săi, fiind donata în 1866 mănăstirii Văratec în incinta căreia se află. Mormântul Veronicăi Micle se afla lângă peretele sudic al bisericii Nașterea Sf. Ioan Botezătorul, la aproximativ 150 m sud-est de biserică mare a mănăstirii. Biserică Sfanțul Ierarh Nicolae reprezintă o construcție monumentala din Satul Pipirig Comună Pipirig, inclusă în Lista monumentelor istorice din
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
apare în "Convorbiri literare" poezia "Călin". Pe 1 decembrie apare în "Convorbiri literare" poezia "". În anul 1877 publicistul își continuă activitatea ziaristică la "Curierul de Iași". Publică cronici teatrale în legătură cu spectacolele la care asistă. Vizitează în dese rânduri casa bătrânului Micle și participă la ședințele "Junimii". Anul se scurge fără ca poetul să fi publicat măcar un vers. Eminescu însă nu avea bani nici pentru o fotografie cerută de Negruzzi la Iași spre a-i pune chipul în tabloul cu portretele junimiștilor
Opera poetică a lui Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/297926_a_299255]
-
o sinteză halucinantă, o viziune ce dă valoare simbolică unor proiecții maladive ale lumii reale. Mișcarea literară Junimea condusă de Titu Maiorescu îi descoperă prozele, este tradus din limba franceză (în care fusese tradus de poetul Charles Baudelaire) de Veronica Micle, Mihai Eminescu sau Ion Luca Caragiale și această descoperire are un impact deosebit asupra apariției literaturii fantastice românești. Între altele, Poe este creatorul primului detectiv din istoria literaturii universale, C. Auguste Dupin, eroul unui ciclu de trei povestiri printre care
Edgar Allan Poe () [Corola-website/Science/297764_a_299093]
-
este un monument de arhitectură de însemnătate națională, situat la intersecția străzilor Mihai Eminescu și Veronica Micle din Chișinău. A fost introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău la inițiativa Academiei de Științe. Prima atestare documentară a proprietății datează 1841, când M. Mihailov care l-a vândut fratelui său Andrei Bilevici Iavorschi. Între
Conacul urban al lui Inglezi () [Corola-website/Science/335202_a_336531]
-
clădirea aparține teatrului „Luceafărul”, care a dat-o în arendă unui agent economic pe o perioadă de 29 de ani. Clădirea este situată la colțul cartierului, ridicată pe un plan rectangular, cu fațadele aliniate la străzile Mihai Eminescu și Veronica Micle. Demisolul este înalt. Camerele sunt grupate perimetral pereților, de ambele părți ale culoarului central, prin care are loc intrarea secundară în casă din direcția curții interioare. Etajul superior este alcătuit din șapte camere luxoase, iar cel inferior din odăile pentru
Conacul urban al lui Inglezi () [Corola-website/Science/335202_a_336531]