979 matches
-
compromise, scriitori, gazetari, editori care după 1989 își alcătuiesc altă biografie. Oportuniști, colaboratori ai Securității, rapsozi ai realismului socialist, disidenți cu sprijin oficial, proletcultiști notorii, comuniști care s-au transformat în „comunitari”, o faună pe care U. o înșiruie cu migală de entomolog, în acest bestiar intrând și securiștii renovați: ecologiști-securiști, liberali-securiști, puriști-securiști, socialiști-securiști, liber schimbiști-securiști, moldoveni-securiști. SCRIERI: A patra dimensiune, Iași, 1973; Universitatea care ucide, Iași, 1995; Astă vară n-a fost vară..., Iași, 1996; Strigă acum..., Iași, 2000; Conversație
URSACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290385_a_291714]
-
îngăduie o privire în laboratorul dominat de rigoare al unui cercetător atent la toate detaliile: Bibliografia lui Ion Neculce, Neculce vistierul, tatăl cronicarului Ion Neculce, Un diac din secolul al XVII-lea: Enache grămăticul. Acest grup de contribuții reface cu migală lumea în care a trăit Neculce (exemplară e cercetarea despre „Iordăchioaia vistierniceasa”, adică despre Alexandrina Gavrilaș Mateaș, soția lui Iordache Cantacuzino, bunica dinspre mamă a cronicarului), posibilele ei prelungiri în text și mai cu seamă felul în care participă la
VELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290477_a_291806]
-
învățătoare alături de sufletul tău, într-o școală mare, cu renume, dar în care te simți străin și ignorat, le-a adus multă suferință și lacrimi. În fiecare zi trebuia să le adun sufletul făcut cioburi și să-l reconstitui cu migală, să le încurajez și să le spun că vor fi acceptate după ce elevii vor vedea că învață bine, că sunt prietenoase și au un caracter frumos. La mezină, timpul se scurgea lent, doamna învățătoare avea un colectiv de elevi supradimensionat
ATRIBUȚIILE FAMILIEI ÎN PROCESUL EDUCAȚIEI MORALE ŞI ŞCOLARE A TINEREI GENERAȚII. In: Arta de a fi părinte by Teodora Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1416]
-
avut șansa să-l întâlnească și el pe Socrate, acum bătrân 11. Socrate i-a confirmat tânărului megarian cele relatate de Theaitetos și le-a completat cu alte detalii și precizări. Uimit de cele auzite, Eukleides le-a consemnat cu migală și apoi le-a transcris sub formă de dialog. Reîntors de la Megara, este nerăbdător să-i citească manuscrisul prietenului său Terpsion 12. Urmează lectura acestui text dialogat. E capodopera paideutică și curriculară, tristă și totuși măreață, a Antichității. Ni-i
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fel de restricții în întreg spațiul mediteranean cucerit. Secolul al V-lea - al marilor invazii - a fost o catastrofă politico-militară, nu una pedagogică. Năvălitorii au găsit peste tot școli de mare prestigiu în care idealul paideutic era încă slujit, cu migală și vigoare, după exigențele generoase ale curriculumului polymatheic: din Galia până la marginile Saharei, de la Valea Ronului până în Sicilia, din Cartagina până în Grecia Orientală. Peste tot se întinsese o Romanie în care se vorbea limba latină și se învăța obligatoriu scris-cititul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
puncte de contact între creștini și musulmani: Bizanțul, cu Academia din Constantinopol; și Peninsula Iberică, cu Școala din Córdoba. Acolo s-a aflat că învățații arabi readuseseră la lumină operele lui Platon și Aristotel, le traduseseră și le studiau cu migală în școlile lor de la Medina, Bagdad și Damasc. Mai întâi, învățații dascăli constantinopolitani și, mai apoi, marii maeștri ai scolasticii au înțeles ce mari foloase ar putea aduce Logica lui Aristotel Bisericii creștine. Alungată cu pietre de către primii creștini și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
1981); Shirley H. Engle (1978); Wilma Longstreet (1978); David Pratt (1983); Kieran Egan (1990); Nel Neddings (1992); Goodlad și Su (1992) ș.a. Asupra complicatelor probleme pe care le presupune implementarea în practica școlară a noilor curricula s-au aplicat cu migală: Luise Berman (1988); Snyder, Bolin și Zumwalt (1992); Michael Fullan (1985); Cynthia Paris (1989) ș.a. Problematica „tehnologică” a optimizării curriculare a suscitat cercetări hiperraționalizate din partea unor investigatori precum: Paul Saettler (1990); E.A. Feigenbaum (1976); Seymour Papert (1980); Bereiter și Scardamalia
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și spre designul curricular ultramodern. 15.4.2. Geografia „irațională” a curriculumuluitc "15.4.2. Geografia „irațională” a curriculumului" „La început n-a existat decât curriculumul!” „Curriculumul” ca atare! - și nimic mai mult. Cu alte cuvinte, ceea ce se face cu migală și cumpănită judecată în școli. Așa credeau primii teoreticieni moderni ai curriculumului. Postmoderniștii au dat însă la iveală un întreg „continent curricular” nou. Mai întâi, a fost descoperit hidden curriculum. Apoi au apărut o puzderie de curricula nedorite, fără sens
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
irlandez, pe care probabil că nici nu îl citise, și căruia îi reproșează ceea ce socotește a fi mecanicismul simplei asocieri de senzații, „penibilă în pretențiile ei de artă” (Noua structură...). Cea de-a doua explicație, detaliată cu voință sistemică și migală pasională de scriitorul român, îl vizează pe Marcel Proust. Adept declarat al „metodei proustiene” în literatură, P. își construiește expunerea teoretică asupra romanului prin opoziție tranșantă față de „convenționalismul realist-naturalist” al secolului al XIX-lea, a cărui preferință compulsivă pentru „tipuri
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
unui haiku, fie se coagulează ca suită mozaicată de imagini. Coerența de suprafață a poemului este ignorată, efectul imediat al acestui fragmentarism fiind impresia de distanțare contemplativă, de sublimare a trăitului în „peisaje” nu o dată ermetice, în scene construite cu migală artizanală. Poemele, purtând conotații ludice, ironice, livrești, „reprezintă aluzii la o inhibiție a ființei” (Gheorghe Grigurcu), disimulând tensiunea existențială echivalată în tensiunea expresiei. Obsedat de rostul poeziei și al cuvântului, poetul imaginează o lume în care acesta dobândește corporalitate: „trup
MURESAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288307_a_289636]
-
modificare a discursului poetic, cu toate că tematica va fi cea din Declarația patetică: elogiul umanului și al naturalului surprinse în starea lor de germinație sau de împlinire. Fără îndoială, tumultul dinainte s-a potolit. Poeziile devin arabescuri subtil geometrizate, stilizate cu migală și rafinament. Elemente altădată vituperate constituie acum materia poetică. Sunt căutate corespondențele secrete dintre fenomene, stările difuze ale sufletului, imponderabile, ajungându-se progresiv, în Versul liber și mai târziu în Tristele, până la înțelegerea poemului ca o tensiune sintactică. Câteva „laude
PARASCHIVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
un pretext, opera fiind „scrisă cu gând să fie Precuvântare”, la Manualul vânătorului, cartea prietenului C.C. Cornescu. Călătoria este acum imaginară. Scriitorul adună în jurul ideii de vânătoare o serie de difficiles nugae, care compun un mozaic strălucitor, lucrat cu o migală disimulată sub detașarea grațioasă și umorul discret. Recunoscându-și, dintru început, puțina pricepere într-ale vânătorii, scoate totuși din tăcere amintiri despre timpul de odinioară, când, copil fiind, văzuse vestitele locuri ale acestei îndeletniciri, în Bărăgan, împărăția dropiilor. În substanța
ODOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288509_a_289838]
-
să fie de regulă invariabilă în raport cu spațiul și timpul; aceeași pe continentul american și pe cel asiatic; aceeași în prezent, ca și acum 2000 de ani sau peste. Sociologul nu mai poate face automat o asemenea presupoziție. Stabilite cu mare migală, aici și acum, regularitățile empirice se pulverizează dacă trecem într-o altă societate sau dacă un parametru structural al perspectivei societății se modifică. Realitatea fizică este relativ omogenă. În contrast, realitatea socială are un caracter puternic variabil. Ea nu mai
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a realizat într-un material dur”, Perpessicius, cu larghețea-i binecunoscută, îi dă acolada: „poet în întregul înțeles al cuvântului”. Adevărul este de partea lui E. Lovinescu. Preocupat de acuratețea formei, P. este un îndemânatec meșteșugar al versului cizelat cu migală, ca în lirica parnasiană din care și-a făcut un model. Dincolo de trufașa profesiune de credință („Pe vecinicia prinsă într-un vers,/ Trufaș am pus sigiliul meu de aur”), palpită în stanțele din volumul Sigilii de aur (1916) un „cald
PAVELESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288737_a_290066]
-
mai ales în „Klingsor”. Efortul lui a culminat în antologia Herzschlag der Erde (1942), care înmănunchează traduceri din versurile lui V. Voiculescu, grupate după criterii tematice. Corespondența purtată de K. cu editurile bucureștene la care i-au apărut tălmăcirile ilustrează migala cu care lucra. Punctele sale de vedere sunt bine argumentate, opțiunile de traducător cu experiență și de stilist încercat al limbii germane, plauzibile. În general, el a fost un susținător al autenticului în textura traducerii, al preluării nealterate a originalului
KRASSER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287725_a_289054]
-
scene de vînătoare, desene gravate chiar de vînători pe cîte un colț de cașalot sau pe cîte o lamelă de corset confecționată din fanoanele balenei normale; vînătorii de balene numesc skrimshander numeroasele și ingenioasele miniaturi pe care le cioplesc cu migală în ceasurile lor de răgaz. Unii dintre ei își țin uneltele cu care lucrează aceste miniaturi, care seamănă cu instrumentarul dentiștilor, în niște lădițe speciale. Dar ei se folosesc îndeobște de briceag: cu această atotputernică sculă a marinarului, îți meșteresc
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
prin Cluj, și-aiurea-n alte părți, Unii la față, alții după nume Că m-au citit prin ziare ori prin cărți». Făurirea omului nou În procesul luptei de clasă constituie tema centrală a Întinsului poem La frasinii de la răscruce. Muncită cu migală, poezia aceasta Înregistrează poate cel mai mare succes al lui Baconsky. Folosind creator experiența literaturii sovietice (În special poemele lui Gribaciov), Însușindu-și și ceea ce e mai important din tezaurul poeziei noastre populare epice, (arhitectura basmului popular, tropii caracteristici acestuia
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
general bine zugrăvite. (Ă). A. E. Baconsky, În general, n-a fructificat destul nici experiența Înaintașilor, nici frumusețile poeziei noastre populare și nici realizările literaturii sovietice. Atunci când tendința proletcultistă a poetului clujean a fost Înfrântă, când a lucrat mai cu migală asupra manuscrisului, el ne-a dat poeme de reale valori artistice, cum este de pildă La frasinii de la răscruce. (Ă). (Ă). Utilizând creator tezaurul nostru popular, Baconsky va elimina din poezia sa și răbufnirile formaliste și aplicațiunea spre abstractizare și
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Tomuș, Marcel Breslașu, ST, 1966, 10; Oarcăsu, Oglinzi, 178-190; Piru, Panorama, 70-73; Mihai Gafița, Un om ciudat, TMS, 1973, 15; Petre Solomon, În atelierul poetului, SXX, 1973, 10; Nichita Stănescu, Un om din breasla fluturilor, SXX, 1973, 10; Geo Șerban, Migală artizanală și discreție, SXX, 1973, 10; Lit. rom. cont., I, 178-180; Sanda Radian, Măștile fabulei, București, 1983, 224-235, 250-254; Mirodan, Dicționar, I, 231-237; Cândroveanu, Lit. rom., 120-123; Dicț. scriit. rom., I, 377-379; Popa, Ist. lit., I, 1073-1074, passim. N.Br.
BRESLASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285879_a_287208]
-
stereotipiile verbale și imagistice specifice vârstei (aproape infantile), dar și climatului literar, matricelor formative ale anilor postbelici din Transilvania. Se practica atunci un neosămănătorism aproape agresiv, Lucian Blaga fiind (alături de câțiva, puțini) doar o excepție. Mai apoi, însă, cizelând cu migală versul, dar, mai ales, conferindu-i o dramatică încărcătură emoțională prin presentimentul iminentei morți, B. reușește să transmită, prin câteva dintre ultimele sale poezii, fiorul autenticei trăiri întru artă: „M-a fulgerat dureroasă dorința plecării. [...] Umbra tristeții mele s-acopere
BOLDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285803_a_287132]
-
Prăstă deal la nana-n vale), ca și transcrierile similifolclorice (Florile satului). În ciuda acestor experiențe, a scris într-o limbă curată, mânuind, cvasimanierist, vocabule abstract-simbolice și enumerații metaforice în cascadă. Virtuozitatea de meșteșugar al versului e vizibilă în șlefuirea cu migală a sonetului (Cântarea dragostei), în înlănțuirile și variațiile motivelor (Simfonia rustică). Dacă Lucian Blaga îi apărea drept un fenomen unic prin asimilarea metafizică a folclorului, B., care reia figurația blagiană (Ruga profetului, Moartea lui Zamolxe, Cântă Pan), rămâne, cu lumea
BUGARIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285915_a_287244]
-
mi se pare că e mai potrivit cu năravul și apucăturile lui”. Grotescul este mai accentuat, mai greu suportabil de cititor la François Rabelais, pe când la Creangă avem de a face cu un grotesc jovial, care provoacă un râs senin, reconfortant. Migala lui Creangă este totuși tehnică. Este o realizare de artist dar și de artizan. Harap-Alb a înșirat o adevărată litanie a Omului Universal, o evocare treptată și incandescentă a lui, sub aspectul său de “măsurător” și, prin aceasta, de mistuitor
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
privirea ei părea furișă și speriată. Harry Își luă poziția de televiziune, spatele mai drept, pieptul Înainte, o privire dârză și onestă drept spre cameră: Acest loc este Într-adevăr spectaculos. Aici făcu un gest către o grindă pictată cu migală. Absolut Încântător. Nu avem nimic asemănător la noi În țară. Nimic atât de vechi sau, pur și simplu, atât de... intens, roșu intens. Arhitectura e tipic chineză și profund istorică. O, și de-abia așteptăm să vedem faimoasele peșteri despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
să le vorbească sau să și-i apropie. îl asculta și îi observa, tulburat de acest tărâm pe care voise să-l evite ca un mizantrop. Obiectele au un fel ciudat și subtil de a memora. Trebuia să cercetezi cu migală textura lemnului, bulele de aer din carnea sticlei sau gălbejeala hârtiei, pentru a le putea desluși înțelesul și trecutul. Bătrânul se delectase ore în șir mângâind partea de sus a unui vechi jug. Asemenea fildeșului vechi, lemnul de jugastru era
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
ai urmat-o, când te-ai căsătorit și câți copii ai avut; dar nu asta este viața unui om. Valiza de lemn găsită de Bătrân dezvăluia dimpotrivă fața ascunsă a lucrurilor, memorând detalii subtile, aparent banale, dar care conturau cu migală și delicatețe viața intimă a gornistului. Mai edificatoare decât toate datele biografice erau, de exemplu, meșa gornistului de la vârsta de un an, al 37-lea vis al său, amprenta celui care i-a înregistrat proba de urină pentru recrutare, urma
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]