695 matches
-
roșu, ce amurgea. Da' s-a ivit și s-a evidențiat Pepenoaica! protestau obrăznicăturile! S-a arătat că e în lotul dumitale, de folosință personală... Bade, Pepenoaica cea mare este în lotul dumitale... În țeasta cu creier de nevoiaș, devenit mijlocaș în tranzit și recent colectivist goldăneștean, a lui Nicanor Galan, sfârâi ca o scăfârlie de chibrit aducerea aminte și înțelegerea. Dădu înapoi, cedând terenul în fața masei de copii agitați, intră în grajd, pipăind, prin obscuritatea înserării, biciul cu coada de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
un tip special de vânzător, delatorul pentru mămăligă, îi zicea mama, au apărut trădătorii lui ’48, Justiția, Securitatea, Învățământul, Cultele, toate erau după model rusesc, la 11 iunie s-a decretat naționalizarea, pe urmă, țăranii au fost împărțiți în săraci, mijlocași și chiaburi, acuma mama era „tovarășa învățătoare”, nu mai era „doamna”, de la biserică au dispărut icoanele și au fost înlocuite cu tablourile membrilor Secretariatului Partidului Muncitoresc Român, se închinau copiii la niște analfabeți, cam așa în tot lagărul socialist, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
o idee foarte bună. Apoi i-am văzut pe Fritz Vogel și pe Bill Koenig apropiindu-se de birou. Lee îmi șopti: — Fă frumos. Ăștia doi sunt tare pe felie cu Loew. Priviți de aproape, cei doi semănau cu doi mijlocași scoși din circulație de la echipa de fotbal american L.A. Rams. Vogel era înalt și gras, cu o țeastă teșită, care îi ieșea direct din gulerul cămășii, și avea cei mai spălăciți ochi albaștri pe care-i văzusem vreodată. Koenig era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
înalt și gras, cu o țeastă teșită, care îi ieșea direct din gulerul cămășii, și avea cei mai spălăciți ochi albaștri pe care-i văzusem vreodată. Koenig era uriaș, mai înalt cu câțiva centimetri decât mine, dar trupul lui de mijlocaș începea să se fleșcăiască. Nasul îi era borcănat și turtit, urechile clăpăuge, bărbia strâmbă, dinții micuți și ciobiți. Koenig avea o moacă de tâmpit, Vogel avea o mutră de om viclean și amândoi păreau ai dracu’. Koenig chicoti: — A mărturisit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
vedeți că se sperie copchilu’? Peștele vinovat era dus repede În găleată iar dacă acesta reprezenta o captură de peste două kile, i se oferea un loc În loja nobililor, sub forma unui sac trainic și nu la un loc cu mijlocașii, că despre plevușcă nici nu putea fi vorba. Ochenoaia avea o anume știință a ei, nu prindea pește mic, plevușcă, o „aștepta” să crească, așa Își Învăța și fetele, folosea numai volocuri cu ochiuri mărișoare, reținând numai exemplarele mature ale
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
lumea satului, la ritmul de modernizare a societății românești. Lăcuitorii satelor aservite - menționați în izvoare ca „oameni”, „liudi” sau „birnici”, pe care istoriografia îi definește ca țărani clăcași - au cunoscut, mai ales în această perioadă, o firească stratificare în fruntași, mijlocași și codași sau pălmași, în funcție de poziția social-economică pe care au dobândit-o, având drept criteriu de departajare, numărul de vite de muncă. Odată cu extinderea relațiilor capitaliste în agricultură, treptat, toate celelalte categorii sociale din lumea satului s-au subordonat acestei
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
Bârlad - n.n) la ei un bou măcar”. Dintre birnicii orașului Roman, parte au pribegit „ca unii ce s-au aflat niște slugi și săraci”. În 1843 mai rămăseseră 242 birnici „și din aceștia numai 9 erau fruntași”, iar ceilalți „mijlocași”și 178 „codași”, afară de 10 surugii. Ispravnicul ținutului Neamț aprecia la 1855 că „birnicii mahalalelor de la târguri sunt cei mai ticăloși lăcuitori, dacă la un număr de 373 birnici din Piatra nu se găsesc decât zăci părechi de boi”. În lipsa
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lumea satului, la ritmul de modernizare a societății românești. Lăcuitorii satelor aservite - menționați în izvoare ca „oameni”, „liudi” sau „birnici”, pe care istoriografia îi definește ca țărani clăcași - au cunoscut, mai ales în această perioadă, o firească stratificare în fruntași, mijlocași și codași sau pălmași, în funcție de poziția social-economică pe care au dobândit-o, având drept criteriu de departajare, numărul de vite de muncă. Odată cu extinderea relațiilor capitaliste în agricultură, treptat, toate celelalte categorii sociale din lumea satului s-au subordonat acestei
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
Herodot, Fair Play, Iarba verde de acasă, Eu, tu și Ovidiu, E atât de aproape fericirea, Septembrie, Avaria, Gustul și culoarea fericirii, Din nou împreună, Drumuri în cumpănă, Ciocolată cu alune, Ora zero, Omul care ne trebuie, Cine mă strigă ?, Mijlocaș la deschidere, Singur printre prieteni, Mere roșii. Mesajul propagandistic : cine ia din prima încercare examenul de admitere la facultate trăiește o existență artificială, ruptă de viața adevărată, întârzie să se maturizeze și nu sunt prea mari șanse să ajungă om
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
deceniul precedent, în care apăreau 29 de filme pe tema ilegaliștilor, exploatarea acestui filon propagandistic scade vizibil : am enumerat mai sus doar 13 pelicule. Șantierul și uzina, singurele locuri unde se trăiește cu adevărat. Aflăm asta din Cine mă strigă ?, Mijlocaș la des‑ chidere, Punct... și de la capăt, Zbor planat, Probleme personale, Ana și „hoțul”, Destine romantice, La capătul liniei, Escapada, Singur de cart, Dragostea și revoluția, Un petic de cer, Imposibila iubire, Scopul și mijloacele, Salutări de la Agigea, O lumină
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
1967) 111, 114, 116, 128, 167-168, 170, 195, 240 Mere roșii (1976) 196 Merii sălbatici (1965) 112, 127 Mesagerul (The Go‑Between) (1970) 188 Miezul fierbinte al pâinii (1984) 234 Mihai Viteazul (1971) 108, 144, 191, 197-198, 200, 205, 224 Mijlocaș la deschidere (1982) 196, 243 Mingea (1959) 61, 68, 73, 104 Miracolo, Il (1948) 75 Miracolul (1988) 234 Mircea (1989) 108, 199, 234, 248 Mireasa era în negru (La mariée était en noir) (1968) 188 Mireasma ploilor târzii (1985) 234
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
supraviețuiseră într-un procent semnificativ. Cu toate că profitaseră din plin, sub aspect politic și ca imagine, de reforma agrară din 1945, care lichidase marile proprietăți și transformase satele României în comunități de fermieri, cu foarte puțini țărani săraci și foarte mulți "mijlocași", obsesia repetării modelului sovietic i-a făcut pe liderii comuniști, în frunte cu Gh. Gheorghiu Dej, să declanșeze imediat după preluarea puterii operația de constituire a Gospodăriilor Agricole Colective, care copiau până și ca nume colhozurile sovietice. Rezultatul imediat a
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
de la centru și după fiecare fază epuizată repune o nouă minge în atac. 10.Joc școală. Dispozitivul de atac 4+2 (3+3) joacă și încearcă finalizarea împotriva unei apărări dispuse în zone specifice, formate din trei fundași și un mijlocaș. După fiecare atac, se începe altul de la 30 de metri cu altă minge. 11. Echipa de 6 jucători în formație de bază se deplasează cu menținerea mingii fără adversar, de la o poartă spre cealaltă. Se urmărește păstrarea ansamblului de atac
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
adapta diverselor situații - capacitatea de a lua deciziile cele mai bune si de a le pune in aplicare sub presiune - capacitatea de a tine cont de cronometru si de a alege cel mai bun moment de șut Cunoștințe tehnice A) Mijlocași - capacitatea de lansare - capacitatea de a se demarca - capacitatea de a obține avantaj sau eliminare B) Fundașii - capacitatea de a citi jocul - capacitatea de neutralizare a adversarului - capacitatea de a contra ataca C) Centru - capacitatea de a stăpâni poziția lor
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
făcut dintr-o dată, și a fost și este un proces îndelungat. Schimbarea sistemului de joc putea fi urmarea modificării regulamentului de joc, cu dorința de perfecționare a jocului de polo pe apă. 3.1.1 Sarcinile jucătorilor în atac. Fundașii, mijlocașii, contribuie în acțiunile de atac prin transmiterea cât mai precisă a mingii. Fundașii avansează numai până la linia de mijloc a terenului, mijlocașii creează acțiuni de atac, susțin linia de atac, finalizează câteodată acțiuni de atac. Extremele acționează la marginile terenului
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
cu dorința de perfecționare a jocului de polo pe apă. 3.1.1 Sarcinile jucătorilor în atac. Fundașii, mijlocașii, contribuie în acțiunile de atac prin transmiterea cât mai precisă a mingii. Fundașii avansează numai până la linia de mijloc a terenului, mijlocașii creează acțiuni de atac, susțin linia de atac, finalizează câteodată acțiuni de atac. Extremele acționează la marginile terenului începând de la linia de mijloc finalizează acțiunile de atac. Centrul înaintaș își desfășoară activitatea începând de la mijlocul terenului până la poarta adversă, finalizând
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
apără propria poartă folosind mijloacele specifice acestui post. Este în ultimă instanță ultimul apărător și primul atacant. 2. - Linia de fundași are ca sarcină de bază organizarea apărării porții ș i împiedicarea adversarului de a înscrie goluri. 3. - Linia de mijlocași are următoarele sarcini principale: - asigură o legătură tactică permanentă între linia de fundași și cea de înaintași; - organizează jocul la mijlocul terenului; - în cadrul organizării jocului la mijlocul terenului cei doi mijlocași au roluri diferite: unul asigură susținerea linie de înaintași, iar celălalt
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
ș i împiedicarea adversarului de a înscrie goluri. 3. - Linia de mijlocași are următoarele sarcini principale: - asigură o legătură tactică permanentă între linia de fundași și cea de înaintași; - organizează jocul la mijlocul terenului; - în cadrul organizării jocului la mijlocul terenului cei doi mijlocași au roluri diferite: unul asigură susținerea linie de înaintași, iar celălalt are rol de legătură între atacanți și fundași. În apărare mijlocașii își exercită funcțiile prin: - recuperarea mingii prin deposedare sau intercepție; - tatonare activă pentru a da timp necesar apărării
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
linia de fundași și cea de înaintași; - organizează jocul la mijlocul terenului; - în cadrul organizării jocului la mijlocul terenului cei doi mijlocași au roluri diferite: unul asigură susținerea linie de înaintași, iar celălalt are rol de legătură între atacanți și fundași. În apărare mijlocașii își exercită funcțiile prin: - recuperarea mingii prin deposedare sau intercepție; - tatonare activă pentru a da timp necesar apărării să se organizeze; - sprijinirea linie de fundași după necesitățile jocului. 4. - Linia de înaintași are ca sarcină atacul permanent la poarta adversa
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
a situațiilor de joc, eficiența este foarte ridicată. Eficiență sporită are echipa ai cărei jucători știu înaintea fiecărui meci concret ce sarcini au de îndeplinit odată intrați pe teren. Diferitele compartimente ale echipei vor primi sarcini în funcție de postul ocupat (fundaș, mijlocaș, atacanți), dar care vor putea fi schimbate printr-o perfectă cooperare ținând cont de principala caracteristică a sistemului modern de joc, toți jucătorii în atac, toții jucătorii în apărare, în care posturile fixe sunt practic desființate. Eficiență sporită va avea
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
jucător cu viteză, bun trăgător, pentru ca acesta să poată fructifica avantajele poziționale pe care le va obține. 3.3.4.8 Rețeaua comunicărilor posibile între doi sau mai mulți jucători Sunt posibile diverse modalități de comunicare (ale portarului, apărătorului ale mijlocașului, ale atacantului). Pentru jucătorul respectiv însă, în aceste situații ale jocului, numai una din modalitățile de comunicare este favorabilă, a doua mai puțin, iar a treia aproape nefavorabilă. Pentru fiecare jucător există deci, în mod obiectiv, în fiecare situație a
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
propria lor poartă, oprind orice încercare de pătrundere. În aceste condiții, acțiunile de atac se realizau prin îndemânarea și forța înaintașilor. Cu timpul, organizarea structurală a echipelor de polo a suferit modificări, conturându-se treptat profilul unui nou post, denumit mijlocaș. Funcțiile înaintașilor au rămas aceleași, adică centru înaintaș și extremă dreaptă și stângă; din cei trei fundași unul a trecut în față, pentru a face legătura dintre atac și apărare, și a devenit mijlocaș. Acest nou post a contribuit la
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
unul a trecut în față, pentru a face legătura dintre atac și apărare, și a devenit mijlocaș. Acest nou post a contribuit la evoluția jocului, necesitând jucători compleți, așa cum sunt sau cum vrem să-i avem pe cei de astăzi. Mijlocașul participa la acțiunile de atac al cărui motor era de multe ori chiar el și trecea în apărare când echipa proprie pierdea mingea. El avea o importanță deosebită în organizarea tactică a jocului unei echipe, încredințându-i-se conducerea ei
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
participa la acțiunile de atac al cărui motor era de multe ori chiar el și trecea în apărare când echipa proprie pierdea mingea. El avea o importanță deosebită în organizarea tactică a jocului unei echipe, încredințându-i-se conducerea ei. Mijlocașii erau aleși dintre jucătorii cu cea mai mare capacitate de muncă, cu o bună mobilitate, ei îndeplinind rolul de coordonatori ai echipei. O dată cu ei a evoluat și tactica jocului, devenind mai complexă. Au apărat în atac procedee tactice noi, prin
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
cu o bună mobilitate, ei îndeplinind rolul de coordonatori ai echipei. O dată cu ei a evoluat și tactica jocului, devenind mai complexă. Au apărat în atac procedee tactice noi, prin crearea superiorității numerice ca rezultat direct al mișcării în teren a mijlocașilor. Perspectiva noilor acțiuni tactice, eficiența lor a fost apreciată de către jucători și antrenori, care au început să se! gândească la necesitatea creării unui post de fundaș mobil, cu atribute tactice asemănătoare mijlocașului. Acest lucru a determinat și revizuirea radicală a
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]