951 matches
-
trebuie din cele necesare ca să trăiască, este dator să dăruiască, după porunca Domnului, Cel care ne-a și dat cele ce avem”<footnote Sf. Vasile cel Mare, Regulile morale, reg. 48, în vol.cit., p. 140. footnote>. Lansând exortații la milostenie și la buna chivernisire a averilor, Sfântul Vasile pune în atenția ascultătorilor săi și o întâmplare din viața filosofului Socrate, menționată într-unul din dialogurile lui Platon: „Socrate, când a văzut că un om bogat se lăuda cu bogăția lui
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
Fiindcă acum ce te împiedică să dai altora? Nu este de față săracul? Nu sunt pline jitnițele? Nu este răsplata gata? Nu este porunca lămurită? Cel flămând se topește, cel gol îngheață, datornicul este sugrumat, iar tu amâni pe mâine milostenia. Ascultă pe Solomon: «Nu zice: du-te și vino și-ți voi da mâine, căci nu știi ce va aduce ziua de mâine» (Proverbe, 27, 1)”<footnote Idem, Omilie contra lăcomiei, P.G., XXXI, 273 CD. footnote>. Mila este un sentiment
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
întregii sale vieți, Sfântul Vasile a contribuit la traducerea în practică a iubirii și milei creștine, trăsături fundamentale ale creștinismului de totdeauna, iar prin predicile sale, s-a străduit să sădească și în inimile creștinilor iubirea milostivă. Cui să facem milostenie? În general, Sfinții Părinți recomandă discernământul atunci când fac referire la persoanele cărora trebuie să li se acorde milostenie, deoarece nu toți cei care cer milostenie o fac pentru nevoia supraviețuirii, iar a milui pe cineva care și-ar putea câștiga
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
ale creștinismului de totdeauna, iar prin predicile sale, s-a străduit să sădească și în inimile creștinilor iubirea milostivă. Cui să facem milostenie? În general, Sfinții Părinți recomandă discernământul atunci când fac referire la persoanele cărora trebuie să li se acorde milostenie, deoarece nu toți cei care cer milostenie o fac pentru nevoia supraviețuirii, iar a milui pe cineva care și-ar putea câștiga prin muncă existența poate deveni o sursă de încurajare a cerșetoriei și, în final, a păcatului capital al
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
sale, s-a străduit să sădească și în inimile creștinilor iubirea milostivă. Cui să facem milostenie? În general, Sfinții Părinți recomandă discernământul atunci când fac referire la persoanele cărora trebuie să li se acorde milostenie, deoarece nu toți cei care cer milostenie o fac pentru nevoia supraviețuirii, iar a milui pe cineva care și-ar putea câștiga prin muncă existența poate deveni o sursă de încurajare a cerșetoriei și, în final, a păcatului capital al lenei. Vom reda câteva texte patristice în legătură cu
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
câștiga prin muncă existența poate deveni o sursă de încurajare a cerșetoriei și, în final, a păcatului capital al lenei. Vom reda câteva texte patristice în legătură cu acest fapt, șirul textelor putând continua. În scrierile patristice această problemă legată de destinatarii milosteniei creștinești este puțin nuanțată. Invocăm mai întâi un text din Învățătura celor doisprezece Apostoli (Didahia): Să asude milostenia în mâinile tale, până cunoști pe cel căruia dai<footnote Învățătură a celor doisprezece Apostoli, cap. I, 3, traducere, note și indici
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
al lenei. Vom reda câteva texte patristice în legătură cu acest fapt, șirul textelor putând continua. În scrierile patristice această problemă legată de destinatarii milosteniei creștinești este puțin nuanțată. Invocăm mai întâi un text din Învățătura celor doisprezece Apostoli (Didahia): Să asude milostenia în mâinile tale, până cunoști pe cel căruia dai<footnote Învățătură a celor doisprezece Apostoli, cap. I, 3, traducere, note și indici de Preot Dr. Dumitru Fecioru, în vol. Scrierile Părinților Apostolici, Editura I.B.M.B.O.R., 1995, p. 27. footnote
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
prudență. Cei care cerșesc deși ar fi apți de muncă sunt etichetați ca negustori sau traficanți de Hristos. În cartea Păstorul, scrisă în secolul al II-lea p.Chr., de un autor pe nume Herma, creștinii sunt îndemnați să ofere milostenia lor tuturor celor lipsiți, fără deosebire, rămânând ca primitorii să dea socoteală în fața Domnului dacă au primit fiind strâmtorați sau nu. Cel care dă fără deosebire nu este condamnat: „Fă binele; și din câștigul pe care ți l-a dat
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
gnosticul — n.n.) știe bine cui să dea, cât să dea, când și cum”<footnote Ibidem, stromata a VII-a, cap. XII, 69.3., p. 519. footnote>. În secolul al IV-lea p.Chr., Sfântul Ioan Gură de Aur vorbind despre milostenie, îndeamnă la o milostenie fără discriminare, la neiscodirea celui pe care dorim să-l ajutăm, îndemnându-ne să nu ne uităm la înfățișarea acestuia: „Vom auzi din gura Lui: «Veniți, binecuvântații Părintelui Meu, de moșteniți împărăția gătită vouă de la întemeierea
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
cui să dea, cât să dea, când și cum”<footnote Ibidem, stromata a VII-a, cap. XII, 69.3., p. 519. footnote>. În secolul al IV-lea p.Chr., Sfântul Ioan Gură de Aur vorbind despre milostenie, îndeamnă la o milostenie fără discriminare, la neiscodirea celui pe care dorim să-l ajutăm, îndemnându-ne să nu ne uităm la înfățișarea acestuia: „Vom auzi din gura Lui: «Veniți, binecuvântații Părintelui Meu, de moșteniți împărăția gătită vouă de la întemeierea lumii» (Matei, 25-34). - Pentru
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
D. Fecioru, în col. Părinți și Scriitori bisericești, vol. 22, Edit. I.B.M.B.O.R., București, 1989, p. 90. footnote>. Tot în secolul al IV-lea, Sfântul Vasile cel Mare îndemna pe creștini la mai multă prudență și discernământ în ceea ce privește destinația milosteniei lor. Amintind de cei care fac din infirmitățile trupului lor un prilej de neguțătorie, menționează că acordarea de ajutoare acestora poate ajunge prilej de răutate și, în astfel de cazuri, îndeamnă pe creștini la a oferi acestora o sumă mică
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
menționează că acordarea de ajutoare acestora poate ajunge prilej de răutate și, în astfel de cazuri, îndeamnă pe creștini la a oferi acestora o sumă mică pentru a scăpa de circul pe care-l fac unii dintre aceștia când cer milostenie: „Negreșit nu-i folositoare dărnicia acestei slujiri celor care alcătuiesc cântece plângărețe, ca să moaie inimile femeilor, nici celor care fac din infirmitățile trupului lor și din răni prilej de neguțătorie. Acordarea de ajutoare acestora ajunge prilej de răutate. Lătratul unora
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
bani sau bunuri celor ce cerșesc din lăcomie, neavând neapărată nevoie, sau celor ce și-au făcut din infirmitățile trupului prilej de neguțătorie și, deși apți de muncă, preferă să cerșească, aceasta poate constitui un prilej de răutate, căci folosesc milostenia primită în întreținerea unor păcate sau patimi, luând în derâdere, pe ascuns, pe cei ce le-o oferă. Dându-le acestora, îi obișnuim cu bănuți nemunciți și le răpim bucuria muncii, bucuria simțită ca urmare a săvârșirii unui lucru folositor
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
râvna să mergem noi înșine în locurile unde trăiește sărăcia ca să îi pipăim rănile și să punem peste ele pansamentul vindecător de care este nevoie. Răsplata primită de cei milostivi de la Hristos Domnul În cele mai mari religii ale lumii, milostenia, ca virtute, ocupă un loc important, cu atât mai mult în creștinism, care este religia dragostei. Cei milostivi sunt fericiți de Însuși Mântuitorul în Predica de pe munte (Mt., 5,7). Milostenia garantează recompensă veșnică, în ceruri, așa cum ne învață Scriptura
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
Hristos Domnul În cele mai mari religii ale lumii, milostenia, ca virtute, ocupă un loc important, cu atât mai mult în creștinism, care este religia dragostei. Cei milostivi sunt fericiți de Însuși Mântuitorul în Predica de pe munte (Mt., 5,7). Milostenia garantează recompensă veșnică, în ceruri, așa cum ne învață Scriptura (Prov., 19, 17; Mt. 6, 1921; Mt., 10, 42; Luca, 6, 38; Luca 12, 31-34; I Tim., 6, 18-19). Înclinația spre milostenie e ontologică în noi, fiind sădită de Dumnezeu, potrivit cu
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
Însuși Mântuitorul în Predica de pe munte (Mt., 5,7). Milostenia garantează recompensă veșnică, în ceruri, așa cum ne învață Scriptura (Prov., 19, 17; Mt. 6, 1921; Mt., 10, 42; Luca, 6, 38; Luca 12, 31-34; I Tim., 6, 18-19). Înclinația spre milostenie e ontologică în noi, fiind sădită de Dumnezeu, potrivit cu natura noastră<footnote Sf. Vasile cel Mare, Comentar la Psalmi, comentar la Ps. XIV, traducere de Pr. Dr. Ol. Căciulă, Editura Librăriei Teologice, București, 1939, p. 77. footnote>, iar modelul milei
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
rămân, în timp ce reținute, ele se pierd. Dacă tu le păstrezi, nu le vei avea, dacă le dai, nu le vei pierde”<footnote Omilie contra bogaților, P.G., XXXI, 2, 284 C. footnote>. Pe aceștia din urmă îi îndeamnă să nu socotească milostenia ca pe o povară, ca o pe cheltuială, sau consum, ci ca pe un venit. A ajuta pe cei săraci nu înseamnă pierdere, ci cel mai mare câștig. Prin milostenie ei dobândesc mai mult decât au oferit. Așadar, îi sfătuiește
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
footnote>. Pe aceștia din urmă îi îndeamnă să nu socotească milostenia ca pe o povară, ca o pe cheltuială, sau consum, ci ca pe un venit. A ajuta pe cei săraci nu înseamnă pierdere, ci cel mai mare câștig. Prin milostenie ei dobândesc mai mult decât au oferit. Așadar, îi sfătuiește să ofere cât mai mult, pentru ca de mai mare bucurie să se facă părtași, fiindcă cine dă, lui își dă, iar bogățiile oferite acum, oricât de mari ar fi ele
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
administrări a acestor bogății stricăcioase”<footnote Ibidem, omil. a VI-a, III, p. 402. footnote>. Iubirea milostivă, a unuia către altul, îi apropie pe creștini de Dumnezeu și îi face asemenea cu El. Adevărata dragoste se verifică prin fapte de milostenie, iar lipsa acestora relevă de fapt lipsa dragostei adevărate. Milostivirea reprezintă și o dovadă a umanității proprii. Compătimirea îl face pe om mai sensibil, mai smerit și mai uman. Binecuvântările divine care îi inundă ființa celui milostiv, veselia inimii și
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
om mai sensibil, mai smerit și mai uman. Binecuvântările divine care îi inundă ființa celui milostiv, veselia inimii și seninătatea feței, lacrimile de bucurie curată și sinceră, smerenia și nădejdea bunurilor veșnice sunt urmare firească a compătimirii aproapelui și a milosteniei. Din cele arătate până acum, citând scrierile Sfântului Vasile, se poate ușor conchide că milostenia are o importanță deosebită în viața oricărui creștin și ea este indispensabilă mântuirii. Milostenia făcută din inimă și în numele lui Dumnezeu este răsplătită de Acesta
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
milostiv, veselia inimii și seninătatea feței, lacrimile de bucurie curată și sinceră, smerenia și nădejdea bunurilor veșnice sunt urmare firească a compătimirii aproapelui și a milosteniei. Din cele arătate până acum, citând scrierile Sfântului Vasile, se poate ușor conchide că milostenia are o importanță deosebită în viața oricărui creștin și ea este indispensabilă mântuirii. Milostenia făcută din inimă și în numele lui Dumnezeu este răsplătită de Acesta cu milă și îndurare, ca daruri revărsate din iubirea Sa. Dând celor săraci, bunii creștini
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
nădejdea bunurilor veșnice sunt urmare firească a compătimirii aproapelui și a milosteniei. Din cele arătate până acum, citând scrierile Sfântului Vasile, se poate ușor conchide că milostenia are o importanță deosebită în viața oricărui creștin și ea este indispensabilă mântuirii. Milostenia făcută din inimă și în numele lui Dumnezeu este răsplătită de Acesta cu milă și îndurare, ca daruri revărsate din iubirea Sa. Dând celor săraci, bunii creștini devin bogați în ceruri, rămânând în comuniune de iubire cu cei săraci de aici
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
a animalului) la scară industrială, producerea lui pe bandă rulantă. În dreptul primei verigi a lanțului, la picioarele benzii transportoare, se află un om într-o cămașă albă, cu o bonetă albă de plastic pe cap (comedia grijii pentru igienă, albeața milosteniei), care ia în primire marfa: puii abia născuți, care intră în lume pe o bandă rulantă. Pe banda rulantă a morții, o mulțime de pui piuie, se zbat, se încalecă, se calcă în picioare, dezorientați, pierzându-și mereu echilibrul iată
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
ă"A fost odată ca niciodată ...") este "umplută" cu povestea a doi frați care nu se văzuseră de multă vreme; mobilul călătoriei este practic ămoștenirea tronului împăratului Verde), fiul cel mic ieșind învingător nu datorită unor puteri supranaturale, ci datorită milosteniei sale; în sfârșit, Spânul și împăratul Roș nu sunt zmeii din basme, ci par a fi oameni obișnuiți, dar care ies din normă prin înfățișarea lor ănatura i-a "însemnat" pentru a le arăta răutatea).Și peste aceste sugestii ale
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Ivan este un rus bătrân, care slujise la oaste de când se știa. Pentru slujba lui conștiincioasă primise la eliberare două carboave. Dumnezeu și Sfântul Petru îl încearcă, făcându-se cerșetori la cele două capete ale unui pod, apoi, convinși de milostenia lui îi dăruiesc ceea ce cere el: să-i fie blagoslovită turbinca, în care să poată introduce pe cine vrea el. Prima ocazie se ivește când este găzduit de un boier într-o casă bântuită de diavoli, care nu-l lasă
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]