1,017 matches
-
te chiamă? Mă chiamă Rița, părinte. Ascultă, Rița, cuvintele mele. Asupra acestor locuri unde oamenii nu mai cunosc omenia și mila, Domnul Dumnezeu își va trimite urgia sa. Vestește-ți părinții și treceți culmea în alte locuri. Însă părinții mei miluitu-te-au, părinte? Nu m-au miluit. Atuncea să rămâie și ei aici, i-a răspuns copila. Și adunându-și cioporul, a plecat cu imamul cel bătrân. Îndată după ce au ieșit ei de-acolo, s-a tulburat cerul, s-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Rița, cuvintele mele. Asupra acestor locuri unde oamenii nu mai cunosc omenia și mila, Domnul Dumnezeu își va trimite urgia sa. Vestește-ți părinții și treceți culmea în alte locuri. Însă părinții mei miluitu-te-au, părinte? Nu m-au miluit. Atuncea să rămâie și ei aici, i-a răspuns copila. Și adunându-și cioporul, a plecat cu imamul cel bătrân. Îndată după ce au ieșit ei de-acolo, s-a tulburat cerul, s-au învălmășit nouri negri, au detunat tunetele și-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
înlesnirea de a lua nelimitat lemn din pădurea «Luminele», atât pentru uz propriu cât și pentru valorificare, exceptând esențele de mesteacăn și de alun ce erau folosite de curte pentru cercuri. După cum la căsătorie, orice noua familie de iobagi era miluită de «onor» curtea nobiliară cu «formidabila» danie ce consta în două feldere de cereale, grâu sau secară ( ferdela era egală cu 16 cupe, adică circa 16 litri), plus două cupe de rachiu, un ciubăr de varză murată și un blid
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
mai multe coli de hârtie timbrată nescrise, veți observa ca la aceste hârtii să fie atașat la actul ce veți legalisa printro legătură cu sigiliul acelei autorități”. Deci, pe lângă goana după spioni, recruți și rezerviști, iată că polițiștii mai fuseseră „miluiți” și cu supravegherea aplicării legii de suprataxare... a.e. Avea și Mihail Kogălniceanu ceva de spus... După cum se știe, ministru al Afacerilor Străine era pe atunci marele cărturar și politician care la data de 6 iunie 1877 a trimis Prefecturii
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
cuvinte chemătoare către călugăriță în ziua în care ea se îmbracă în chipul îngeresc”, compuse în 1766 de ieromonahul Nichifor Teotoki, traducere din limba greacă de Paisie Velicikovski. În 1849, se publică „Sulul despre rugăciunea minții și Tâlcuirea la Doamne miluiește”. Tot în 1849, Ambrozie și mentorul său Macarie editează cărțile „A cuviosului nostru Nil Sorski, predania ucenicilor săi despre trăirea în schit” și „Treptele extazului în hrana sufletului”. În 1852, apare prima traducere a „Leastviței lui Ion Scărarul”, bazată în
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
învierea lui Iisus Hristos, în primăvara anului 1947. Nu am fost niciodată atît de mișcat și de mulțumit sufletește ca atunci cînd mă închinam, în acea mică încăpere, care era acum biserică și înțelegeam că Dumnezeu te primește și te miluiește oriunde, biserica lui este pretutindeni. Preotul Zidaru, am aflat mai tîrziu că nu se numea așa. El era preotul Pălăghiță, mare comandant legionar. Am fost deci păcălit. Nu l-am mai revăzut după ce aflasem adevărul. Nu puteam însă uita că
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
că sunt păcătoasa!”, „Oh, păcatele mele cele fără de număr!”, „Ah, Doamne, fii cu mine și dă-mi ajutor de vrei!”, „Te rog, Doamne, Mâna Ta întinde-mi-O mie, nevrednica! Scoate-mă din prăpastia păcatelor mele!”, „Maica Domnului, ajută-mă! Miluiește-mă!” Și pe toți sfinții îi rugăm să mă ajute să ajung cu bine, să nu-mi rup ceva, vreun picior sau mai știu eu ce mi s-ar fi putut întâmpla. Și uite așa, dragii mei, cu picioarele și
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
Acolo Te voi aștepta Spălând mereu cămașă mea. Gânduri de la Izvorul Tămăduirii Sfântă Maica Preacurata Apă vie nesecata Tu esti Maica Celui Sfânt Și ești Maica pe pamant Tu esti Maica sfinților Sfinților, slăviților Și a pământenilor Rază soarelui frumos Miluiești pe păcătoși Și te rogi neîncetat Fiului Cel Prea înalt Să ne ierte ce-am greșit Din zori pân-la Asfințit Asculta, o, Prea Curată Și la ruga mea te pleacă Că sunt ființă prea săracă N-am fapte plăcute, bune
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
cuvine Arăți comoara de Creștini, Așa Iisus ne-a învățat, Cu cei străini La masa noi am stat Odihnă bună am luat, Slăvind pe Dumnezeu Că darnic e “Creștinul” Sau! Ziua începi cu rugăciune, Completezi cu fapte bune, Dorești să miluiești, Pe cale sa-ntalnesti, Vezi un copil plângând, Și-o mama oftând, Cauți să-i potolești. Cu ispite te-ntalnesti, Te trag la alte fapte, Și te duc mai departe, Unde-i muzică și joc, Și cărți de noroc. Mai departe
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
împărăției unchiului său. A plecat de acasă copil fără experiență de viață, înzestrat doar cu curaj și istețime, ca toți eroii basmelor și ca toți feciorii mezini. Sfânta Duminică, luând chipul unei babe cerșetoare pe care feciorul de împărat o miluiește cu un ban îi dă primele sfaturi de care are nevoie pentru a reuși într-o întreprindere așa de curajoasă. Ca în multe alte basme el cere tatălui său hainele, armele și calul care l-a slujit în tinerețe. Semnificația
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
vită ieșite în comerț și pe poveri, tarhat. Scutirea clerului de către Mangu-Timur nu era o inovație a recensământului organizat de el, în anii 1271-l277. Un document rusesc precizează că acest obicei a fost inițiat de către însuși Ginghis-Khan. „Ginghis împărat a miluit pe mitropoliții ruși și pe oamenii bisericii...” scrie în acest act, „pentru ca și împărații care vor veni după el să miluiască în același fel pe preoți și pe călugări și pe toți slujitorii bisericii, pentru că se roagă lui Dumnezeu cu
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
în anii 1271-l277. Un document rusesc precizează că acest obicei a fost inițiat de către însuși Ginghis-Khan. „Ginghis împărat a miluit pe mitropoliții ruși și pe oamenii bisericii...” scrie în acest act, „pentru ca și împărații care vor veni după el să miluiască în același fel pe preoți și pe călugări și pe toți slujitorii bisericii, pentru că se roagă lui Dumnezeu cu inimă dreaptă și cu bucurie pentru noi și pentru neamul nostru și să ne binecuvânteze și ei să nu fie ținuți
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Moldovei, facem cunoscut, că această carte a noastră tuturor celor care o vor vedea sau o vor auzi citindu-se, că această adevărată slugă a noastră, Pan Tofan, ne-a slujit cu dreaptă și credincioasă slujbă către noi, l-am miluit cu deosebita noastră milă și i-am întărit dreptcredincioasa lui vislujenie, cinci sate pe Racova, anume: Pungești - unde este casa lui, alt sat mai sus Gârcinești, al treilea sat Lucești, al patrulea sat, unde este Cursec, al cincilea sat, unde
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
este anul înființării Episcopiei Hușilor, pe baza unui uric păstrat în copie, emis de cancelaria domnitorului Ieremia Movilă (1595-1600, 1600-1606) și datat 1592. În acest act erau menționate satele pe care Ieremia Movilă le dăruiește Episcopiei: „Am dat și am miluit a noastră sfântă rugă, ce făcută noao (de) sfănta episcopie Huș(u)lui, unde este hramul a sfinților întru tot lăudaților apostoli Petru și Pavel cu aceste sate: satul Plopenii și satul Căzăecii și Rășăștii și săliște Crețăștii și Spărieții
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
așa dă-mi încaltea doi sorcoveți, să-ți zic și eu un bogdaproste. Îi dădui și al doilea sorocovăț. Bogdaproste! Să trăiești mulți ani! Tocmai am dat la dres o păreche de căputături 40, că rămăsesem desculț. Dacă m-ai milui încă cu un sorocovăț, numai bine le-aș putea scoate de la ciubotari 41. I-am dat și al treilea, fără să crâcnesc. Atunci el se sculă și, cu pași leneși, târâtori, ieși din odaie îngăimându-mi următoarele cuvinte: Să ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
pusei pe masă. Atunci deodată se auzi în sală glasul lui Pogor: Să ascultăm Sfânta Evanghelie a lui Neculai cetire. Apoi un al doilea glas din fundul sălei răspunse pe nas: Să luăm aminte! Era glasul lui Mihai Cornea. Doamne miluiește, mlește, mlește, mlește! îngână veselul Ianov. Pace vouă, tuturor! exclamă Leon Negruzzi pe un ton diaconesc. Poate să-și închipuiască oricine în ce hal eram. Începui să citesc: "Junele Victor, abia ieșit din școli, cu capul plin de iluziune și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
și, fiindcă băiatul era leneș, rău și târziu la minte, a găsit că-i bun de popă. Apoi pe lângă toate astea îl mai chema Ermolachie Chisăliță. Evangheliile le știa pe de rost, unde nu știa ce să zică, zicea Doamne miluiește! or punea pe palamar să zic-un tatăl nostru, iar el secunda cu gagagaga! Când popa se încurca rău și oamenii se întreba: "Ci Doamne! Oare ce-o fi zicând", palamarul răspundea categoric: "Tăceți, măi, nu vedeți că părintele cântă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
ochelari pe nas, nebăgând de samă că i se aprinsese o mânecă de la antereu. Puțea a ars, dar el gândea că miroase a tămâie. Nicodim, cu lacata de la biserică-n mână, adormise într-o strană și cânta prin somn Doamne miluiește! Când tresărea pe trezite, începea mai tare, când adormea zicea tot mai încet. În fund, lângă pridvor, erau mai mulți oameni de la curtea boierească cari vorbeau încet între ei mai una, mai alta. Popa mormăia încet în altar fără să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
că sunt păcătoasă!”, „Oh, păcatele mele cele fără de număr!”, „Ah, Doamne, fii cu mine și dă-mi ajutor de vrei!”, „Te rog, Doamne, Mâna Ta Întinde-mi-O mie, nevrednica! Scoate-mă din prăpastia păcatelor mele!”, „Maica Domnului, ajută-mă! Miluiește-mă!” Și pe toți sfinții Îi rugam să mă ajute să ajung cu bine, să nu-mi rup ceva, vreun picior sau mai știu eu ce mi s-ar fi putut Întâmpla. Și uite așa, dragii mei, cu picioarele și
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Tuturor ce-ascultă! Amin! Gânduri la Izvorul Tămăduirii 25.11.2004 Sfântă Maică Prea Curată Apă vie nesecată! Tu ești Maica Celui Sfânt Și ești Maica pe pământ Tu ești Maica Sfinților Sfinților Părinților Și a Pământenilor Raza Soarelui frumos Miluiești pe păcătoși Și te rogi neîncetat Fiului Cel Preaînalt Să ne ierte c-am greșit Din zori până-n asfințit Ascultă! O Prea Curată Și la ruga mea te apleacă Că sunt ființă prea săracă N-am fapte plăcute, bune M-
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Tău. Că-i plin de Lumină și bunătate Tu Doamne Împlinești toate Fie Doamne mila Ta Ca să-mi cureți inima Ca să faci Lumina multă Să o dau la cine o ascultă Să știe fiecare Că Tu ești un Rai frumos, Miluiești, ridici de jos, Chiar de este un păcătos. Îl ierți și-l curățești Haine noi Îi dăruiești Lumină-n Suflet i-ai dat, Să nu moară În păcat. Mare este Mila Ta! C-am simțit-o-n viața mea Cum
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
al său stăpân Înșelător! Ah, ispită! Dulce și frumoasă te arăți, Și cine te-a primit, Cu amare lacrimi s-a căit! Zi de Post 12.04.2006 Ziua Începi cu o rugăciune Completezi cu fapte bune Dorești mult să miluiești Tot ce În cale Întâlnești Vezi un copilaș plângând Și o Mamă, greu oftând Cauți să-i ajuți la chin Dar ispitele te țin Te trag la alte fapte Și te duc la rău departe Unde-i muzică și joc
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
și momit de însăși pofta sa. Apoi pofta, zămislind, naște păcat, iar păcatul, odată săvârșit, aduce moarte.” (Iacov 1, 14-15). În tot locul și indiferent ce facem, putem rosti în gând rugăciunea lui Iisus: “Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine păcătosul!”. Prin unirea numelui lui Hristos cu mintea și sufletul nostru se produce minunea curățirii cugetului de pofte necuviincioase și putem privi fețele străine fără gânduri ascunse, păcătoase. Desfrânarea este un păcat grav deoarece întinează și trupul
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
băiatul lui era leneș, rău și târziu la minte, a găsit că-i bun de popă. Apoi pe lângă toate astea îl mai chema și Ermolachie Chisăliță. Evangheliile le știa pe de rost, unde nu știa ce să zică, zicea Doamne miluiește! or punea pe palamar să zic-un tatăl nostru, iar el îl secunda cu gagagaga!. Când popa se-ncurca rău și oamenii se-ntreba: "Ci Doamne! oare ce-o fi zicând ", palamarul răspundea categoric: "Tăceți, mă, nu vedeți că părintele
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ochelari pe nas, nebăgând de samă că i s-aprinsese o mânecă de la antereu. Puțea a ars, dar el gândea că miroase a tămâie. Nicodim, cu lacata de la biserică-n mână, adormise într-o strană și cânta prin somn Doamne miluiește! Când tresărea pe trezite, începea mai tare, când adormea zicea tot mai încet. În fund, lângă pridvor, erau mai mulți oameni din curtea boierească cari vorbeau încet între ei mai una, mai alta. Popa mormăia încet în altar fără să
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]