1,014 matches
-
rosti un discurs... da ceva frumos... duios... să plîngă toată întristata adunare... Hai, spune că am fost un copil frumușel... deștept..., un adolescent sclipitor... bun... curajos..., bagă și "nu-l vom uita niciodată" și gata, amin! Groparul: Doamne miluiește, Doamne miluiește... Ne trebuie un popă. Marieta: Dom-le, dumneata ești oleacă mai bătrîn... ce naiba... în loc să... Asta e bătaie de joc...! Costache: Domnu' gropar, băiatul a băut ceva mai mult și... (dinspre gardul cimitirului, intră preotul... cu dascălul aferent) Octav: Avem și
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
întreb pe Socrate... el mă cunoaște cel mai bine... Socrate, ce spui, eu sînt un golan? Groparul: Ești. Octav: Sînt, părinte... Preotul: Măi golane! Dascălul: (vrînd să acopere vocea părintelui..., încurcat, cădelnițează) Aleluia... aleluia... aleluia! Preotul: Măi derbedeilor...! Dascălul: Doamne miluiește, Doamne miluiește... Preotul: (groparului) Nu mai pupi tu nici o groapă de-acuma... nici un... Groparul: Bine, părinte, pupați-le dumneavoastră pe toate... Preotul: Ei lasă că stîrpesc eu cuibul ăsta de revoluționari...! Dascălul:...Dă Doamne... Octav: (împreună cu groparul) Noi de-aicea
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Socrate... el mă cunoaște cel mai bine... Socrate, ce spui, eu sînt un golan? Groparul: Ești. Octav: Sînt, părinte... Preotul: Măi golane! Dascălul: (vrînd să acopere vocea părintelui..., încurcat, cădelnițează) Aleluia... aleluia... aleluia! Preotul: Măi derbedeilor...! Dascălul: Doamne miluiește, Doamne miluiește... Preotul: (groparului) Nu mai pupi tu nici o groapă de-acuma... nici un... Groparul: Bine, părinte, pupați-le dumneavoastră pe toate... Preotul: Ei lasă că stîrpesc eu cuibul ăsta de revoluționari...! Dascălul:...Dă Doamne... Octav: (împreună cu groparul) Noi de-aicea nu plecăm
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
despărțit doi iubiți!"186 În ceremonialul de trecere, de la anul cel vechi la anul cel nou, omul este prezent ca microcosm, mai ales în colinde, această transfigurare fiind realizată în urma coexistenței sacru-profan, spațiul ritualic devenind transcendent: "Omule pomule, / Nu te milui, / Nu te jelui, / Bucură-te, bucură / Că rădăcina ta, / Murind în pământ, / A prins în cer, / Și lutul tău / S-a încurat / De unde-a venit, / În vis liniștit. Bucurați-vă, bucurați, / Și voi ceilalți, / Oamenilor-pomilor, / Femei și bărbați, / Beți și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
inimile creștinilor iubirea milostivă. Cui să facem milostenie? În general, Sfinții Părinți recomandă discernământul atunci când fac referire la persoanele cărora trebuie să li se acorde milostenie, deoarece nu toți cei care cer milostenie o fac pentru nevoia supraviețuirii, iar a milui pe cineva care și-ar putea câștiga prin muncă existența poate deveni o sursă de încurajare a cerșetoriei și, în final, a păcatului capital al lenei. Vom reda câteva texte patristice în legătură cu acest fapt, șirul textelor putând continua. În scrierile
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
îndurare, ca daruri revărsate din iubirea Sa. Dând celor săraci, bunii creștini devin bogați în ceruri, rămânând în comuniune de iubire cu cei săraci de aici, vor avea parte de comuniunea lui Dumnezeu și a sfinților Săi în viața viitoare, miluind acum, vor fi miluiți atunci, ascultând acum glasurile săracilor, vor fi ascultați și lăudați la Judecată, oferind hrană celor sărmani, se vor veseli de bunătățile cele nestricăcioase ale Împărăției veșnice, adăpând pe cei însetați, vor primi Apa cea vie, îmbrăcând
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
din iubirea Sa. Dând celor săraci, bunii creștini devin bogați în ceruri, rămânând în comuniune de iubire cu cei săraci de aici, vor avea parte de comuniunea lui Dumnezeu și a sfinților Săi în viața viitoare, miluind acum, vor fi miluiți atunci, ascultând acum glasurile săracilor, vor fi ascultați și lăudați la Judecată, oferind hrană celor sărmani, se vor veseli de bunătățile cele nestricăcioase ale Împărăției veșnice, adăpând pe cei însetați, vor primi Apa cea vie, îmbrăcând pe cel gol, vor
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
împărăției unchiului său. A plecat de acasă copil fără experiență de viață, înzestrat doar cu curaj și istețime, ca toți eroii basmelor și ca toți feciorii mezini. Sfânta Duminică, luând chipul unei babe cerșetoare pe care feciorul de împărat o miluiește cu un ban îi dă primele sfaturi de care are nevoie pentru a reuși într-o întreprindere așa de curajoasă. Ca în multe alte basme el cere tatălui său hainele, armele și calul care l-a slujit în tinerețe. Semnificația
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
străjuită a fost cu tot dinadinsul, pecetluită și întărită. Și, rugându-se arienii trei zile și trei nopți și de biserică apropiindu-se, nu s-a făcut nici un semn. Și se rugau de dimineață până la al șaselea ceas, strigând: «Doamne miluiește» și nu s-au deschis ușile bisericii și s-au dus fără dar și rușinați. Atunci, marele Vasile, adunând pe toți dreptcredincioșii, cu femeile și copiii, au ieșit din cetate la biserica Sfântului Mucenic Diomid, făcând acolo priveghere de toată
Viaţa Sfântului Vasile cel Mare. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
pe toți dreptcredincioșii, cu femeile și copiii, au ieșit din cetate la biserica Sfântului Mucenic Diomid, făcând acolo priveghere de toată noaptea, apoi au mers dimineața cu toții la cea soborniceasca biserică pecetluită, cântând: «Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi». Apoi, stând înaintea ușii bisericii, a zis către popor: Ridicați mâinile voastre și strigați cu dinadinsul: «Doamne miluiește». Și aceasta făcându-se, a poruncit Sfântul ca să se facă tăcere și, apropiindu-se de ușă, a însemnat-o
Viaţa Sfântului Vasile cel Mare. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
noaptea, apoi au mers dimineața cu toții la cea soborniceasca biserică pecetluită, cântând: «Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi». Apoi, stând înaintea ușii bisericii, a zis către popor: Ridicați mâinile voastre și strigați cu dinadinsul: «Doamne miluiește». Și aceasta făcându-se, a poruncit Sfântul ca să se facă tăcere și, apropiindu-se de ușă, a însemnat-o cu semnul crucii de trei ori și a zis: «Bine este cuvântat Dumnezeul creștinilor, totdeauna, acum și pururea și în vecii
Viaţa Sfântului Vasile cel Mare. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
nebună. David, din "cel mai supărat om din Holloway", așa cum semna ca autor de diatribe jurnalistice, dintr-un soț și tată încruntat, dar eficient în conservatorismul său autoritar, devine brusc un activist al carității, iluzionându-se că redistribuie echitabil bogăția, miluind un boschetar sau obligându-și copiii să-și doneze computerul și jucăriile unui orfelinat. "Transfigurarea" lui se datorează vraciului GoodNews la care a ajuns datorită unui anunț publicitar și care-l vindecă nu doar de unele dureri fizice, ci și
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Iată că acel boier al nostru Pătrașcu Gogolea, al treilea logofăt, a slujit domniei mele cu credință și dreptate, de aceea văzând slujba lui dreaptă și cu credință față de noi, mi s-a făcut milă de el și l-am miluit cu mila noastră deosebită de i-am dat un sat din pământul nostru moldovenesc, ce este din moștenirea noastră, cu numele Dumeni de pe Băneasa, plasa Dorohoi, compus din tot hotarul și tot venitul de pe el, pentru slujba lui dreaptă și
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
compus din tot hotarul și tot venitul de pe el, pentru slujba lui dreaptă și cu credință, după cum am menționat mai sus." O altă relație documentară, aparținând domniei lui Vasile Lupu, cuprinde aceleași mențiuni, cu aceeași denumire: "I-am dat și miluit slujitorului nostru sus amintit Pătrașcu Gogolea logofăt, datorită slujbei sale cu bună credință, încă din tinerețele sale."597 Înscăunarea lui Vasile Lupu la 1634, rupe echilibrul stărilor cu Domnia și determină un val de opoziție, care se manifestă timp de
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
comitet de conducere ce a fost instalat la data de 4 noiembrie 1944, actuala echipă era aproape în totalitate alta, mai rezistând numai Rubin Schulimsohn și Elena Zelinescu care, iată, nu fusese dată afară prin avansare, încă, ci numai fusese „miluită” cu o funcție fără prea mare răspundere. Mai trebuie remarcat faptul că elementul evreiesc altădată majoritar, acum se prezenta mult „subțiat”. Motivul nu-l cunoaștem dar îl putem bănui: mișcarea sionistă din Vaslui, ca din toată țara și prin extensie
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
1899 - 8.028 locuitori, 1912 - 7.989 locuitori. Evoluția localității Piatra Neamț este un alt exemplu de declic urbanistic pe baza hrisoavelor domnești. Imboldul principal a fost oferit pe data de 8 mai 1797, atunci când domnul Moldovei Alexandru Callimachi i-a miluit pe nemțeni „cu tot locul Domnesc de la Târgul Pietrei, atât acel cât este cu dugheni și case pe dânsul, cât și tot locul slobod ce mai este afară de Târg, care de astăzi înainte și în veci să le fie dreaptă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Consiliului Popular Județean”) și alta se consemna în documentele cu circuit restrâns. e. Planul la export - nici pe departe realizat La un raport întocmit de secretarul Ioan Smitd, acesta anexase și un tabel cu unitățile economice ale județului ce fuseseră „miluite” și cu câte un plan la export. Neavând alte date la dispoziție, trebuie să dăm credit acestor raportări ce ni s-au părut, totuși, reale de vreme ce la multe capitole Smitd recunoștea nerealizarea sarcinilor impuse de către Comitetul de Stat al Planificării
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
farsor, mari gogomani", cui este adresat îndemnul " Ca rol fu mare mititelul! Hai, gogomani, la jubileu!" și la cine se referă fabula Șarla și ciobanii unde personajul canin e "ca toți cîinii nemțești, / Cînd, leșinați de foame, doresc să-i miluiești"? Compunerea-omagiu datorată lui Caragiale a avut ecouri în presă: "Publicul a rămas rece la această travestire a istoriei" considerată "vifleim național" dar autorul se va fi consolat cu faptul că își citise Scrisoarea pierdută la Palatul regal, că a doua
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
nici de oracol, Învinge-te întâi pe tine, Învinge-te mereu și bine... Și c-un avânt pururi fierbinte Aruncă-ți inima-nainte, Iar sigur vine după ea Tot ce-i mai viu din viața ta, Norocul astfel te va milui, Tot ce-ți propui vei izbăvi! Mitul voinței - poezie de Dr. Ioan Pîrvulescu.
IX. Educaţia voinţei pentru vindecare. In: Fitoterapie clinică by Vasile Bodnar, Olga I. Botez () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2110]
-
un buzunar al jiletcii, bătea în obloane și striga: - Este ora 11, e liniște în Botoșani!Este ora 12, e liniște în Botoșani! - Este ora 1, e liniște în Botoșani. Oamenii deranjați din somn nu se supărau, ci, dimpotrivă, îl miluiau care cu o bucată de pâine cu friptură, care cu câte un clondir de rachiu sau de vin. Bunicuil le lua, mulțumea frumos și le punea în buzunarele adânci de la anteriul cu care era îmbrăcat. După ce-și termina rondul
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
frânt de oboseală, mă culcușeam în omăt. Când au început să apară izbele oamenilor, mergeam numai noaptea. Mă opream pe la marginea satelor, de frica autorităților. Mă făceam că nu sunt sănătos la cap, oamenii mă priveau cu milă și mă miluiau din puținul lor, căci era război și lipsa de alimente era peste tot. Eu le mulțumeam și le raparam în schimb încălțămintea. O sfeclă încălzită, un cartof putred, totul era bun de mâncat. Nu știu cât timp am făcut până la Nistru, poate
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
casă mortuară. M-am dus pe acolo, nu știam nimic, și am dat de un domn pus la clift, bine parfumat, înconjurat de coroane, avea cam 35 de ani, care trecuse în lumea cealaltă din cauză că unul, cu o cărămidă, îl milui în creștetul capului de vreo zece ori, deoarece respectivul mort i-a insultat pechinezu'. Îl chema Enda Tiron. Iată lumea noastră, poți muri oricum, din cauza unui pechinez pe care l-ai ofensat sau din oricare alt motiv. Pușcăriile sunt goale
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
una din cele cinci fecioare nebune să fie însemnată cu chipul meu, ca să-mi aducă aminte de păcatul meu și să mă pocăiesc. Spătarul Mihai, înfiorat, se lăsă în genunchi odată cu toți ceilalți și se trezi implorând și el: — Doamne, miluiește! Seară aproape că nu era; cum apunea soarele, întunericul venea grăbit. Îl deranja că i se răpește ceasul acela de răgaz pe care-l avea acasă când se bucura de pacea pe care i-o revărsa în suflet oboseala zilei
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
când l-au luat de Crăciun pe tata și l-au sugrumat la Snagov, și după vreo trei ani ni l-au trimis otrăvit pe fratele meu Drăghici de la Istanbul, de i-am astrucat trupul la Comana, la mânăstire. — Doamne miluiește, și călugărul își făcu larg semnul crucii. Câtă nenorocire! Cu adevărat vale a plângerii este lumea aceasta. Doamne, izbăvește-ne de mânia păgânilor! — Care păgâni, preacucernice? Grecii, în spatele omorurilor stau grecii noștri, frații noștri dreptcredincioși. Fiecare grec mai avut din
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
mare, dar de cei ca mine cui îi pasă, oftă pe gânduri Hartofilax. La sfârșitul întrevederii din cancelaria patriarhiei, discuția fiind condusă discret de stolnicul Cantacuzino, patriarhul ațipind mereu, ca la fiecare deșteptare să mormăie tânguindu-se pe nas ,,Doamne miluiește”, Mihai și Ianache se retraseră în bibliotecă. După câteva minute, în înserarea scurtă, pe poarta patriarhiei ieșeau doi călugări; cel cu barbă căruntă, ceva mai tânăr, avea un mers vioi, chiar grăbit, celălalt mai bătrân, cu barbă scurtă albă, părea
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]