1,615 matches
-
sau Linche) aflate În casele sale de la București și Paris cuprind, În afara unor miniaturi persane și indiene care atestă interesul pentru lumea asiatică, tocmai câteva portrete ale lui Ranjit Singh și ale urmașilor săi la curtea din Lahore 8. Urma miniaturilor originale ale lui Imam Bakhsh Lahori e Însă nedepistată 1. Toată producția artistică de atunci, Înfăptuită cu un discret patronaj european și cosmopolit, e ultimul contact nemijlocit cu o atmosferă pe care textele nu o redau decât incomplet 2. Ei
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
insular...// prin fereastră,/ pe patina discretă a tabloului,/ lumina cade oblic” (Nox). Poemele din Memorial cu păianjeni și fructe, organizate în două cicluri, Scrisori din salonul 30 și Ferigi și staniol, sunt probabil cele mai valoroase din literatura lui S. Miniaturi lirice în care se fixează spaima de trecerea timpului și de iminența morții, ele compun un jurnal de muribund și consemnează lupta cu așteptarea morții: „De câteva zile defilez prin propriu-mi trup,/ cu tot alaiul: pompieri, cămătari, perfuzii și
SAPLACAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289476_a_290805]
-
și din nou consilier la Uniunea Scriitorilor. Colaborează la „Literatura și arta”, „Basarabia”, „Viața Basarabiei”, „Florile dalbe” ș.a. A fost distins cu mai multe premii, printre care Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (1987, 1999, 2000). S. e autor de nuvele, miniaturi, anecdote literare: La menagerie (1983), Ulciorul cu pătărănii (1994) ș.a. Mai semnificative sunt însă cărțile lui pentru copii. Aici scrisul este dominat de umor, prozatorul făcând parte din speța antonpannescă. Candoarea și lirismul fac casă bună cu gluma și jocul
SCOBIOALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289569_a_290898]
-
stăpân pe logica discursurilor multiplane”, poetul propune lecturi simultan posibile în plan vertical și orizontal, distribuirea spațiilor albe și forma mereu variabilă în care sunt dispuse cuvintele participând la cifrul mesajului. Tensiunea cuvântului supus încercării o arată la fel stranietatea miniaturii fragile: „scurs fagurelui nostru gândul/ se duce somn cu sufletul/ străin spre un calm orizont// la cruce de poteci oprise caleașca lină// cortegiu” sau înșiruirea, nesfârșită parcă, a numelor date celui rău de către țăranul român. Extrem intelectualizată, epura expresiei respiră
SEDRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289603_a_290932]
-
a scrie, cu acceptarea compromisurilor inerente, în perioada totalitară românească. Trimiterile la tarele epocii vizează câteva aspecte caracteristice, printre ele presiunile exercitate asupra oamenilor pentru a accepta colaborarea cu Securitatea. Culegerea de povestiri și eseuri Peregrinări (1997) și volumul de miniaturi literare intitulat Pe urmele altora (1997) cuprind o serie de meditații privind literatura, arta, cultura, dar și societatea contemporană. Singurătatea alergătorului de cursă scurtă (2003), roman compus ca un colaj de scrisori, articole, reflecții, reprezintă totuși o narațiune bine închegată
SEBASTIAN ALCALAY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289591_a_290920]
-
Mircea Iorgulescu, „Vulpile”, RL, 1971, 2; Constantin Pricop, Atracția elementului folcloric, CRC, 1971, 7; Grigore Ilisei, „Oameni și munți”, CRC, 1972, 3; Vasile Sălăjan, „Oameni și munți”, TR, 1972, 29; Nicolae Turtureanu, „Pădurea de dincolo”, CRC, 1974, 37; Val Condurache, Miniaturi, CL, 1975, 1; Constantin Blănaru, Prozatori suceveni, CRC, 1976, 45; [George Sidorovici], CRC, 1976, 52 (semnează Al. Călinescu, Cătălin Ciolca, Grigore Ilisei); Popa, Dicț. lit. (1977), 505; Mihail Iordache, Un reprezentant al ethosului românesc, „Pagini bucovinene”, 1982, decembrie; Satco-Pânzar, Dicționar
SIDOROVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289666_a_290995]
-
organice, nu s-a limitat Însă la momentul Convenției de la Paris. O importantă contradicție față de discursul primilor ani a apărut În textul citat mai sus. Afirmând continuitatea regimului reprezentativ, Boerescu evoca perioada regulamentară: „Acest regim, Într-un mod imperfect, În miniatură, ca să zic astfel, a existat sub regulamentul organic. Negreșit că el nu era desvoltat cum există astăzi. Dar În fine a existat. Căci unde zicem noi În sens general că există regim constituțional? În timpul acestei legi aveam o Adunare care
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
cu altele cunoscute, asemănătoare ca sonoritate, chiar dacă nu se potrivesc logic; Valoarea artistică a cântecului pentru copii rezultă din frumusețea melodiei și a poeziei, în îmbinarea lor perfectă. Cântecul pentru copii trebuie să constituie o adevărată lucrare de artă în miniatură, o bijuterie muzicală, exemplu de realizare artistică; Valoarea educativă a cântecului derivă din conținutul de idei și sentimente ce se desprind din text și melodie, precum și din activitățile specifice pe care acesta le presupune. Astfel, cântecul aduce o contribuție proprie
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
tombolă, suport pentru flori” • Enumerați cât mai multe utilizări posibile ale următoarelor obiecte: cutie, chibrit, cărămidă. Exemplific prin soluția găsită de N.M.: „cutie suport de creioane; culcuș pentru pisică, puișori; ghiveci pentru flori. chibrit - material pentru a construi obiecte în miniatură; scobitoare. cărămidă - construim locuințe; încălzită devine sursă de căldură; picioare pentru grătar.” • Care din următoarele obiecte pot fi utilizate pentru a spori lumina unei lumânări: două mese, trei pixuri, un pește, un licurici, două truse de fard, o vază de
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
Benedetto Croce, Jean-Paul Sartre, Fausta Cialente ș.a., unele semnate T. Dumitru. Colaborează la „Contemporanul”, „Luceafărul”, „Călăuza bibliotecarului”, „Glasul patriei”, „Gazeta literară”, „România liberă”, „Lumea”, „Romanian Books”, „Revue roumaine” ș.a. Primul volum de versuri al lui T. reunește notații lirice, caligrafii, miniaturi, confesiuni, în care palpitul unei sensibilități delicate e traversat - adesea ca de un fir subțire, diafan - de reflecție. Ulterior va scrie și poeme de alt gen, mai consistente: contemplative, meditative, „de sentiment”, multe în notă elegiacă. Autorul operează adesea cu
TRANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290238_a_291567]
-
contemplația se însoțește cu o discretă notă de umor. În pasteluri T. cultivă o poezie delicată, suavă și grațioasă, ca în Rapsodii de primăvară, comunicând exuberanța și vitalitatea anotimpului tinereții, și se manifestă ca un colorist și un artist al miniaturii (Sfârșit de vară). Un zâmbet abia schițat se simte în fiecare vers, dar autoironia, cenzura lirică nu acționează efectiv decât în Rapsodii de vară și în Rapsodii de toamnă. E o atitudine specifică lui T., care își recunoaște sentimentalismul și
TOPIRCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290228_a_291557]
-
frunzele de plopi”. Sunt versuri de vibrație scurtă, cu o tonalitate minoră, deși câteva nu lipsite, mai ales sub aspectul prozodic, de o mică notă personală, dată de cadențări dactilice și rime mai puțin obișnuite. Figurația celor cincizeci de poezioare, miniaturi sufletești brodate pe rețeaua unei fantezii metrice variate, e construită în special din elemente de recuzită a naturii (plopii înalți, grâul verde, florile de mac, anotimpurile), dorurile, visul, tristețea fiind legate de anumite stări, care nu devin întotdeauna stări poetice
UMBRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290337_a_291666]
-
Lemn, Pe stânci), Enric Furtună, A. Dominic, Marcel Romanescu, Mihail Celarianu, G. Spina, Virgiliu Moscovici (Virgiliu Monda). Se reproduc sonete din placheta Frontul roșu de A. Steuerman-Rodion, de la a cărui moarte se împliniseră doi ani. Proză semnează Ionel Teodoreanu (câteva miniaturi „pentru Lili” - Corbii, Puricele, Vrăbiile, Albinele ș.a. -, sub titlul generic Privind iarna), Ioan Slavici (Pascal, săracul, nuvelă), Ion Pas (Răvaș..., schiță), I. Peltz (Fericiri), Eugen Relgis (Parabola omului de azi, Pe muntele vieții, proză poematică), C.R. Ghiulea (Oișie Haham în
UMANITATEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290336_a_291665]
-
Cercetări literare”, 1941), adică acele direcții în care discipolul continuă preocupările lui Nicolae Cartojan. Lucrările ulterioare, si mai cu seamă teza de doctorat vor valida aceste opțiuni. Prin contribuții parțiale (își adjudecase zona sud-dunăreană), cum ar fi cele ce privesc miniatură bulgară și începuturile miniaturii românești, domeniu care l-a interesat, ca și broderia ori legarea cărților românești, sau prin studiile despre scrierile patriarhului Eftimie al Târnovei, Ț. pregătea prima mare sinteză, La Littérature bulgare du XIV-e siècle et să diffusion
TURDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290311_a_291640]
-
acele direcții în care discipolul continuă preocupările lui Nicolae Cartojan. Lucrările ulterioare, si mai cu seamă teza de doctorat vor valida aceste opțiuni. Prin contribuții parțiale (își adjudecase zona sud-dunăreană), cum ar fi cele ce privesc miniatură bulgară și începuturile miniaturii românești, domeniu care l-a interesat, ca și broderia ori legarea cărților românești, sau prin studiile despre scrierile patriarhului Eftimie al Târnovei, Ț. pregătea prima mare sinteză, La Littérature bulgare du XIV-e siècle et să diffusion dans Leș Pays Roumains
TURDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290311_a_291640]
-
nord de Dunăre, sub presiunea valului otoman, a unui număr de cărturari sud-slavi explică înflorirea literelor și artelor din veacul următor, ci „evoluția internă” a Țărilor Române. Autorul constată că nici în copierea manuscriselor, nici în ilustrarea și împodobirea cu miniaturi a codicelor nu poate fi dovedită participarea cărturarilor și artiștilor sud-slavi, bulgari în speță. Cultură românească în limba slavona - se arătă în această veritabilă introducere în literatura română veche - a fost zămislita de cei al căror spirit se recunoaște sub
TURDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290311_a_291640]
-
reușitele lor scenice. Revista satirizează politicianismul corupt și veros (parabola Mefisto) și pe câțiva dintre mai marii zilei, cu predilecție în cadrul rubricilor „Cronica rimată”, „Figurine” și „Reflexii”. Printre poeziile lui Alexandru Bilciurescu, dedicate unor chipuri din mahalaua bucureșteană sub genericele „Miniaturi” (Madrigal) și „Mahalaua sentimentală” (Lenuța, fată de bărbier, Preludiu, Tablou), sunt risipite multe caricaturi și desene de P.A. Constantinescu, epigrame, catrene umoristice, amabile săgeți colegiale, cancanuri, glume, întâmplări hazlii din teatru și din justiție, scenete, cele mai multe iscălite C.T. Râzi, Ciacontas
URLATOAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290380_a_291709]
-
în comuna natală (1965), urmează Școala Superioară Teatrală „B. Sciukin” din Moscova (1965-1971). Devine actor la Teatrul Luceafărul din Chișinău, dar din 1980 optează pentru ipostaza de liber-profesionist. Colaborează ca autor, regizor și realizator de emisiuni de televiziune (Teatrul de miniaturi, La hanul moftangiilor, Mai în glumă, mai în serios); la radio este autorul unor emisiuni literare și al unor spectacole. Prima carte de nuvele a lui U., Dealul fetelor (1977), va fi urmată de Insula adolescenței (1980) și de Băiatul
URSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290387_a_291716]
-
întocmind mai multe cărți care puneau în circulație texte religioase slavone și grecești de primă necesitate: evanghelii, scrieri patristice și hagiografice. Importanța particulară a acestor lucrări constă în acuratețea și eleganța caligrafiei, în măiestria cu care sunt executate ornamentațiile și miniaturile, de o armonioasă policromie. Sunt evidente modelele bizantine, dar miniaturistica sa conține numeroase elemente personale sau inspirate din surse folclorice autohtone care, tratate cu o tehnică perfectă, într-o viziune proprie, indică în U. un original artist plastic, primul cunoscut
URIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290377_a_291706]
-
o tehnică perfectă, într-o viziune proprie, indică în U. un original artist plastic, primul cunoscut în cultura română. Capodopera lui este un Tetraevangheliar slavon din 1429 (păstrat la Biblioteca Bodleiană din Oxford) cu o grafie impecabilă, cu ornamente și miniaturi desăvârșite, cu tartaje de argint ciocănit și frumos legate. Alte șaisprezece manuscrise din perioada 1413-1449, semnate de el sau atribuite lui, se află în diferite locuri din țară (un Tetraevangheliar la Muzeul Național de Artă al României, un Sbornic, Mărgăritarele
URIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290377_a_291706]
-
l’oeuvre de Gavrile Uric, RSE, 1968, 4; Mircea Tomescu, Istoria cărții românești, București, 1968, 22-23; Radu Constantinescu, Texte românești în arhivele străine, București, 1977, 17-23; Dicț. lit. 1900, 879-880; Sorin Ulea, Gavril Uric, SCIA, artă plastică, 1981; G. Popescu-Vâlcea, Miniatura românească, București, 1982, 11-17; Nestor Vornicescu, Primele scrieri patristice în literatura noastră (sec. IV-XVI), ed. 2, Craiova, 1992, 193-201; Păcurariu, Dicț. teolog., 467. C. T.
URIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290377_a_291706]
-
socială ale Apusului. Aceeași cultură umanistă îl face pe Grigore Ureche să afirme cu convingere romanitatea poporului românesc. ȘTEFAN CIOBANU În istoriografia română este cel ce descoperă perspectiva. Vechii analiști medievali n-aveau distanță. Ei consemnau faptele imediat, ca în miniaturile medievale, fără simțul proporțiilor și fără profilul personajelor. Figuri minore deveneau, prin encomiu, uriașe. Ureche selectează piscurile, ierarhizează figurile, simte nevoia de a le da contur propriu, și de aici celebrele sale „portrete”, care nu sunt fizice sau anecdotice, ci
URECHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290371_a_291700]
-
A mai fost recompensat cu Premiul de Stat al Republicii Moldova (1980), Premiul de Stat al URSS (1988), Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române (1996) și cu Premiul Special al Uniunii Scriitorilor din România (2002). V. debutează în 1962 cu placheta de miniaturi În țara fluturilor, urmată de culegerile de povestiri Soarele (1963), Băiețelul din Coliba Albastră (1964), Pe lume (1964) și de volumul Balade (1966), în care configurează o lume aparte: Coliba Albastră sau Țara Fluturilor este universul și, în particular, natura
VANGHELI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290425_a_291754]
-
de istorie (în Balade sunt evocați Ștefan cel Mare, Eminescu, Barbu Lăutaru, Ileana Cosânzeana, Făt-Frumos). Prozatorul propune o viziune animistă, antropocentrică și egocentrică. Dacă în Balade cel care inițiază dialogul cu micul cititor este însuși autorul, în celelalte culegeri de miniaturi și nuvele eul-narator devine copilul. Felul de a metaforiza (de a personifica, hiperboliza și diminutiva) este specific artei sale literare. Surprizele metaforice ale personajului Radu anunță isprăvile pronunțat epice ale lui Guguță, istorisite într-o serie amplă, deschisă în 1967
VANGHELI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290425_a_291754]
-
Eseuri, 86-104; Georgescu, Polivalența, 241, 243-246; Arghezi, Scrieri, XXVII, 440-441; Manolescu, Metamorfozele, 58-60; Tomuș, 15 poeți, 200-209; Vinea - 5 ani - Remember, TR, 1969, 30 (semnează Ștefan Aug. Doinaș, Ion Oarcăsu, Ovidiu Papadima, Dumitru Micu, V. Fanache); Ardeleanu, Proza, 215-226; Cubleșan, Miniaturi, 232-238; Ion Pop, Avangardismul poetic românesc, București, 1969, 160-171; Ion Vinea, ALR, 494-509; Crohmălniceanu, Lit. rom. expr., 22-24, 93-95, 108-110, 127-132; Martin, Poeți, II, 33-38; Sergiu Sălăgean, Ion Vinea, București, 1971; Liviu Călin, Portrete și opinii literare, București, 1972, 211-218
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]