3,556 matches
-
exploatare agricolă de tip industrial și dependent de piață, ba chiar, uneori, cu participare semnificativă a capitalului străin, s-a format în economia și societatea românească după mai bine de 15 ani de privatizare în agricultură. Dar este un sector minoritar în raport cu marea masă a gospodăriilor și proprietăților „reținute” în cadrul agriculturii și societății tradiționale. Dacă considerăm că toate gospodăriile individuale care utilizează peste 20 ha de teren agricol (0,9 milioane ha), plus toate societățile comerciale care funcționează în agricultură și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în acest proces prin relația sa preferențială cu guvernele românești și capacitatea superioară de a influența politicile macroeconomice, monetare și fiscale și legislația în domeniu. Presiunilor acestui Consiliu i se datorează modificări legislative în domeniul legislației concurenței, al drepturilor investitorilor minoritari, a administrării TVA etc. Una dintre cele mai importante victorii ale CIS a constat în modificările aduse statutului salariaților prin intermediul Codului Muncii în 2004 și 2005. Principala mare noutate pe care a adus-o capitalul străin - mai ales cel occidental
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
care rezistă vor fi achiziționate de bănci occidentale. Eșecul noii clase de capitaliști români de a prelua controlul asupra sistemului bancar și financiar se va dovedi crucial în perioada următoare. Tentativele inițiale ce păreau încununate de succes - preluarea unor pachete minoritare de acțiuni la marile bănci de stat, încercările de achiziționare a FPP-urilor etc. - nu au depășit un stadiu incipient. Nici încercările de a se asocia cu capitalul financiar internațional nu au reușit. A doua noutate semnificativă este relația specială
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
III-a. Chiar dacă integrarea politică transnaționala a fost menținută după aceea - În special odată cu crearea Kominformului la Începutul războiului rece -, preeminenta interesului de stat asupra solidarității internaționaliste era deja un fapt Împlinit și diferența de tratament al diferitelor partide comuniste minoritare a stat la originea reacțiilor naționaliste din interiorul acestor partide. În ultimul său an de existență, școala Kominternului, Împărțită În secțiuni naționale, nu mai reunea oficial decât reprezentanții țărilor ocupate de naziști sau de aliații lor, ascunzând prezenta reprezentanților statelor
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de noi strategii individuale și colective În raport cu PDS, partid În care se regăsesc majoritatea foștilor membri ai școlilor de partid, care a făcut din excludere (partidul fusese declarat la un moment dat „anticonstituțional”, Verfassungswidrig, datorită faptului că adăpostea un grup minoritar de extremă stânga, „Platformă Comunistă”) un program de opoziție față de orice formă de excludere. PDS părea să fi reușit Într-o mai mică măsură să-și desăvârșească modernizarea ca partid al „stângii europene”, așa cum o doreau unii dintre liderii săi
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
naționaliste din 1914. În 1933-1934, retragerea centrului PEN-Club german a creat o breșă În organizația internațională, ducând și la destrămarea clubului austriac. Reînființat după război, În 1947, Clubul german s-a scindat doi ani mai tarziu, din inițiativa unui grup minoritar al scriitorilor din Vest care și-au acuzat colegii din Est că pretind la monopolul rezistenței antifasciste. Scindarea a fost determinată de resentimentele acumulate Între minoritatea scriitorilor reîntorși din exil și majoritatea celor care rămăseseră pe perioada războiului În Germania
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
cu români. În anul 2002, cifrele nu diferă prea mult: cap de familie maghiar, 45.847, cap de familie român, 46.372. Dar dincolo de cifre și acuratețea lor, se ridică o întrebare fundamentală în legătură cu mariajele interetnice, cu deosebire din partea grupurilor minoritare: în ce măsură slăbesc astfel de combinații identitatea etnică prin asimilarea de către majoritate. Considerând îndreptățit că un indicator al asimilării este etnia (naționalitatea) copiilor proveniți din căsătoriile etnic mixte, V. Vereș (2004) constată pe cifrele mai sus redate că din rândul taților
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
unul perspectival, în care modelul asimilativ este tot mai mult substituit de cel al multiculturalismului. În același timp, în Europa Centrală și de Est, problema minoritate-majoritate este strâns legată de gradul diferit de dezvoltare economico-socială a statelor în care etnia minoritară în unul este majoritară în altul, de unde tendința de migrație definitivă. Însă „evadarea” prin căsătorie dintr-un anumit grup etnic îngrijorează și în alte părți ale lumii, inclusiv în SUA, unde unii membri ai americanilor nativi se plâng că din
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
toleranți” față de imigranți. Mai mult de jumătate din populația europeană investigată a spus că procesul de educație suferă dacă procentul imigranților În populația școlară este „prea ridicat”4. În plus, jumătate din populația Uniunii Europene a fost de acord că „minoritarii abuzează de sistemele de protecție socială”5. Chiar și În Marea Britanie, care are o tradiție de tolerantă față de imigranți, două treimi dintre cei chestionați au spus că sunt prea mulți străini În țara lor6. Într-un mod asemănător, după cum arată
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de o parte că, în sistemul atitudinal al individului, atitudini diferite au funcții diferite, dar, pe de altă parte, și că una și aceeași atitudine servește concomitent mai multor funcții. De exemplu, a manifesta o atitudine negativă față de un grup minoritar poate însemna că arăt cine sunt eu (funcția expresivă), obținând în același timp aprobarea grupului din care fac parte, și sunt eventual și recomandat direct (funcția de adaptare, identificare și solidaritate și cea utilitarist-personală). 2) După cum am sugerat prin expresia
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
majoritate cu două treimi. Cercetările arată, totodată, că în viața reală a grupurilor o pondere însemnată o are și regula învingerii adevărului, prin care, folosindu-se persuasiunea, argumentarea rațională ajunge să câștige o opinie, chiar dacă aceasta a fost la început minoritară. De subliniat că respectiva regulă nu trebuie confundată cu impunerea, prin amenințări sau mecanisme autoritare (așa cum se întâmpla în societățile totalitare), a unor decizii, care sunt doar formal colective. Se înțelege că o regulă sau alta depinde în primul rând
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
neimplicarea într-o identitate sau alta nu înseamnă cu necesitate marginalizare, ci pur și simplu că identitatea etnică nu are la unii dintre indivizi mare relevanță în economia identității de sine. Putem lesne deduce că modalitatea de raportare la identitatea minoritară sau cea majoritară are consecințe pe diverse planuri: în relațiile cu membrii grupului de proveniență, în adaptare și aculturație, în stima de sine și diferite genuri de heteroși autoatribuire. S-a constatat, de pildă, așa cum era de așteptat, că refugiații
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și etnie, care consideră că e mai productiv a aborda respectiva problemă ca pe un proces evolutiv ce parcurge mai multe etape (Helms, 1990, apud Simons et al., 1994) sau stadii: 1) Stadiul preconfruntării este cel în care membrii etniei minoritare acceptă necritic valorile, atitudinile, stilurile de viață ale grupului majoritar. Eventualele semne exterioare ce nu pot fi camuflate, culoarea pielii, spre pildă, constituie la aceștia un motiv de îngrijorare și stres. 2) Stadiul confruntării este cel în care, fie datorită
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
culoarea pielii, spre pildă, constituie la aceștia un motiv de îngrijorare și stres. 2) Stadiul confruntării este cel în care, fie datorită unui eveniment de rezonanță (moartea lui Martin Luther King, de exemplu), fie acumulărilor de episoade experiențiale discriminative, indivizii minoritari își dau seama că nu vor deveni niciodată membri deplini ai curentului cultural dominant. Ei încep să se îndoiască de valoarea multor idei, comportamente, habitudini ale grupului majoritar. În această etapă există o oarecare confuzie în identitatea de sine, indivizii
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
își dau seama că nu vor deveni niciodată membri deplini ai curentului cultural dominant. Ei încep să se îndoiască de valoarea multor idei, comportamente, habitudini ale grupului majoritar. În această etapă există o oarecare confuzie în identitatea de sine, indivizii minoritari vrând să-și dezvolte identitatea etnică proprie, dar neștiind bine cum să o facă. 3) Stadiul numit imersiune/emersiune răspunde tocmai nevoii de a-și găsi identitatea de sine și prin identitatea etnică a grupului de proveniență. La începutul acestui
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
capătă un conținut mai bogat și crește în intensitate în stadiul autonomiei. Acum indivizii albi devin multiculturaliști convinși, identitatea lor etnică este nonrasistă și se încearcă abolirea oricărei forme de agresiune și discriminare. Între stadiile menționate, atât în cazul grupurilor minoritare, cât și al celui majoritar, nu există, desigur, granițe bine delimitate, ele întrepătrunzându-se pe suprafețe întinse. De asemenea, nu toți indivizii, poate nici o majoritate semnificativă, nu parcurg totalitatea stadiilor. Depinde extrem de mult și de socializarea primară. Pot exista printre
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
se pot înscrie necritic în cultura majoritară sau pot păstra o identitate separată. Între modelul tipologic și cel stadial se pot găsi asemănări și complementarități, cititorul putând identifica și altele decât cele expuse mai sus. Dacă ne referim la condiția minoritară etnică văzută ca entitate colectivă, păstrarea identității ei depinde, desigur, în primul rând de dorința și voința de a o păstra. Dar, pentru psihosociologi și sociologi, chiar aceste date subiective sunt determinate de o serie de factori exteriori, mai precis
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
competență (informații, cultură, politică, subtilitate și claritate în gândire) mult sporit comparativ cu masa mare de oameni. Deopotrivă în formula directă și în cea reprezentativă, o dificultate teoretică, dar mai cu seamă practică, este legată de raportul opinii majoritare - opinii minoritare. Așa cum am arătat, deși opinia publică se definește mai degrabă ca un diapazon larg de păreri decât ca opinie majoritară, luarea de decizii înseamnă de regulă, până la urmă, reducerea complexității de puncte de vedere la răspunsuri de „da” și „nu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
îl poate juca personalitatea liderilor și formatorilor de opinie, mass-media influențează semnificativ opiniile marelui public și prin alte mecanisme. Dintre acestea, notabile sunt (Chelcea, 2002): 1) Teoria „spirala tăcerii”, formulată de cercetătoarea germană E. Noelle-Neumann (1980/1984), asertează că opiniile minoritare dintr-o societate tind să se alinieze celor majoritare, făcute publice prin mass-media, sau, în tot cazul, să nu se facă auzite. În concepția autoarei, fostă directoare a Institutului de Demoscopie din R.F. Germană, publicarea rezultatelor la diferite sondaje constituie
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și sunt citați și mai mult, în vreme ce alții, care au intrat în „spirala tăcerii”, rămân cvasinecunoscuți.) În concepția autoarei teoriei „spirala tăcerii”, există un factor care ar putea contrabalansa determinarea mass-media, și anume rețeaua interpersonală din interiorul grupului cu opinie minoritară. După cum vedem, suntem astfel la intersecție cu teoria curgerii informației în două trepte și, mai ales, cu cea a capitalului social, a potențialului de solidaritate și afirmare socială a grupurilor minoritare. De altfel, nu trebuie uitat că teoria „spirala tăcerii
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și anume rețeaua interpersonală din interiorul grupului cu opinie minoritară. După cum vedem, suntem astfel la intersecție cu teoria curgerii informației în două trepte și, mai ales, cu cea a capitalului social, a potențialului de solidaritate și afirmare socială a grupurilor minoritare. De altfel, nu trebuie uitat că teoria „spirala tăcerii” a fost elaborată și consacrată în anii ’70-’80; or, de atunci, lumea a evoluat în sensul încurajării diversificării socioculturale și a exprimării opiniilor neconsensuale cu ale majorității. Pe de altă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a exprimării opiniilor neconsensuale cu ale majorității. Pe de altă parte, în orice vremuri istorice, și cu atât mai apăsat în cele modern-democratice, constatarea unui curent majoritar a avut ca reacție nu doar renunțarea sau tăcerea, ci și activarea poziției minoritare. Mai trebuie luat în seamă, apoi, faptul că „tăcerea” poate fi strategică, evitând riscuri și costuri prezente și așteptând ocazii prielnice de viitor. 2) Efectul „încadrării” (framing) este unul foarte solicitat în psihosociologia americană, în psihologie în general. El desemnează
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
În Lahore, Însoțit de benedicțiunea Lordului Cavendish-Bentinck, În ale cărui grații intrase Încă de la debarcarea În India 4. Într-un fel, cosmopolitismul ingenuu dar solid al lui Honigberger nu Îi putea supraviețui mult după 1869, În climatul descendenței sale germane minoritare și la frontiera unei tinere monarhii În care, de pe poziții destul de rigid naționaliste, Hasdeu se declara, tocmai la 24 ianuarie 1871, Împotriva Cauzelor și rezultatelor cosmopolitismului 1, Într-o cultură unde tranziția completă și definitivă la scrierea cu cifre arabe
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
ce reprezintă”; ele apăreau, mai degrabă, ca rezultate ale asocierilor personale . Delimitarea de perspectiva partinică și, implicit, evitarea asumării unei identități par să transpară clar din textul boerescian. Contextualizarea politică a discursului oferă Însă importante nuanțe: ministru Într-un guvern minoritar abia desemnat de principe, Boerescu avea ca prioritate dezamorsarea opoziției unei majorități parlamentare ostile: denunțarea partidelor și apelul la „binele public”, „oriunde Îl vom afla fără discuțiune” constituiau un apel la unitate curent În strategiile parlamentare ale epocii și circumscris
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
branșa conservatoare” avea să devină mult mai clară la apogeul perioadei de instabilitate guvernamentală. Într-un discurs din 9/21 decembrie 1870, pronunțat În contextul unei crize internaționale care părea să genereze o criză dinastică, nesigur gestionată de un cabinet minoritar și al unor alegeri municipale tensionate, Boerescu definea două partide: unul liberal (sau radical) și unul moderat (sau de ordine), configurând spectrul politic bucureștean: „D-lor, sunt În București două partide cari se luptă spre a avea onoarea de a
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]