2,604 matches
-
o raită cu furculița și după două ture o găsesc. Stătea timidă,ascunsă sub un cartof și-un bob de mazăre, neconvenindu-i că va fi mâncată. Sigur o sută de grame diferă mult de-o mie ,dar asta e minusculă. Mă ridic de curios să mai citesc o dată oferta de pe geam, de frică ca nu cumva să fi sărit vreo virgulă.Poate erau 10,0 și eu n-am fost atent. Nu văd nicio virgulă dar văd în schimb administratorul
CU PAHARUL PLIN de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384436_a_385765]
-
existența într-o poziție, cu o viteză și o durată prestabilită de toate forțele componente care au dus la apariția a tot ce există și nu există în spațiu și timp. Și după cât știți, Pământul este și el o componentă, minusculă, a acestui univers, deci se supune necondiționat, legilor lui. Desigur, la nivel individual, au apărut unele modificări structurale, datorate unor fenomene cosmice, neștiute și înțelese, încă, de noi, masa și componentele ei au rămas aceleași, poziția și compoziția lor s-
TEORIA SUPRESTRUCTURILOR (MODIFICATA) de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382282_a_383611]
-
un moment dat o trăsătură la lansetă și când am înțepat prada, am simțit greutatea peștelui cum se răzvrătește, luptându-se cu apa lacului. Era un cărășel cât palma, totuși destul de frumos pentru început. Putea să fie și o babușcă minusculă. Așa am "udat" minciogul, cum zic pescarii și am scăpat "de arap"[ Arap = este o vorbă deochiată folosită între pescari, atribuită celui care nu prinde nimic. „Vine arapul și îi face ceva!” (n.aut.)], știu ei pescarii despre ce vorbesc
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382318_a_383647]
-
roșu închis se ivea c-un efect de 3D un portal din piatră înconjurând o stranie ușă din fier forjat, în fața căreia stătea o siluetă învăluită c-o pelerină neagră. De glugă atârna un canaf roșu c-o stea galbenă, minusculă în cinci colțuri, unul fiind deja-mpodobit c-o literă albă. Parcă L? Își scoase smartphone-ul și făcu mai multe poze din care una de asamblu. Mai multe, pentru componentele întregului mural. Fotografie medalionul de-aproape, de la distanță, insistând a lua
GRAFFITI (PRIMA PARTE) de ANGELA DINA în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382492_a_383821]
-
e pe umerii mei. Ușoară și grea, e una cu mine! Încerc s-o dau jos. Nu se lasă. Vie de-ar fi, tot n-aș scăpa una-două! Năpastă?! Talisman?! Să facă vreo magie?! E prea mare! Amuleta-i doar minuscul odor. Și frumos! Pe când ea e cărbune de neagră. Ah! Mi-aduc aminte că citeam undeva, nu știu unde, despre rostul mantiei. Ocrotește și trup și suflet, adăpost îi dă purtătorului la ceas de-ncercare... Parc-așa era! Dar vai, ochii mă
GRAFFITI (PRIMA PARTE) de ANGELA DINA în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382492_a_383821]
-
fac să cred că telepatia există, că ne poate fi chiar de folos în procesul instructiv- educativ facilitând înțelegerea explicațiilor profesorilor și nu pentru a frauda la evaluări cum își doresc poate alții. Dacă ne gândim că folosim doar o minusculă parte din creier, așa cum se afirma, atunci nu putem să negam existența telepatiei. Ea poate fi un mijloc de găsire a partenerului marital, poate contribui la realizarea unei ,,rețele'' că și internetul, de fapt se afirma că toate aceste cuceriri
TELEPATIA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383756_a_385085]
-
A CITIT EA.. Hei, schimbă literele, scrie cu... UNEI PRIETENE BUNE, DE ÎNCREDERE ROMÂNUL ÎN MANUSCRIS, ROMÂNUL EI SCRIS CU CREIONUL ȘI CORECTAT CU PIXUIL, PESTE O VREME A AVUT O SURPRIZĂ TARE NEPLĂCUTĂ, hei , schimbă literele, scrie cu caractere minuscule, nu vezi că deja ai intrat iar în domeniul psihiatric? Vedeți, am primit un articol de specialitate de la cineva despre personalitatea bipolară și despre o interpretare inedită a acestei boli, cum că ar fi o stare de iluminare a ființei
ROMANUL DIANEI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383759_a_385088]
-
reușit - știa cumva asta -la început nu a perceput decât o lumină vagă, spre care se îndrepta plutind ușor, acel ceva din interiorul său. Și pe măsură ce se apropia de deschizăturile dintre pleoape, începea să devină conștientă că ea era acel minuscul nedefinit care plutea în întunericul rece, din ceea ce-i părea a fi interiorul unei armuri. Îi simțea dorința și strădania de a încerca să vadă ceea ce era dincolo de armură. Când în sfârșit a ajuns la marginea deschizăturilor, nedefinitul acela ce
REFLEXII de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383837_a_385166]
-
Pentru prima dată pătrundea în intimitatea locuinței unui bărbat. Iar emoțiile erau sporite de faptul că , acea locuință , era a lui Victor. Prima impresie a fost că acolo nu locuiește nimeni. Mobilată modern, numai cu strictul necesar. cu câteva covorașe minuscule aruncate pe podea, perdele ușoare de mătase. draperii finuțe de brocat, un televizor modern, un calculator care trona pe un birou în camera de lucru și....cam atât A... și cărți! Foarte multe cărți. Mariei , la prima vedere, i se
ÎNGER SAU DEMON CAP.III de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382825_a_384154]
-
coincidență, a creat condiții și constante cosmologice, parametri de o extraordinară or divină perfecțiune. Oamenii de știință însăși, ateiști, neateiști ori agnostici, de bună credință, sceptici ori cinici, susțin, argumentează și încearcă să dovedească matematic și experimental că numai o minusculă variație ori deviație în echilibrul temperaturii ori masei elementelor, a sarcinii electronice, a constantelor cosmologice, ar fi dus la imposibilitatea creației ori a existenței universului, a genezei cosmice, a pământului, a vieții, a omului, a inteligenței, a tuturor celor văzute
ARGUMENTUL ŞTIINŢIFIC de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382929_a_384258]
-
de acum... - În afara de naveta Phoenix-Toronto la care mă trimite dorul sa-mi văd fiica, stabilită de câțiva ani în Ontario, mai fac și o altă navetă, către Las Vegas, unde administrăm, eu și soțul meu, o mică, foarte mică, minusculă afacere imobiliară. În rest, citesc, scriu, uneori încerc să transform fotografia în artă. Dar activitatea preferată este grădinăritul, care consumă mult timp și se desfășoară cam așa: eu mă întind la umbră, pe balansoar, în foișor sau pe terasă, și
CÂND ,,CERUL SE SPARGE CRUNT ŞI CADE ÎN OCEANE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382962_a_384291]
-
să iasă din plasa țesută cu meșteșug pe plaja însorită a Mediteranei ,acolo unde o cunoscuse. La început nu a dat nici o importanță chelneriței în costum de baie, cu o urmă de șorț în fața care se chinuia să ascundă chilotul minuscul. Nu i-a plăcut modul agresiv în care se insinua în fața lui ori de câte ori venea la masa lor. Sânii uriași dădeau pe afară din sutienul care cu greutate acoperea sfârcurile lor, iar ea de fiecare dată când era în apropierea lui
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ XIII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382974_a_384303]
-
mele copil iubit, în sfârșit ai reușit să vii! -Femeia l-a îmbrățișat și sărutat pe amândoi obrajii, bucuria era atât de mare încât ochii nu au putut reține o lacrimă care începuse să curgă pe obrazul ei ca un minuscul pârâiaș. Merg la bucătărie să vă pregătesc de mâncare. Jucați-vă, povestiți, face-ți tot ce vă place, voi veni și eu când am să termin.-Femeia era totdeauna bucuroasă să pregătească ceva pentru Mihai, dar acum, odată cu sosirea lui
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ X de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385345_a_386674]
-
o tartă și varsă siropul pe una din ele, izbucnește cu singurele cuvinte pe care le știe în românește „Pisa mi-sii!”. Înainte de toate, Simone e însă stăpâna casei și a florilor. Cea care știe să facă dintr-o hrubă minusculă, situată la etajul șapte, chiar sub acoperiș, un loc primitor, din care florile proaspete nu lipsesc niciodată. În fiecare zi, se trezește de dimineață, aleargă la liceu, apoi la piață și, într-un final, din nou acasă, pentru a găti
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92448_a_93740]
-
plecând de la un strat fierbinte de lavă, arid și practic aseptic, fără influență din afară, încep să răsară făpturi plăpânde și celule care se divid. Bacteriile descompun roca dură, apar licheni și alte vietăți ciudate, ba chiar și niște crabi minusculi, care numai în străfundurile pământului, unde nici lumină nu este, mai viețuiesc. Nu degeaba se spune că eu aș fi laboratorul lumii în aer liber! Așa mică și ciudată cum sunt, sunt un întreg continent, în miniatură, se-nțelege. Unii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92957_a_94249]
-
vrăjmașă, așa locuitori prevăzători. Nici eu nu știu de unde mi-au venit primii oameni, cu pielea albă, care s-au așezat în clanuri de dimensiuni mici prin ținuturile mele neprimitoare. Domnește o pace de-a dreptul ancestrală prin sătucurile lor minuscule, toate cu case albe, fără etaj, cu ușile și ferestrele vopsite în verde. Mare noroc am avut cu Manrique al meu, care i-a convins pe toți ai noștri să nu construiască nici blocuri, nici vile de lux, ca pe
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92957_a_94249]
-
perechilor agile. Și-a făcut apariția în fața porții casei lui Ernsti Binder ștraful cu cei doi cai pintenogi de povară ai lui Mihalcic-baci, mobila a fost încărcată, au luat cu ei doar atât cât să le încapă în cele două minuscule camere de bloc, restul au lăsat pe la vecini, apoi familia a urmat ștraful bocind ca după dric. Bietul meu prieten era negru de supărare, știa că nu-și poate lua cu sine porumbeii, pentru că oriunde i-ar fi dus, ei
ULTIMII ROLLERI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/383136_a_384465]
-
Arad și Timișoara, cei de la spațiul locativ lăsându-l pe aparent modestul personaj uitat pe listele lor de așteptare. Uneori își petrecea noaptea chiar în incinta Universității, folosind pentru odihnă o sofa aflată în cabinetul lui Victor Iancu, o încăpere minusculă, având permanent expus pe perete un disproporționat de mare afiș verde ce anunța sărbătorirea a 700 de ani de la nașterea lui Dante Alighieri. Reabilitatului arădean i se repartizase să predea istoria artelor, motiv pentru care purta cu sine, în servieta
ŞĂGALNICUL DELIU de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383138_a_384467]
-
se folosise de ei, pentru toate construcțiile sale din Florența. Mai exista un amănunt, observă el, În timp ce le poruncea polițailor să adune materialul și să Îl transporte la San Piero. Pe cer, deasupra prorei, era vizibil un mic semn. O minusculă stea cu cinci colțuri și un cuvânt: Venus, steaua Venerei, planeta luminoasă care stăpânește cel de-a treilea dintre cele nouă ceruri cristaline. Împături la loc pergamentul cu grijă, Încercând să facă astfel Încât umbrirea cărbunelui de scris să nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
de funcționare standard a celei mai performante baterii. Când, În fine, aceasta murise, conform obiceiului, procedase la activarea bătrânului Citizen. Ghinion Însă. În lunga pauză oferită de excesul de zel al ceasului Seiko, cel cu cadran alb căpătase apucături proaste. Minusculul afișaj electronic Își făcea conștincios datoria, În schimb, cele trei limbi indicatoare ale variantei mecanice, de care se servea În mod curent pentru că erau vizibile fără să fie nevoie să apropie ceasul de ochi, ba se mișcau - cu deosebire, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
se strâmbă ipocriți, părându-li-se la fel de acră ca strugurii la care nu ajung. Am avut și noroc, de ce să nu recunosc, dar norocul Îi ajută pe cei care merită. Totul a pornit de la o scânteie, de la activarea a ceva minuscul, ca un punct rătăcit Într-o infinitate de alte puncte. Asta se Întâmplă așa, ca la radio, la trecerea fără pauză de la o melodie la alta: cea care e pe sfârșite se aude din ce În ce mai Încet, timp În care următoarea intră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
femeia lăsă capul în piept și se șterse. într-adevăr, mândria tinereții ei, bărbia împinsă voluntar înainte, acum, cu cât înainta în vârstă, îi pricinuia o grămadă de necazuri. Mai ales când mânca, firicele mici de unsoare sau sos, bucățele minuscule de morcovi, foițe de pătrunjel îi rămâneau făr-a prinde chiar de veste în curba pronunțată a bărbiei, atrăgând observațiile mânioase ale soțului, om foarte pedant. Mai în dreapta Drăguțeștilor, aproape de Vodă, ședea vel-logofătul Samoilă, marele strateg al acelor timpuri, cu fiica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
degetul arătător împroșca din el cu mici ghiulele de diamant. Din îndepărtatele ținuturi rusești, s-a înclinat până la pământ cneazul Igor Poprișcin Pervâi, dăruind prințesei macheta din lemn de Novosibirsk a unei biserici în care preotul, acționat de un mecanism minuscul, dansa komarinska. Chiar din Țările Române s-a înfățișat tânărul beizadea Costică Caraiosifoglu aflat la studii la Padova și care a dăruit cu lacrimi în ochi traducerea personală în italiană a versurilor mitropolitului Dosoftei. Dar prințesa a rămas neînduplecată. Episodul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
nu se întrebase niciodată la ce i-ar servi „centura neagră“ și atâta „karate“ dacă ar trebui să se înfrunte cu o haită formată din cele mai respingătoare animale, cu un șarpe ce se târește fără zgomot sau cu un minuscul scorpion. Căută o piatră mare, dar faptul c-o simțea în mână nu-l făcu să se liniștească, ci, mai curând, să-i crească temerile, pentru că își dădu seama în ce măsură devenise cea mai vulnerabilă ființă din deșert. Când, în sfârșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
fi încercat, deșertul n-ar fi putut fi niciodată mediul lor natural; și, din cauza asta, doar faptul că se mișcau, chiar și așa încet cum o făceau, avea drept urmare că fiecare por al pielii lor elimina în mod neîntrerupt o minusculă picătură de sudoare. Și acolo, în inima pustiului Tenere, fiecare picătură de sudoare valora cât o picătură de sânge. Dacă-ar fi stat pe loc, ar fi pierdut cam opt litri de transpirație pe zi, și ceva mai mult decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]