2,739 matches
-
și alta e alta, gândise atunci Maia” (pp. 30 - 31). Nimic în minus, nimic în plus. Proza se construiește de la sine, fără razne și prisosuri. Printre altele, diferența o face, probabil, și tipul de reflex cultural al celor două autoare. Mioara Apolzan este, în primul rând, istoric literar. A debutat cu un studiu dedicat prozei românești contemporane, Casa ficțiunii (1979), căruia i-a urmat, patru ani mai încolo, monografia Revistei Fundațiilor Regale, intitulată, din necesități de context, Aspecte de istorie literară
Diferențe specifice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4646_a_5971]
-
unchiului Ghe, victimă inocentă a schimbării de regim din anii cincizeci, se află aici disimulat și un roman al romanului. Al poveștii care, odată exprimată, schimbă inerent ceva din ordinea lucrurilor. Este, se vede pretutindeni, convingerea cea mai adâncă a Mioarei Apolzan. Și tocmai grație acestei convingeri O vară cu Maia are un farmec indicibil. Care se simte în detalii și, mai presus de detalii, în fragmente. Discursul Maiei e dominat de referințe livrești. Pe Dinu, de altminteri, pe râvnitul Dinu
Diferențe specifice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4646_a_5971]
-
tinerețea furată. Dacă anacoluturile și contradicțiile reparate din condei sunt, cumva, semnificative? Dacă această pornire, calofilă și rigoristă, se va dovedi, față de adevărul spuselor lui, o impietate? Sunt întrebări cărora, punându- le în seama personajului său pe de-o parte, Mioara Apolzan le răspunde, ea însăși, pe de alta. Stilistic, O vară cu Maia e un carusel. Salturile de nivel sunt foarte frecvente și alcătuiesc, singure, o intrigă separată. De la un punct încolo, curiozitatea nu-i mai vizează doar pe actorii
Diferențe specifice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4646_a_5971]
-
Radu Boureanu (n. 1906) 6.09.1817 - s-a născut Mihail Kogălniceanu (m. 1891) 6.09.1819 - s-a născut Nicolae Filimon (m. 1865) 6.09.1910 - s-a născut Dumitru Corbea (m. 2002) 6.09.1923 - s-a născut Mioara Cremene 6.09.1942 - s-a născut Dorin Baciu 6.09.1950 - s-a născut Nicolae Georgescu 6.09.1996 - a murit Gavril Scridon (n. 1922) 6.09.2009 - a murit Damian Necula (n. 1937)
Calendar by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/4363_a_5688]
-
toate angajate ale unor servicii din subordinea CJ Argeș la data comiterii faptelor, au primit pedepse de câte 4 ani de închisoare cu executare. Este vorba despre Codruța-Lavinia Mercea, consilier superior în cadrul CJ Argeș - Direcția Tehnică și de Dezvoltare, Iuliana Mioara Pintilie, subinginer în cadrul Regiei Autonome Județene de Drumuri Argeș, Sabina-Elena Bocioacă, inspector superior CJ Argeș - Serviciul Financiar, Aurelia-Mirela Florescu, consilier juridic CJ Argeș - Serviciul Achiziții Licitații, Cristina Dobre, consilier superior CJ Argeș - Serviciul Achiziții Licitații și Olga Stancu, economist CJ
Constantin Nicolescu, condamnat la 9 ani şi 6 luni închisoare by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/55288_a_56613]
-
Angelo Mitchievici Aurora (2011) Regia: Criști Puiu. Cu: Criști Puiu, Viorel Doru (Valentin Popescu), Mioara Avram (Luminița Gheorghiu). Genul filmului: Crimă, Dramă. Durată: 183 de minute. Premiera în România: 11.03.2011. Produs de: Mandragora. Distribuit în România de: Mandragora SRL. Am mai scris despre filmul lui Criști Puiu acum aproximativ un an, când am
Străinul din Aurora by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5688_a_7013]
-
Fosta soție a lui Petre Roman, Mioara Roman, susține că în perioada de tulburări din 1991 s-a încercat asasinarea fostului premier. Tentativa de asasinat ar fi trebui să aibă loc imediat după revenirea lui Roman de la Strasbourg și era orchestrată de foștii conducători ai Securității. "A
Tentativă de asasinat împotriva lui Petre Roman () [Corola-journal/Journalistic/45316_a_46641]
-
încercat asasinarea fostului premier. Tentativa de asasinat ar fi trebui să aibă loc imediat după revenirea lui Roman de la Strasbourg și era orchestrată de foștii conducători ai Securității. "A existat o tentativă de asasinat la începutul anilor '90", a povestit Mioara Roman. Viața fostului prim-ministru a fost amenințată la începutul anului 1991, informează România Tv. "Acuma lucrurile sunt așezate, dar atunci a fost și o încercare de asasinat (...) Cine era capul răutăților schimbării regimului din România? Petre Roman. S-a
Tentativă de asasinat împotriva lui Petre Roman () [Corola-journal/Journalistic/45316_a_46641]
-
amenințată la începutul anului 1991, informează România Tv. "Acuma lucrurile sunt așezate, dar atunci a fost și o încercare de asasinat (...) Cine era capul răutăților schimbării regimului din România? Petre Roman. S-a încercat un asasinat, după Strasbourg", a dezvăluit Mioara Roman, care era atunci soția premierului Petre Roman. Am înțeles că în România s-a întâmplat ceva care n-a plăcut. Deasupra tuturor sunt aceia doi mari. N-a ieșit ce se aștepta. Nu Iliescu a fost cel care a
Tentativă de asasinat împotriva lui Petre Roman () [Corola-journal/Journalistic/45316_a_46641]
-
sunt aceia doi mari. N-a ieșit ce se aștepta. Nu Iliescu a fost cel care a stat în spatele dării jos a Guvernului. Dimpotrivă (...) Sistemul vechi (...) Nu există conducători. Există diverși oameni... De exemplu, Alexandru Bârlădeanu, Marțian ...", a mai spus Mioara Roman.
Tentativă de asasinat împotriva lui Petre Roman () [Corola-journal/Journalistic/45316_a_46641]
-
cât și colegii de promoție ai Alteței Sale Regale. Printre aceștia s-au numărat doamnele profesor Sanda Manu, Geta Angheluță, Adriana Popovici, Maria Dumitrache Caraman, domnul profesor Gheorghe Ceaușu, precum și doamna Oana Pellea, doamna Carmen Tănase, doamna Carmen Trocan, doamna Mioara Ifrim, doamna Marina Procopie, doamna Patricia Grigoriu, domnul Dan Puric, domnul Adrian Păduraru, domnul Dan Bădărău, domnul Mihai Verbițchi, domnul Bogdan Gheorghiu și domnul Cristian Rotaru. Principele Radu a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, în anul 1984, la
Principele Radu, în rolul vieții sale. 30 de ani de la absolvirea Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/34997_a_36322]
-
Anca Murgoci Mihai Gâdea a prezentat în cadrul emisiunii "Sinteza Zilei" un caz impresionant. Este povestea tristă a unei mame cu cinci copii, condamnată la moarte. Mioara Grigore luptă pentru viață în fiecare zi. Și-a scris povestea în paginile unei cărți care se numește "Cancerul, dragostea mea" - este o istorie despre iubire, luptă și recunoștință. "Nici mie nu îmi vine să cred că încă trăiesc. Probabil
"Cancerul, dragostea mea". Mihai Gâdea, cu lacrimi în glas by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/35788_a_37113]
-
și puțin la ficat. Am vrut să fie o carte de recunoștință față de niște oameni. Nu știu dacă este o carte despre frică, neputință și lașitate în fața morții, dar cert este că a acționat și ca o terapie" a explicat Mioara Grigore la "Sinteza Zilei". Mihai Gâdea a mărturisit că este impresionant de povestea acestei mame care se luptă să trăiască pentru familia ei. Cei care vor să ajute familia Grigore, pentru ca Mioara Grigore să aibă o șansă în plus la
"Cancerul, dragostea mea". Mihai Gâdea, cu lacrimi în glas by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/35788_a_37113]
-
a acționat și ca o terapie" a explicat Mioara Grigore la "Sinteza Zilei". Mihai Gâdea a mărturisit că este impresionant de povestea acestei mame care se luptă să trăiască pentru familia ei. Cei care vor să ajute familia Grigore, pentru ca Mioara Grigore să aibă o șansă în plus la viață, o pot face donând în contul RO03 BTRL 04801 21022 5679XX, deschis la Banca Transilvania, Sucurala Piața Chibrit, București. Titular cont: Viorel Grigore, scrie Antena 3.
"Cancerul, dragostea mea". Mihai Gâdea, cu lacrimi în glas by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/35788_a_37113]
-
Octavian Soviany Ajunsă la venerabila vârstă de nouăzeci de ani, Mioara Cremene rămâne o personalitate artistică plină de dinamism, capabilă de cele mai surprinzătoare metamorfoze: poetă, romancieră, eseistă, autoare de literatură pentru copii, dar și de studii erudite, cum sunt A doua inițiere masonică a marchizului Nicolas de Condorcet sau Dicționarul
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]
-
debutat în 1959, cu volumul Bună dimineața, lume și a desfășurat o activitate poetică care se întinde pe mai bine de cinci decenii, prezentată selectiv în volumul antologic Șoapte și strigăte (Editura Vinea, 2009). Titlu câtuși de puțin întâmplător, căci Mioara Cremene compune „muzical”, iar cartea are structura unui oratoriu în care se întâlnesc diverse voci, mai mult sau mai puțin „apocrife”, răsună cadențe savant orchestrate, se experimentează, ca într-o cutie de rezonanță, formule prozodice de o mare diversitate. Divers
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]
-
punct de vedere tematic, volumul rămâne totuși perfect unitar, convergența poemelor fiind dată de viziunea retrospectivă a poetei, care se fixează cu obstinație asupra trecutului, propune promenade nostalgice prin muzeul memoriei și lecții vaporoase de melancolie. Amintirea are - în poemele Mioarei Cremene - ceva din puterea de fascinație a apei „ofelizate”, astfel că orice imersiune în elementul acvatic e sinonimă aici, ca și actul poetic, cu tentativa - mereu eșuată - de a reanima fantasmele șterse ale trecutului, care capătă însă, aproape instantaneu, evanescența
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]
-
apa constituie prin urmare un analog perfect al memoriei, ale cărei straturi, de o deconcertantă fragilitate, sunt desfoliate cu o migală de herborist, într-o tentativă de exorcizare a timpului, care se transformă, printr-un sortilegiu misterios, în „timp regăsit”. Mioara Cremene se lasă sedusă acum de farmecul vetust al obiectelor vechi, care posedă însă voracitatea domoală a otrăvurilor cu efect întârziat, absorb, ca niște uriașe ventuze, în masa lor spongioasă, umorile calde ale vitalului, ajungându-se, în felul acesta, la
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]
-
Momentul de climax al unor asemenea imersiuni în trecut este dat de trecerea de la culoarea personalizată a autobiografismului la filmul impersonal al istoriei pur și simplu, care are răceala metalică, dar și finețea unei gravuri. Iar timpul de elecțiune al Mioarei Cremene nu putea fi, dintr-o asemenea perspectivă, decât secolul lui Cartesius, cu disprețul lui suveran pentru limbajul afectelor, angoasa timpului fiind depășită acum prin depersonalizarea estetizantă și puțin prăfuită a „culorii de epocă”: „Doamna de Grignan / ședea / la masa
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]
-
în Univers / prin alte, lumi, străine de iubire” (Elegie). În astfel de poeme, dragostea capătă accente de adorație mistică, astfel încât lamentația elegiacă se transformă pe neașteptate în lamento psaltic, mărturisind dorința comuniunii cu sacrul, care nu este însă - în textele Mioarei Cremene - decât un pseudonim al departelui care ia succesiv chipul bărbatului și pe cel al divinității: „Vreau degetul Tău sfânt să mă atingă / triunghiul păcătos și să îi stingă / corcita ardere: șerpar și chingă” (Înger bizantin). Autoarea definindu-se, în
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]
-
a cantilenelor melancolice și, de aici, ca o poetă a nostalgiei. Exilul (din 1970 poeta trăiește în Franța) alimentează, la rândul său, stările nostalgice, concretizate în volumul Poèmes en exil. Poeme în exil / Versiuni fraco-române (Editura Gutenberg, 1994), în legătură cu care Mioara Cremene ține să sublinieze: „Cele ce urmează nu sunt simple traduceri, ci versiuni, transpuneri dintro limbă sau alta. Distanța în timp dintre ele i-a permis, fie autoarei, fie traducătoarei - întâmplător una și aceeași persoană - să-și precizeze idei și
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]
-
poetice, într-o relație vie cu limba maternă ori cea de adopțiune”. Poeta operează acum retrospecții peste care planează un aer de melancolie, redescoperind în subteranele unei memorii traumatizate de angoasa distanțelor câteva din figurile emblematice ale vechiului București. Alteori Mioara Cremene explorează profunzimile memoriei colective, redescoperind resursele poeziei ritualice, așa cum se întâmplă în Șoapte și strigăte, Balada unui meșter zidar și a muierii lui mult smerite, rescriere, într-o cheie personală, a legendei despre Meșterul Manole, cu excese baroce materie
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]
-
rescriere, într-o cheie personală, a legendei despre Meșterul Manole, cu excese baroce materie prețioasă, cu discrete anacronisme pline de pitoresc, cu accente de parodie benignă, ce-i conferă poemului ceva din aerul naiv al unei icoane pe sticlă. Dar Mioara Cremene nu are doar nostalgia trecutului, o are de asemenea pe aceea a literaturii române, astfel încât volumul cuprinde și interesante transpuneri în limba franceză a unor poeme argheziene, dar mai ales a unor fragmente din Miorița, în legătură cu care poeta formulează
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]
-
în acest caz Balada Sorții”. Cele mai recente producții poetice ale autoarei, Zece poeme ale nemișcării, își extrag substanța lirică din angoasa îmbătrânirii și a sfârșitului, exteriorizată fară patetism, cu discreție și înțelepciune. Starea de nemișcare constituie acum în viziunea Mioarei Cremene o stare intermediară între viață și moarte și antrenează reveriile thanatice, bântuite de spectrele unor sinucigași iluștri din istoria poeziei. Contactul cu emisarii thanatosului duce la o îndepărtare progresivă de lume, generează închiderea în sine, face ca reveriile să
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]
-
cu subiacente implicații politice, din care nu lipsesc însă nici descripțiile luxuriante și policrome, încărcate uneori de lirism, ceea ce o apropie de formula prozopoemului. Plecând, de la ideea originii extraterestre a civilizației omenești, vehiculată nu o dată în science-fictionul contemporan (în cartea Mioarei Cremene eroii civilizatori vin de pe îndepărtata planetă Globus și poartă, nu întâmplător, nume de divinități orientale), autoarea (a cărei viziune se înrudește până la un punct cu aceea a lui Orwell, Huxley sau Zamiatin) elaborează o distopie ce are drept teatru
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]