KorAP: Find »[drukola/base=miocard & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...25 26 27 ...54 >

1,339 matches

Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556

cardiace ischemice asociată cu insuficiență mitrală cronică de cauză nonischemică. Este foarte probabil ca acest lucru să se datoreze disfuncției importante a ventriculului stâng prezente preoperator la mulți dintre pacienții cu insuficiență mitrală de etiologie ischemică, disfuncție produs prin ischemia miocardului și supraîncărcarea volemică. Rata decesului este mai mică printre pacienții cu boală coronariană și insuficiență mitrală cronică de etiologie ischemică asociată la care s-a intervenit chirurgical comparativ cu cei tratați medicamentos (37). Mai mult, supraviețuirea pare ameliorată în cazul

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
unei proceduri chirurgicale conservatoare pe valva mitrală decât în cazul înlocuirii acesteia (38). Instabilitatea hemodinamică Instabilitatea hemodinamică este un factor de risc important pentru decesul precoce post-BAC deoarece reflectă o disfuncție severă a ventriculului stâng instalată în urma infarctului acut de miocard (39, 40). Gradul 1 de instabilitate hemodinamică răspunde la administrarea de catecolamine. Gradul 2 de instabilitate răspunde doar în cazul în care se adaugă inserția balonului de contrapulsație. Gradul 3 necesită by-pass-ul cardiopulmonar sau un sistem de asistare mecanică a

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
coronarian și al decesului. Insuficiența renală Insuficiența renală preoperatorie este un factor de risc important pentru deces după operația de by-pass aortocoronarian (48). De asemenea, bolnavii aflați în dializă cronică au o rată crescută a mortalității după revascularizarea chirurgicală a miocardului (49). Pe de altă parte, insuficiența renală severă apărea la circa 1,5%-4% din bolnavi (50) după chirurgia coronariană și pare să fie influențată de: funcția renală preoperatorie; debitul cardiac postoperator; administrarea preoperatorie a materialelor de contrast radiologic; droguri

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
până la necesitatea asistării mecanice a circulației. Chiar dacă a fost depășită perioada perioperatorie, infarctul miocardic poate apărea oricând în teritoriul rămas nerevascularizat ceea ce mărește semnificativ riscul de deces după operația de by-pass aortocoronarian. Nefolosirea arterei mamare interne Standardul revascularizării chirurgicale a miocardului îl constituie folosirea arterei mamare interne stângi pentru anastomoza pe artera descendentă anterioară în cazul în care aceasta are leziuni semnificative. Folosirea de rutină a arterei mamare interne a crescut de la 3% la începutul anilor 70 la circa 99% în

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
urgențe majore în tromboza acută post-PTCA, hipertrofia ventriculară stângă, boala coronariană asociată cu leziuni valvulare, defect septal ventricular postinfarct (60). Protecția miocardică Obiectivele operației de by-pass aortocoronarian trebuie sa fie revascularizarea miocardică completă și evitarea sau limitarea afectării intraoperatorii a miocardului. Pentru realizarea acestora sunt necesare două condiții: o vizualizare adecvată a câmpului operator absolut necesară pentru confortul chirurgical și folosirea tehnicilor de protecție miocardică pentru excluderea leziunilor intraoperatorii care pot anula beneficiul imediat și pe termen lung al intervenției chirurgicale

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
realizarea acestora sunt necesare două condiții: o vizualizare adecvată a câmpului operator absolut necesară pentru confortul chirurgical și folosirea tehnicilor de protecție miocardică pentru excluderea leziunilor intraoperatorii care pot anula beneficiul imediat și pe termen lung al intervenției chirurgicale. Afectarea miocardului printr-o protecție inadecvată stă la baza sindromului de debit cardiac scăzut al cărui substrat este adesea infarctul miocardic perioperator, iar în cazurile mai puțin severe, stunning-ul miocardic. Protecția miocardică în operația de by-pass aortocoronarian nu trebuie axată însă numai

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
în normotermie trebuie evitată deoarece reprezintă situația cea mai frecventă ce duce la leziuni ischemice prin compresia vaselor subendocardice mai ales când se asociază cu distensia ventriculului stâng (63). Pe durata clampării aortei, în condițiile întreruperii irigării cu sânge a miocardului, ischemia instalată acut transformă celula miocardică într-o celulă în șoc operator, fapt demonstrat atât prin studii experimentale, cât și prin biopsii miocardice intraoperatorii. Cardioplegia În 1955 Melrose (64) folosește pentru prima dată în practica clinică sânge hiperpotasemic pentru a

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
studii experimentale, cât și prin biopsii miocardice intraoperatorii. Cardioplegia În 1955 Melrose (64) folosește pentru prima dată în practica clinică sânge hiperpotasemic pentru a induce oprirea controlată în diastolă a cordului pe durata clampării aortei în vederea reducerii necesarului metabolic al miocardului, îmbunătățirea vizibilității în câmpul operator și facilitarea intervenției chirurgicale. La scurt timp însă, autorul abandonează această soluție cardioplegică din cauza leziunilor cardiace induse. Abia după 20 de ani, Tyers (65) a arătat că adevărata problemă a soluției Melrose a reprezentat-o

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
ale Americii au reprezentat începutul folosirii pe scară largă a soluțiilor cardioplegice pentru protecția miocardică pe durata clampării aortei. Principiul care stă la baza folosirii oricărei tehnici cardioplegice este reprezentat de optimizarea raportului între aport și necesar metabolic la nivelul miocardului pe durata clampării aortei, perioadă de timp în care perfuzia coronariană normală este absentă. Acest lucru implică atât reducerea utilizării depozitelor de fosfat macroergic, cât și creșterea aportului de oxigen și de substrat metabolic. Prin introducerea soluțiilor cardioplegice hiperpotasemice reci

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
de chirurgie cardiacă: capacitate crescută de transport a oxigenului, limitarea hemodiluției, asigurarea presiunii oncotice, capacitate de tamponare superioară a valențelor acide, efecte reologice la nivelul microcirculației, captarea radicalilor liberi de oxigen. De asemenea, cardioplegia sanguină favorizează metabolismul aerob la nivelul miocardului pe durata clampării aortei, reduce producția de acid lactic, conservă depozitele de fosfat macroergic (70). Există studii care au arătat superioritatea cardioplegiei sanguine în ceea ce privește reducerea incidenței infarctului miocardic perioperator, a sindromului de debit cardiac scăzut și a mortalității (71). La

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
deficitul de produși intermediari ai ciclului Krebs (glutamat și aspartat) stă la baza scăderii rezervelor de fosfați macroergici de la nivelul celulei miocardice. În consecință, administrarea cardioplegiei de inducție sanguine, calde, îmbogățită cu aspartat și glutamat favorizează recuperarea metabolică în cazul miocardului cu rezerve energetice depletizate. Pe de altă parte, administrarea de cardioplegie sanguină caldă (hot shot) imediat înainte de declamparea aortei are drept urmare prelungirea perioadei de inactivitate electromecanică, îmbunătățește metabolismul aerob și crește complianța ventriculului stâng (75). Rezervele miocardice de ATP și

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
Utilizarea hot shot-ului și a reperfuziei calde controlate au scăzut în mod semnificativ frecvența și severitatea leziunilor miocardice cauzate de reperfuzie, precum și incidența tulburărilor de ritm și de conducere. Leziunile de reperfuzie sunt urmarea unui metabolism oxidativ anormal la nivelul miocardului. Reperfuzia ce urmează declampării aortei după o perioadă de ischemie miocardică poate produce radicali liberi de oxigen cu potențial citotoxic care oxidează fosfolipidele din sarcolemă ducând la lezarea integrității membranei celulare. Consecutiv, se constată o activitate crescută a superoxid-dismutazei, glutation

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
de cardioplegie sanguină normotermică pe durata clampării aortei (62). Pentru a preveni însă complicațiile neurologice, pe durata by-pass-ului cardiopulmonar se utilizează hipotermia ușoară. Indiferent de calea de administrare a cardioplegiei calde continue, anterogradă sau retrogradă, există riscul ca zonele de miocard ce nu sunt bine perfuzate prin una din aceste căi să se afle în ischemie normotermică. Cardioplegia caldă continuă (37°C) crește producția miocardică de lactat comparativ cu cardioplegia sanguină rece (10°C) administrată intermitent (20 minute) (78). De asemenea

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
a cardioplegiei sanguine calde mai are dezavantajul că pe durata realizării anastomozelor distale trebuie, de regulă, întreruptă pentru a putea obține o bună vizibilitate necesară suturii. Dacă această întrerupere durează mai mult de 7 minute apar leziuni ischemice la nivelul miocardului (80). Din punct de vedere al raportului sânge-cristaloid în cadrul cardioplegiei sanguine acesta poate fi 1:1, 2:1, 4:1, 8:1. Cel mai frecvent folosite sunt primele trei variante. Creșterea raportului are drept beneficiu reducerea cantității de cristaloid folosite

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
pare însă că un raport sânge: cristaloid de 8:1 nu aduce un beneficiu suplimentar (81). Numeroși aditivi pentru soluțiile cardioplegice au fost studiați pentru îmbunătățirea protecției miocardice pe durata clampării aortei. În ciuda variatelor compoziții folosite, o protecție optimă a miocardului poate fi realizată doar printr-o distribuție omogenă a soluției cardioplegice spre întreaga masă miocardică. Căile de administrare a cardioplegiei Soluțiile cardioplegice pot fi administrate pe cale anterogradă, retrogradă sau antero- și retrogradă. Administrarea anterogradă a soluțiilor cardioplegice se realizează prin

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
de administrare cu canule direct pe ostiile arterelor coronare în timpul protezării valvulare aortice; necesitatea întreruperii actului operator pe durata administrării; risc de embolie gazoasă la nivelul arterelor coronare. Administrarea retrogradă a cardioplegiei are avantajul unei distribuții mai uniforme spre celulele miocardului în cazul stenozelor foarte strânse sau a ocluziilor coronariene, nu necesită întreruperea intervenției în timpul administrării, asigură îndepărtarea fragmentelor de aterom dislocate și a embolilor aerieni pătrunși accidental în circulația coronariană, realizează o protecție adecvată a ventriculului stâng chiar și în

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
canulei se apreciază prin presiunea înregistrată în sinusul coronar în timpul administrării cardioplegiei, prin vizualizarea pe suprafața cordului a venelor destinse, de culoare roșie în cazul cardioplegiei sanguine, exteriorizarea sângelui desaturat la nivelul rădăcinii aortei (prin ventul aortic), prin monitorizarea temperaturii miocardului cu ajutorul unei sonde termice. Pe durata administrării, presiunea în sinusul coronar nu trebuie să depășească 30-50 mm Hg. Debitul va fi de 200-250 ml/min. Mijloace adjuvante pentru protecția miocardică Indiferent de tipul cardioplegiei folosite în administrarea discontinuă rece, pentru

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
activator al neutrofilelor. Stunning-ul miocardic este inevitabil pe durata clampării aortei. În timpul reperfuziei ce urmează declampării aortei, are loc activarea neutrofilelor și aderarea lor de celulele endoteliale și de miocite prin intermediul receptorilor MAC-1 (CD11b/CD18) (87). Neutrofilele activate de la nivelul miocardului eliberează radicali liberi de oxigen și alte citotoxine (88) în timpul clampării și după declamparea aortei. Existența receptorilor specifici de aderare ai neutrofilelor a fost demonstrat cu ajutorul anticorpilor monoclonali anti MAC-1 care reduc aderarea neutrofilelor, edemul și disfuncția diastolică a ventriculului

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
grafturilor poate să scadă semnificativ incidența ocluziei precoce a acestora. O metodă relativ recent introdusă este angiografia coronariană termală. Principiul pe care se bazează constă în determinarea cu ajutorul unor sisteme de detecție în infraroșu a gradientului termic care apărea între miocard și grefonul venos prin injectarea soluției cardioplegice reci în capătul proximal al acestuia sau între miocard și artera mamară internă ca urmare a sângelui cald care circulă prin aceasta. Imaginile termice astfel obținute sunt folosite la evaluarea patenței anastomozelor și

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
angiografia coronariană termală. Principiul pe care se bazează constă în determinarea cu ajutorul unor sisteme de detecție în infraroșu a gradientului termic care apărea între miocard și grefonul venos prin injectarea soluției cardioplegice reci în capătul proximal al acestuia sau între miocard și artera mamară internă ca urmare a sângelui cald care circulă prin aceasta. Imaginile termice astfel obținute sunt folosite la evaluarea patenței anastomozelor și a anatomiei grafturilor. Această metodă neinvazivă, ce nu utilizează substanța de contrast și nu interferează cu

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
obținute sunt folosite la evaluarea patenței anastomozelor și a anatomiei grafturilor. Această metodă neinvazivă, ce nu utilizează substanța de contrast și nu interferează cu procedura chirurgicală, pare să fie o modalitate ideală pentru evidențierea imediată a succesului sau eșecului revascularizării miocardului (97). Recoltarea adecvată a conductelor arteriale sau/și venoase, atenția deosebită ce trebuie acordată protecției miocardice în special în cazurile particulare (infarct miocardic în evoluție, sindrom de debit cardiac scăzut cu asistarea mecanică a circulației), coordonarea echipei chirurgicale și colaborarea

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
evoluția bună sau, dimpotrivă, nefavorabilă a bolnavului. Anestezia Anestezia este un factor de risc pentru deces după operația de by-pass aortocoronarian deoarece pe durata ei pot apărea momente în care are loc un dezechilibru al balanței de oxigen la nivelul miocardului, dezechilibru care se soldează de multe ori cu instalarea ischemiei miocardice și în unele cazuri extreme a infarctului de miocard (adesea subendocardic ș98ț), evenimente ce își pun amprenta asupra evoluției bolnavului în ciuda unei revascularizări complete ulterioare. Din acest motiv, anestezia

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
aortocoronarian deoarece pe durata ei pot apărea momente în care are loc un dezechilibru al balanței de oxigen la nivelul miocardului, dezechilibru care se soldează de multe ori cu instalarea ischemiei miocardice și în unele cazuri extreme a infarctului de miocard (adesea subendocardic ș98ț), evenimente ce își pun amprenta asupra evoluției bolnavului în ciuda unei revascularizări complete ulterioare. Din acest motiv, anestezia trebuie astfel condusă încât să asigure un raport optim între aportul și necesarul de oxigen la nivelul miocardului. Acest principiu

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
infarctului de miocard (adesea subendocardic ș98ț), evenimente ce își pun amprenta asupra evoluției bolnavului în ciuda unei revascularizări complete ulterioare. Din acest motiv, anestezia trebuie astfel condusă încât să asigure un raport optim între aportul și necesarul de oxigen la nivelul miocardului. Acest principiu general valabil își dovedește importanța în prevenirea necrozei și a stunning-ului miocardic la bolnavii cu boală cardiacă ischemică. Consumul miocardic de oxigen este determinat de frecvența cardiacă, starea de contractilitate a miocardului, postsarcina, presarcina. Tahicardia crește consumul miocardic

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
și necesarul de oxigen la nivelul miocardului. Acest principiu general valabil își dovedește importanța în prevenirea necrozei și a stunning-ului miocardic la bolnavii cu boală cardiacă ischemică. Consumul miocardic de oxigen este determinat de frecvența cardiacă, starea de contractilitate a miocardului, postsarcina, presarcina. Tahicardia crește consumul miocardic de oxigen și se asociază cu ischemia miocardică (99). Eliberarea de catecolamine endogene sau administrarea acestora cresc contractilitatea și prin aceasta consumul de oxigen la nivelul miocardului. Hipertensiunea arterială (postsarcina) crește tensiunea parietală sistolică

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]