775 matches
-
crescut pe măsură ce s-a mărit numărul de treceri ale secției de tăvălug neted. Și în acest caz s-a constatat că mărirea consumului de combustibil este din ce în ce mai pronunțată odată cu creșterea numărului de treceri ale tăvălugului; - în cazul efectuării lucrării pe miriștea de porumb, capacitatea de lucru a agregatului de arat scade, iar consumul de combustibil la hectar se mărește, comparativ cu situația în care se lucrează pe miriște de grâu, motivele fiind cele arătate la indicii energetici. Capitolul 8 CONCLUZII ȘI
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
pronunțată odată cu creșterea numărului de treceri ale tăvălugului; - în cazul efectuării lucrării pe miriștea de porumb, capacitatea de lucru a agregatului de arat scade, iar consumul de combustibil la hectar se mărește, comparativ cu situația în care se lucrează pe miriște de grâu, motivele fiind cele arătate la indicii energetici. Capitolul 8 CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI 1. Solul, privit ca mediu de dezvoltare a plantelor, se poate defini ca fiind un amalgam de substațe organice și anorganice. Pentru a avea o imagine
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
deplasare a agregatului de arat scde pe măsură ce se mărește gradul de tasare a solului. 17. Patinarea roților motoare ale tractorului, la efectuarea arăturii, a crescut pe măsură ce s-a mărit gradul de tasare a solului. Valorile patinării au variat, în funcție de tipul miriștii și numărul de treceri anterioare ale tăvălugului, de la 14,5 la 19,2 %. 18. Consumul orar de combustibil, determinat în cadrul experimentărilor efectuate, a variat, de asemenea, în funcție de gradul de tasare a miriștii, determinat înainte de arat. Acest consum a crescut continuu
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
a solului. Valorile patinării au variat, în funcție de tipul miriștii și numărul de treceri anterioare ale tăvălugului, de la 14,5 la 19,2 %. 18. Consumul orar de combustibil, determinat în cadrul experimentărilor efectuate, a variat, de asemenea, în funcție de gradul de tasare a miriștii, determinat înainte de arat. Acest consum a crescut continuu odată cu mărirea gradului de tasare a solului, de la 11,2 la 12,7 kg/h. 19. Rezistența la tracțiune a plugului, determinată la încercările efectuate, a crescut pe măsură ce s-a mărit gradul
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
odată cu creșterea gradului de tasare a solului, determinat înainte de efectuarea arăturii. 23. Capacitatea de lucru a agregatului de arat într-o oră din timpul schimbului, determinată în cadrul încercărilor de exploatare, s-a micșorat continuu odată cu mărirea gradului de tasare a miriștii, variind între 0,28 ha/h și 0,31 ha/h. Scăderea productivității este din ce în ce mai accentuată pe măsură ce se mărește numărul de treceri ale tăvălugului cu care se tasează solul. 24. Ca urmare a micșorării capacității de lucru, odată cu creșterea gradului
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
încercă să imortalizeze momentul în fotografie. Cutiuțele lui cu diapozitive se umpleau cu poze colorate în care se putea vedea soarele și luciul unor petale, tremurul încremenit al buruienilor, frunza într-un joc de lumini și umbre, o geometrie a miriștilor, liziere de pădure năvălind în aparat, o coastă calcaroasă făcându-și loc printre fagi. Dar în albumul alcătuit din privirile tatei nu existau decât foarte puțini oameni. Un țăran care-și mâna calul pe ogorul arat, un pescar la marginea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
ciudat. Avea Păstorel o vorbă, hrtgrh frjdn!, proverb ceh. O limbă, vorba lui Mark Twain, mai aproape de o boală a gâtului decât de vorbirea articulată. Toate limbile necunoscute par penibile. Asta voiam să spun. Dar iar am luat-o prin miriște. Oricum, când cei doi au plecat, tipa și-a aruncat părul ăla scurt pe spate cu o mișcare din care am dedus că s-a tuns de curând și că așa țâfnos reacționa de fiecare dată când nu-i convenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
de-acum încolo. Cerul, de un albastru înghețat printre sălciile și plopii invadatori, se aprinde, o străfulgerare trandafirie înainte de a se prăbuși în albastru-indigo. Sfârșit de februarie pe Platte, iar ceața rece a nopții plutește deasupra râului, înghețând paiele de pe miriște rămase de toamna trecută care umplu și acum câmpurile vecine. Păsările viguroase, înalte cât un copil, se înghesuie laolaltă, aripă lângă aripă pe această fâșie de râu, pe care au învățat s-o găsească din memorie. Se adună pe râu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Unele rup crengi înghețate și le aruncă în aer. Agitația lor se irosește în lupte. În sfârșit, cocorii își găsesc liniștea într-un somn prudent, pe cataligele lor, cei mai mulți stând în picioare în apă, iar alți câțiva mai departe, pe miriște. Un scrâșnet de frâne, zgomotul metalului strivit de asfalt, un strigăt frânt și apoi un altul trezesc cârdul din amorțire. Camionul se arcuiește prin aer, prăbușindu-se în spirală pe câmp. Un fior săgetează păsările. Își iau zborul clătinându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
în jos, căutând ceva. Cu cascada ei de păr morcoviu atârnând în aerul încremenit, pe fundalul cerului cenușiu și tulbure ca apa din cadă, ar fi putut fi foarte bine o imigrantă din Boemia, lucrătoare la o fermă, care curăța miriștea de paie. Se învârtea ca un animal rănit, înfiorându-se pe măsură ce accidentul i se derula în fața ochilor. Când Daniel ajunse lângă ea, tremura încă. Arătă spre al doilea set de urme de la picioarele ei. Al doilea set începea de la vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
ea se apropiase să-l liniștească, el o lăsase. Era ceva ce până atunci nu avuseseră. Ieșiră din casă, în vremea caldă de decembrie. Străbătură vechiul ogor al tatălui lor, fără să știe cine-l lucra acum. Simți, în fojgăitul miriștii de sub picioarele lor, acele dimineți de vară când se trezea înainte să se lumineze de ziuă și ieșea să plivească plantele de soia încă ude de rouă, retezând buruienile cu o săpăligă atât de ascuțită, încât o dată aproape că-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
La umbră de nuc / Numai eu nu mă mai duc / Sub umbra de nuc / Căci pe mine nu mă lasă / Măicuța de-acasă / Căci i-e frică lup să iasă / Din pădurea deasă... Fata a umplut ulciorul și pleacă pe miriște. La umbra snopilor de grâu, unchiul tău mănâncă ciorba de post acrită cu mere. Tu Îți Închipui că ai să te dai de trei ori peste cap și ai să te prefaci În lup. În cer bâzâie un avion. Este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
arunca pletele, ținute într-un pieptene lat, peste urechi, masculinizîndu-i fața. Câmpia era așa de plată și de întinsă, încît nu i se zărea nici o margine. Fâșii enorme de pământ, care fusese lanuri de grâu, erau acum numai niște întinse miriști G. Călinescu isprăvite spre orizont, din care se ridica un bâzâit formidabil, fără oprire, de cosași, vărsați în atâta cantitate pe câmp, încît, la trecerea trăsurii, săreau ca niște stropi mărunți de noroi. Otilia prinse unul chiar pe rochia ei
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
porumb, zarea era astupată cu desăvârșire. Nu se vedea nici un om, nici o vietate, afară de insecte și de stoluri de vrăbii. Pluteau pe o mare galben-verzuie, în care valurile prea înalte împiedicau ochii să tragă linia orizontului. La încetarea porumbiștilor, reapăreau miriștile sau lanurile, tot atât de lungi, de ovăz, cu paiul scurt și aproape alb de uscăciune. Atunci, din cauza inundării întregului șes cu ovăzuri, contururile priveliștii se rotunjeau, și proporția între lucruri, din lipsa unei unități de măsură, devenea nebună. Prăjina unui puț
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
buruieni, începu să se coloreze din nou. Reapărură lanurile lungi, dar de data asta bine tăiate, unele albicioase, cu ovăzuri, altele verzi, cu porumb. Printre ele, fâșii subțiri și lungi de un verde-închis arătau lanuri de cartofi. Pătrate mari cu miriști și altele cu trifoi geometrizau întinsul chilim. Fundul zării se întunecase și se putea ghici o pânză deasă de sălcii din care ieșea un mic fruct sclipitor. - Acolo e biserica, arătă Pascalopol cu biciușca. Cu cât se apropiau de lanuri
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
cu trifoi geometrizau întinsul chilim. Fundul zării se întunecase și se putea ghici o pânză deasă de sălcii din care ieșea un mic fruct sclipitor. - Acolo e biserica, arătă Pascalopol cu biciușca. Cu cât se apropiau de lanuri, cu atât miriștile și fânețele se împestrițau. Toată pânza era stropită cu albăstrele, sau cu galbene flori de sunătoare. Otilia nu mai înceta de a arăta cu mâna în dreapta și în stânga, pretinzând a distinge o floare dintr-un miliard. Câteva berze își plimbau
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
până întru a domni asupra ei, lipsa aceasta ne esplică împregiurarea că cea mai mare parte a actorilor aparține acestei trepte, acestui stadiu. Ba încă să ne ținem fericiți când simțim că adie o suflare caldă de inspirațiune asupra (cîmpului) miriștei celei uscate de vulgaritate și de sărăcie poetică a masei cei mari de actori; să ne ținem fericiți când esistă o asemenea suflare, care să ne-aducă aminte de-a artei patrie adevărată. Indiviualitatea femeiască stă în genere mai aproape de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
practica o agricultură mai avansată, bazată pe rotații și asolamente bienale sau trienale, și unde toți sătenii erau obligați „să practice aceleași asolamente, să execute muncile agricole la date fixate colectiv și să permită, după strângerea recoltei, liberul pășunat în miriște al vitelor satului - chiar de la un sat la altul” (Stahl, 1998, vol. I, p. 13). Fiecare gospodărie practica agricultura pe fiecare dintre cele trei zone agricole menționate - locul de lângă casă, cel de lângă vatra satului și terenurile nedesțelenite. În aceste condiții
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
și închis. Tehnicile specifice următoarelor etape au apărut ca urmare a presiunilor demografice care au dus la necesitatea prelungirii posibilității de exploatare a aceluiași teren pe perioade mai lungi și apoi permanent. Astfel, apare și obligația tuturor de a lăsa miriștile drept izlaz la dispoziția tuturor locuitorilor satului. Prin urmare, dacă în prima etapă intervenția obștii asupra exploatărilor agricole era aproape inexistentă, în următoarele etape ea se accentuează, iar deciziile operaționale devin din ce în ce mai reglementate de nivelul alegerii colective și chiar și
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
pp. 275-276) Tot cu scopul de a fertiliza terenul, se practica și tehnica pârjolului, care ajunge să fie reglementată de domnie din cauza riscului de a provoca pagube agricole (Stahl, 1998, vol. I, pp. 276-277). „Tehnica izlăjirii sau a păscutului în miriște” consta în permiterea pășunatului pe orice teren agricol după strângerea recoltei, chiar dacă acel lot fusese în folosință individuală, denotând încă o dată puterea de intervenție a obștii asupra individului. Creșterea animalelor avea un caracter predominant colectiv, în principal datorită capacității reduse
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
nu-i zic slugă la stăpân, a asimilat disciplină, supușenia, fără Însă a-i fi afectată verticalitatea. Peste ani, când avea să fie gospodar la el acasă, om cu familie și copii, prin 1941 - 1944, cănd Antonescu cerea disciplină, Întorsul miriștilor În fiecare toamnă, iar plecatul la câmp, la culesul fasolei, a florii-soarelui, cositul nutrețurilor și transportul acestora erau legate de prezență plugului, cotigei și tânjalei În căruță, atât la ieșirea cât și la intrarea În sat, unde vegheau ,,străjile comunei
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
erau legate de prezență plugului, cotigei și tânjalei În căruță, atât la ieșirea cât și la intrarea În sat, unde vegheau ,,străjile comunei”, formate din autoritățile primăriei, ai jandarmeriei locale, suplinite cu premilitarii Înarmați, tată, desi nu-și prea ara miriștea, În care rămâneau să mijească primele brazde trase Încă de la Încărcatul primilor snopi pentru arie, era mereu nedespărțit de atelajele cerute. Disciplinat a fost și când s-a pus problema intrării cu pământul În tovărășia agricolă ori În gospodăria colectivă
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
pentru că ai mei nu scoseseră nici un butuc și fusese o producție bună În anul acela. Avea și nuanțe comice În purtările sale, uneori, tata. După intrarea În sat, pe la scoala, unde comisia primăriei constată că În ziua aceea se arase miriștile, pentru că-i vedea deasupra cocenilor plugul, cotiga și cu tânjeala, ca să ajungă acasă drumul trecea chiar prin fața primăriei. Acolo se adunau sătenii la sfat și glume, după chindie, mai ales cei fără de atelaje, și alături erau, adesea, si notabilitățile. Cu
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
mă duceam la trap seara să iau laptele de la o lăptărie de pe culme, inventam povești nemaipomenite, ea era răpită de Brigăzile Negre și eu alergam s-o salvez, În timp ce gloanțele Îmi șuierau pe lângă țeastă și făceau ciac ciac căzând pe miriște, Îi dezvăluiam ceea ce ea nu putea ști, anume că sub o Înfățișare deghizată conduceam rezistența din tot ținutul Monferrato, iar ea Îmi mărturisea că tot timpul sperase asta, și În clipa aceea mă rușinam, pentru că simțeam cum Îmi curge un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
a răpus și îl învelește delicat cu oghealul. Nu se mai aude niciun sunet, doar cântatul melodios al greierilor sau orăcăitul broaștelor. Anica bolborosește grăbita cu ochii către icoana: "Pâinea noastră cea de toate zilele"..., dar gândul ei e pe miriște, acolo unde ploaia a înecat brazdele. Inexorabil, va începe o nouă muncă, o vor lua de la capăt, împrăștiind iarăși fânul, întorcând iarăși brazdele, căci altfel fânul se va încinge, se va "aprinde" și nu-l vor mânca nici vacile, nici
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]