1,977 matches
-
dar când se pun pe talerele balanței asemenea idei...europene, din când în când aducerea aminte de el e necesară, așa cum e necesară aducerea aminte de Aerul pe care îl respirăm! Om a fost și el, ca noi, cu trupul mistuit de patimi, Dumnezeul geniului „sorbindu-l din popor” pe cel „ne-știind să moară vreodată"... Ce aer, Doamne, îmi lumină gândul, Dorul de El e-atâta de fierbinte! Nu e târziu până mai sunt miresme, De flori, de adevăr și
MIROASE-A FLORI DE TEI DE EMINESCU... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 531 din 14 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357559_a_358888]
-
în perioada de influență nefastă a Lunii Pline. Întrucât cuplurile par a nu respecta această interdicție, se confruntă cu probleme și tensiuni, exprimate sugestiv prin dans, și în sfârșit - faza de descreștere, revenire la luna nouă. Focul este cel care mistuie sufletele, el se extinde, se manifestă prin dorințe perverse, dar inconștientul se orientează spre obținerea din nou a echilibrului, omul scapă de tentațiile negative ale dragostei perverse, a banului pervers, atotcuceritor. Și din nou fragmentele împrăștiate ale luminii se recompun
2012 de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 541 din 24 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357648_a_358977]
-
și au murit doar fiindcă eram rege? Durerea mea e cruntă și nu pot înțelege de ce-am fost pedepsit cu-astfel de rost. E noapte, Antigona. Un întuneric dens e sufletul meu plin de remușcare. Nu fapta inumană mă mistuie, mă doare, ci mă ucide lipsa ei de sens. Anatol Covali Referință Bibliografică: Poeme / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1544, Anul V, 24 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anatol Covali : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357715_a_359044]
-
poduri de palmi. / Miracol, magie și crez laolaltă / Destramă din ceruri eternul aseamăn, / În ochi pământești privirea e daltă, / Sculptând înfrățirea în fildeșul seamăn, / Un dor de milenii cu miros de pâine, / De vin și ambrozii în limba iubirii / Se mistuie veșnic de azi înspre mâine / Și-n slavă colindul, închin nemuririi”. Și în această situație, cine nu și-ar dori, oricât de greu ar fi - o asemenea misiune? Tînărul poet Andrei Velea - nu se dezminte nici de această dată. El
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
care în chip tainic își află soarta în el, simțind și cunoscând că toate cele din cer și cele de pe pământ subzistă întru Hristos: „Toate prin El și întru El s-au zidit...”(Coloseni 1,16). Omul creștin se simte mistuit de focul împărtîșirii tuturor, alcătuindu-se astfel trupul divino-uman al Bisericii, unde Hristos este Capul, Catapeteasma trupului Bisericii. (Coloseni 1,18). Cele patru cuvinte dumnezeiești care definesc deplinătatea Evangheliei cerului și a pământului compun aura expresiei: „Logosul S-a făcut
HRISTOS A ÎNVIAT ! de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358450_a_359779]
-
poduri de flori îți ilumină noaptea cărarea. gura ta nevăzută mă ispitește și-n legea nescrisă ascunsul învinge orice rugăciune ce tremură pe buze nu mă lăsa cu mâna întinsă ca o cerșetoare vreau să fii al meu să-mi mistui setea de viață. chiar dacă ar fi să dansez ultimul tangou al vieții născut între cer și pământ între ochiul soarelui și cel al umbrei voi săpa adânc în mine să te sădesc ca pe un copac să fii anotimpul meu
TE VOI SĂDI ÎN SUFLET CA PE UN COPAC de VASILICA ILIE în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358611_a_359940]
-
FRAȚILOR BASARABENI) Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 501 din 15 mai 2012 Toate Articolele Autorului (Modestul meu obol, de-aici, din dreapta Prutului, la trista comemorare a celor două veacuri de la ruperea samavolnică a Basarabiei din Vatra Neamului) Mă mistuie un dor de Mamă, Deși-s mereu în poala ei, Mă mistuie un dor de Mamă... Mi-i oare dorul cu temei? Mă mistuie un dor de Casă, Deși-s mereu pe prispa ei, Mă mistuie un dor de Casă
ECOU DE DOR (FRAŢILOR BASARABENI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358667_a_359996]
-
mai 2012 Toate Articolele Autorului (Modestul meu obol, de-aici, din dreapta Prutului, la trista comemorare a celor două veacuri de la ruperea samavolnică a Basarabiei din Vatra Neamului) Mă mistuie un dor de Mamă, Deși-s mereu în poala ei, Mă mistuie un dor de Mamă... Mi-i oare dorul cu temei? Mă mistuie un dor de Casă, Deși-s mereu pe prispa ei, Mă mistuie un dor de Casă... Mi-i oare dorul cu temei? Mă mistuie un dor de Țară
ECOU DE DOR (FRAŢILOR BASARABENI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358667_a_359996]
-
la trista comemorare a celor două veacuri de la ruperea samavolnică a Basarabiei din Vatra Neamului) Mă mistuie un dor de Mamă, Deși-s mereu în poala ei, Mă mistuie un dor de Mamă... Mi-i oare dorul cu temei? Mă mistuie un dor de Casă, Deși-s mereu pe prispa ei, Mă mistuie un dor de Casă... Mi-i oare dorul cu temei? Mă mistuie un dor de Țară, Deși-s mereu la sânul ei, Mă mistuie un dor de Țară
ECOU DE DOR (FRAŢILOR BASARABENI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358667_a_359996]
-
din Vatra Neamului) Mă mistuie un dor de Mamă, Deși-s mereu în poala ei, Mă mistuie un dor de Mamă... Mi-i oare dorul cu temei? Mă mistuie un dor de Casă, Deși-s mereu pe prispa ei, Mă mistuie un dor de Casă... Mi-i oare dorul cu temei? Mă mistuie un dor de Țară, Deși-s mereu la sânul ei, Mă mistuie un dor de Țară... Mi-i oare dorul cu temei? Suspină-o doină peste Prut Și
ECOU DE DOR (FRAŢILOR BASARABENI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358667_a_359996]
-
în poala ei, Mă mistuie un dor de Mamă... Mi-i oare dorul cu temei? Mă mistuie un dor de Casă, Deși-s mereu pe prispa ei, Mă mistuie un dor de Casă... Mi-i oare dorul cu temei? Mă mistuie un dor de Țară, Deși-s mereu la sânul ei, Mă mistuie un dor de Țară... Mi-i oare dorul cu temei? Suspină-o doină peste Prut Și doru-mi este tot mai tare, Suspină-o doină peste Prut... De ce mi
ECOU DE DOR (FRAŢILOR BASARABENI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358667_a_359996]
-
dorul cu temei? Mă mistuie un dor de Casă, Deși-s mereu pe prispa ei, Mă mistuie un dor de Casă... Mi-i oare dorul cu temei? Mă mistuie un dor de Țară, Deși-s mereu la sânul ei, Mă mistuie un dor de Țară... Mi-i oare dorul cu temei? Suspină-o doină peste Prut Și doru-mi este tot mai tare, Suspină-o doină peste Prut... De ce mi-i doru-așa de mare?! Un bucium plânge-n Bucovina Și geme dorul
ECOU DE DOR (FRAŢILOR BASARABENI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358667_a_359996]
-
plan duhovnicesc, erau slujbele zilnice de la biserica în restaurare, și umila noastră procupare de atunci: Rugăciunea lui Iisus, în cadrul căreia a apărut “Rugul Aprins” - expresie biblică, din Cartea Exod, cap. 3, vers. 2-5. “Rugul Aprins”, care ardea și nu se mistuia, este simbolul Rugăciunii neîncetate, deci Rugăciunea lui Iisus. Această interpretare, aparține Părintelui iroschimonah Daniil Teodorescu - inițiatorul “Rugului Aprins”, care a murit în închisoarea de la Aiud. În anii 1945-1948, în sala bibliotecii Mănăstirii Antim, s-au ținut o serie de conferințe
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
se roagă fără cuvinte, ziua și noaptea, când harul lui Dumnezeu lucrează asupra noastră în așa măsură încât tot lăuntrul nostru arde ca un foc asemănător sfintei lumini de la Ierusalim ori cu flacăra rugului aprins din Sinai. Această lumină nu mistuie materia, ca și focul inimii. El arde și luminează așa cum luminează Dumnezeu mintea noastră și inima noastră, când dorim ceva dumnezeiesc. Rugăciunea poate suplini împărtășania? Nu, împărtășania are rolul ei și rugăciunea rostul de chemare a acestei mari Taine, Sfântul
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
fără orizont / Doamne în curând / n-am să mai înțeleg nimic / dă-mi puțină apă” (Sete). Apa de care vorbește poeta este apa vie, apa vieții, menită să-i înduplece setea și să nu mai simtă arșița pământului, care-i mistuie tălpile. Se spune că țărâna patriei nu-ți va înțepa niciodată călcâiul. Dar există și locuri pe care pășești ca pe jăratec, până când nu le stropești cu lacrima și sudoarea țâșnite direct din inimă. Drumul nu e întodeauna neted. El
LA CARTEA MIHAELEI AIONESEI CERŞETORI DE STELE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358678_a_360007]
-
ce menire sublimă are Poezia: de a ne purta pe aripi, de a ne face leagăn și culcuș în “puf de versuri!” Chiar dacă uneori umblăm pe jăratec. Un poet pasional, arzând de dorința de a fi iubit, devorat în iubire, mistuit de doruri necunoscute, tulburat și tulburător, uneori prea visceral, alteori prea eteric (extremele se atrag) acesta este Romeo Tarhon în volumul de față. Astfel de trăiri pasionale în vers, pot seduce și pot speria în aceeași măsură. Dezlănțuirea simțurilor este
ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI, ROMEO TARHON, POEME de ROMEO TARHON în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358716_a_360045]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > MISTUIȚI DE PATIMI Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 854 din 03 mai 2013 Toate Articolele Autorului Un Paste fericit! Să fim mai buni cu noi înșine, ca semeni să știm a iubi, a asculta, a aprecia și a ierta
MISTUIŢI DE PATIMI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344700_a_346029]
-
Să fim mai buni cu noi înșine, ca semeni să știm a iubi, a asculta, a aprecia și a ierta! Cu dragoste de semeni, George PS Lipsesc o perioadă de timp așa că am postat astăzi mesajul meu împreună cu această poezie. Mistuiți de patimi Plouă lacrimi în cădere sânge mistuiți de patimi rătăciți în mreje jeruiesc ard scrum fiori păcat răscolitor vântuiă iertarea fluturată-n speranță om păcătuit tresări în tine prunc de vis iubirea te strecori dorință către paradis o alta
MISTUIŢI DE PATIMI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344700_a_346029]
-
semeni să știm a iubi, a asculta, a aprecia și a ierta! Cu dragoste de semeni, George PS Lipsesc o perioadă de timp așa că am postat astăzi mesajul meu împreună cu această poezie. Mistuiți de patimi Plouă lacrimi în cădere sânge mistuiți de patimi rătăciți în mreje jeruiesc ard scrum fiori păcat răscolitor vântuiă iertarea fluturată-n speranță om păcătuit tresări în tine prunc de vis iubirea te strecori dorință către paradis o alta vânzare te-a ademenit. Referință Bibliografică: Mistuiți de
MISTUIŢI DE PATIMI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344700_a_346029]
-
sânge mistuiți de patimi rătăciți în mreje jeruiesc ard scrum fiori păcat răscolitor vântuiă iertarea fluturată-n speranță om păcătuit tresări în tine prunc de vis iubirea te strecori dorință către paradis o alta vânzare te-a ademenit. Referință Bibliografică: Mistuiți de patimi / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 854, Anul III, 03 mai 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Gheorghe Șerbănescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
MISTUIŢI DE PATIMI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344700_a_346029]
-
Autor: Stelian Platon Publicat în: Ediția nr. 457 din 01 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Iubirile adânci Roagă-te iubito, e-o cale nu prea lungă, A-nceput și jocul pe care soarta-l știe. Scânteia ta din ochi mă mistuie flămândă, Bruma de pe tâmplă ne pare utopie. Imperii moi de frunze ca-n basme au pierit, Prin toamne despuiate se-nvârtesc întruna. Zace acuzatoare, trează amintirea Cum în sertarul nopții zace stinsă Luna. Și nici măcar zăpada n-a rămas pe
IUBIRILE ADÂNCI de STELIAN PLATON în ediţia nr. 457 din 01 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358770_a_360099]
-
sprintenă. Poetul manifestă o predilecție spre jocurile de cuvinte. El inventează verbe și alocuțiuni de dragul jocului, explicându-le apoi în fraze ample, cum e verbul “a (se) peșteriza). Nu de puține ori, poetul îi adresează lui Dumnezeu, întrebări care-l mistuie și cărora speră să le afle răspunsul: “Mai sunt destule întrebări, Doamne, / la care trebuie să-mi răspunzi, / până nu-mi vine inspirația cerească, Doamne, / de-a lua stelele-n dinți, / ca pe alune, ca pe nuci, / spre-a le
NELINIŞTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX , EDITURA DACIA XXI, CLUJ-NAPOCA, 2011 (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noie [Corola-blog/BlogPost/358910_a_360239]
-
de eroi Pentru romani, castru vei fi, pentru noi O durere sfâșietoare Într-un apus de soare ... Scena 6. DECEBAL ( La vederea cazanului cu otravă adus în grabă de câțiva oșteni. În altă lume, lângă strămoși ne este locul. Să mistuiască cetatea focul! Sarmisegetusa, mândrie a strămoșilor, noi te iubim, Noi care am lucrat mai puțin La alcătuirea ta, te nimicim. Ne-o cere ambiția! Iubirea întreagă Și durerea din aste clipe de tine ne leagă, 43 Nimic din ce a
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358961_a_360290]
-
că e mai ușor să fugi din fața durerii, mai ales când ești neputincios; mai ales când ți-ai rătăcit cuvintele; mai ales când știi că totul e pierdut și că e tentant să te ascunzi după colț până se vor mistui toate fețele hidoase ale trecerii. Fiindcă moartea nu e totul. Viața însăși nu e totul. Hartă realității are drumurile ei neștiute, în care trecerea se face greoi, monstruos, înfiorător. Viața nu e un voiaj de plăcere; moartea nici atât. Dacă Vlahuta
NICI DESPRE MOARTE, NICI DESPRE VIATA de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359464_a_360793]
-
uitam pe geam la ploaia care nu înceta și visam. Visam iarna dormind într-o ceață nepătrunsă. Visam grămezi de zăpadă, Dunărea înghețată precum o boltă răsucită în genuni. Visam furtuna viscolind nămeții și toate negruțele înălțânduse-n văzduh cu cicatrici mistuite de îngheț, eu neputându-le alunga durerea. Visam o liniște de nepătruns peste chipul pământului: fiindcă gerul, soarele ce abia mângâia zăpada și vântul ce se revărsa peste tot, sfidau puterile omenești. Priveam pe geam și ploaia ce-a presărat
ZILE DE IARNĂ de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360323_a_361652]