981 matches
-
-mă raza stelelor, Deasupra cazărmilor, Ia patagda, patagda, patagda... Mai scuipă două semințe și o luă de jos, cu o voce dulce: Și-o să vorbesc cu colindul Să nu-mi bată mititelul, Să nu-l puie de plantoane, Că e mititel și-adoarme, Să nu-l puie înainte, Că e mic și fără minte, Prăpădește gloanțe multe, Ia patagda, patagda, patagda... Lângă el pe peticul bătătorit se adunau piesele de doi lei, grămadă. Paraschiv avea mână bună. Luase de trei ori
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Gheorghe, scăparăm. În poarta circumscripției aștepta însă duba prefecturii. Era o mașină scundă și neagră, fără ferestre. Caiafa păli. - Ne-am ars, Paraschive, ne ia iar la întrebări. Doi agenți îi înghiontiră spre scara joasă a dubei. - Ne duce la Mititică... oftă printre dinți ucenicul. Se înghesuiră înăuntru cu oamenii poliției, care le legară la repezeală manile. Drumul scurt se sfârși. Duba opri brusc. Se ciocniră cu capul de tavanul ei de scânduri. Când se dădură jos, aveau picioarele amorțite. Paraschiv
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
mai scăpăm zdraveni! spuse. - O, că nu-i dracu așa de negru! Ține-te bine, numai pe Stăpân să nu-l vindem, c-a mai omorât trei pentru asta. Altfel, e mișto, mai vezi și tu lumea! Toți ponții pe la Mititică trec întîi și pe urmă îi duce, care încotro... - Gura! strigă la ei un sergent și-i cară după el. I-a bătut și ziua, și noaptea și tot au spus. Au dat vina în Nicu-Piele, dus în pușcării, căruia
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
venea țiganca în Dealul Văcăreștilor și le căra pui fripți și 275 curcani. Le mai spunea câte ceva. Dăduse și de urma lui Nicu-Piele. Îl țineau și pe el cu parale. Scăpase mai ușor. Avea de făcut numai șase luni de mititică. O privea Paraschiv printre sârme și-l apuca deznădejdea. - Nu mai ies odată, Didino, de-aici... - Și ce-ai să faci? - O să vezi tu. - Te lauzi, grozavule! - Mînca-ti-aș ochii, dacă nu-mi vine să răstorn pușcăria asta și să viu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
mărăcinilor cât pumnul! O iarbă sălbatică acoperea fundul neumblat al gropii. Gheorghe i-a spus celui tînăr: - Haide să mai schimbăm locul. Nu e bine să stăm numai aici. Umblau hoții pantaraura. Zicea Paraschiv: - Decât să mă bage iar la mititică, să nu mai văd lumina soarelui, mor cu gaborii de gât. Că-mi place să fac ce-mi trece prin cap, să nu dau socoteală. Și unde mi s-au așezat pe capul negustorilor! întîi au răscolit Filantropia. Au spart
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
niște cireșe. Avea alți cai, numai vână. Cum a dat cu ochii de el, și-a adus aminte: - Treanță, n-o fi ăsta Rică? - El e, da lasă-l! - Ce să-l las, că din pricina lui am stat eu la mititică... Și-a băgat brișca-n burta lui. Îl căutase din ochi și pe celălalt, pe Sulă, dar acesta avusese noroc în ziua aia. - Mai am o socoteală și cu comisarul ăla de ne-a luat pielea, spunea, las', că-i
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Mînă-mică ședea ca pe ghimpi. Se foia pe scaun. Nu-și găsea locul. Pungașul îl îndemna mieros: - Ia cu noi, că nu ne-am mai văzut de mult! Bea și miră-te că ne găsești, că iar am fost la mititică, dar ne-am întors! El abia punea gura. - Nu ți-o fi foame? Ți-o fi frică să nu te matolești, candriule! se mira cel tânăr. A început Sandu să plângă. S-a ridicat Paraschiv în picioare. - Lasă-l! s-
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
plătim ? Păi, unde să plecăm, șefu’, că de-aici până la ușă facem o juma’ de oră... Mai și ciocănim, boncănim și huruim din bastoane, cârje și toate alea, ca o fanfară damblagită... Dădu din mână a lehamite și luă un mititel din care molfăi până ce gingiile desprinseră o bucată. Și-o plimbă îndelung prin gură, ca pe o bomboană. Fane Chioru își trecu mâinile cu degete lungi ca doi păianjeni pe masă, până când ajunse la mâncare. — Eu, spuse Coltuc, mulțumindu-se
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Acesta încuviință și atunci femeia se apropie până când degetele orbului o găsiră. Îl lăsă să și le treacă încet peste fruntea, obrajii și buzele ei. — Ești frumoasă, zise. Ea zâmbi, încurcată, și-și potrivi șuvițele negre pe după urechi. Apoi tăie mititeii în bucăți mici, la fel și pâinea, le mânji cu muștar și, înainte de a apropia de flăcău farfuria garnisită așa, luă pentru sine o bucată și o înfulecă. — De ce nu mă dădăcești și pe mine așa ? întrebă, mieros, Costică Ologu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Satana, care voia să-și țină taina ascunsă, este descoperit de cerșetoare; pipăindu-l în somn, dă peste semnele neîndoioase ale naturii lui, coada și cele două cornițe; cerșetoarea, la rândul ei, ,,era o fată de-mpărat mare, care, de mititică se dedase la știința farmecelor și la meșteșugul vrăjitoriei, și, pentru păcatele ei, fusese blestemată să se preschimbe în hodoroagă cerșetoare și să nu și mai ia înfățișarea ei de mai-nainte decât atunci când o putea păcăli pe dracul, ba
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
drum s-a întâlnit cu o broască ce a întrebat-o de ce plânge, iar Maica Domnului i-a povestit că a avut un băiat ce l-au răstignit jidovii. Broasca i-a spus că și ea a avut „nouă pui mititei și frumușei cu ochii bășicăței” pe care i-a omorât un car și tot nu plânge atât de tare. Maica Domnului a binecuvântat-o și a plecat mai departe. A ajuns la o apă pe malul căreia se afla o
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
curaj, știință, voință și uneori...bani ! E și mai interesantă joaca între fostul ministru Sârbu și acualul ministru David, dintre fostul prefect țibulcă susținut puternic de Aurel Căciulă, și păducelul Dan Marian... Interese, interese, ambiții, ambiții și... posibilități. Trăiască berea, mititelul, pixul și fularul, dar mai ales pliculețul ! Știți însă paradoxul ? Nici un ales nu va avea vreun fel de responsabilități față de public. Tot la mâna președintelui de partid, tot cu personalitate știrbă, cu minciuni și amânări: ba, că nu el răspunde
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
fără efort [...], repede, dar cu intonație, ca la o serbare școlară" prima strofă din poemul lui Bolintineanu (pe care l-a confundat, însă, cu George Coșbuc): "Pe o stâncă neagră, într-un vechi castel / Unde plânge-n vale un râu mititel [...]". Legat de aceste versuri, și-a amintit că, odată, un inspector i-a testat elevii, întrebându-i "cum era mama lui Ștefan cel Mare?" Conștiincioși, copiii au spus că era "bună". Inspectorul a insistat: "Cum să fie bună, când mama
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
în mână nu are voie să vină aproape)"301. În altă parte, naratorul simte nevoia "să traducă" un termen argotic, pentru cititorul străin de lumea lagărului: Denisîci! Ia vezi... Dă-mi și mie "zece-zile" al tău! Asta înseamnă briceagul lui mititel 302. Lumea spitalului, ca și lagărul, are particularități pe care naratorul omniscient le cunoaște. De aceea, termenii și sintagmele prin care comunică medicii, folosiți uneori și pentru a nu fi înțelese de bolnavi, sunt "traduse" în paranteză: ""nu este exclus
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
pozitiv înseamnă dezvoltare, înseamnă bunăstare înseamnă schimbarea modurilor de producție și a produselor. În sens negativ, așa cum o indică și "apelativele" de mai sus, omogenizarea este percepută ca un efect al răspândirii imperialismului occidental. Omogenizarea înlocuiește țuica cu whiskiy-ul și mititeii cu hamburgerii; ea e un dezastru pentru micul întreprinzător din industria laptelui, dar o binefacere pentru copilul ce nu mai bea lapte comercializat în pet-uri la colț de stradă. Hibridizarea înseamnă melanj. Hibridizarea înseamnă amestec. Ea e puțin din
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
înainte. Se începu o luptă îngrozitoare. Pământul se înroși de sângele celor cari picau morți. Pe când Ștefan s-arunca cu vitejie împotriva dușmanilor, îi căzu calul, străpuns de un glonte. Între călăreții domnului se afla și aprodul Purice, un om mititel la trup, dar viteaz. Văzând Purice primejdia în care se afla Ștefan, descălică repede și dete calul său domnului. Fiindcă și Ștefan era mic la statură și nu putea să încalice singur, aprodul Purice se făcu jos, la picioarele lui
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
singură luându-ți zborul Te-ai ridicat în lumi albastre, În templul sfânt al poeziei Cu mii de sori și mii de astre! Iar eu privind în sus la tine La zborul tău măreț și falnic Mă văd așa de mititică Și parcă cânt așa de jalnic! Încât te rog, frumoasă doamnă, Cobori și vino lângă mine; De-acum-nainte, te asigur Mă voi purta cum se cuvine! A noastre gânduri ce-s aprinse De dorul sfânt al poeziei, S-ar împăca așa
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
acesta este de-o vigilență, cum nu s-a mai întâlnit la nimeni, față de potențialul, mic găinar, care poate răsări de oriunde. Poate de aceea prietenul meu de la țară și-a luat un cățel de curte, pe care, fiindcă e mititel, firește, l-a botezat Boc. Cică să păzească avutul casei de hoți! După umila mea părere, cred că nu se va pune problema, ca Boc cel mic să-și onoreze vreodată funcția de paznic, fiindcă în cazul acesta sunt absolut
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
tobă și acum bătea de mama focului ritmul cântând așa cum se cântă ursului la Anul Nou: Na,na, na Martine na Te-am adus din Spania. De joci bine măi Martine Ți-oi da miere de albine Un țânc mai mititel se băgă și el să se ițească printre doi băieți mai mari sticlindu-i a curiozitate ochii, până unul dintre ei îl repezi brusc de căzu drept în fund în noroiul galben și cleios al toamnei târzii. Vălmășagul vocilor creștea
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
curăță și întruna îl tot netezește. La urmă se scoală cu dînsul în brațe și întraripîndu-și gîndirea din vraja cuvintelor de ,,să trăiască“ zvîrlite cu inima plină de cel care i l-a vîndut, o pornește grăbit cătră casă. Lanțug mititel dacă are purcelul, rămîne și pe mai departe în mîinile celui de vinde, că rău este cînd, împreună cu vita, măriți și frunghia, ori lanțul cu care a fost ea legată. însamnă că vrei să robești purcelușul da... chiar și pe
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
și har pentru această nobilă profesie rămân pentru toată viața în mințile și inimile copiilor. Jean Bart a păstrat o vie și neștearsă amintire despre învățătorul Ion Creangă. Când l-am cunoscut, în copilărie, eu nu eram decât un școlar mititel în clasa a II-a primară, în vârstă de 8 ani. Creangă era în pragul bătrâneții. Totuși, îmi aduc destul de bine aminte de el. Printre atâția dascăli severi și înăcriți, care mi-au chinuit copilăria ani de-a rândul, îmi
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
i-a zis Miron Prisacaru. Dar în volumul publicat la Deva, și Augustin Z. N. Pop, făcîndu-l uitat pe Toader Prisacaru, îi zice tot Miron Prisacaru: "De la maica-i Raluca și de la moșul Miron Prisacaru (viitorul poet) a prins de mititel să prețuiască și să culeagă folclor" (pag. 168). Aceste afirmații îl obligă pe Augustin Z, N. Pop să arate și documentele pe care se bazează. Să fie publicat dacă există documentul în care, după 1852, la Ipotești trăia Toader Prisacaru
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
minuscul(12); neajutorat(12); mărunt(10); puțin(9); șoarece(9); drăguț(8); grătar(7); micuț(7); slab(7); gingaș(6); gîndac(6); bere(5); frumos(5); om(5); pui(5); scurt (5); voinic(5); drăgălaș(4); fragil(4); mic(4); mititel(4); neputincios(4); purice(4); deget(3); eu(3); frate(3); înălțime(3); melc(3); muștar(3); pici (3); statură(3); copilaș(2); crește (2); greier(2); grijă(2); iepure(2); inel(2); inofensiv (2); înalt(2); liniște(2); nesemnificativ
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sărbătoare(4); blăniță(3); drăguț(3); firav(3); frigărui(3); oi(3); plăpînd(3); stînă(3); vițel(3); admirație (2); berbec(2); cîrlionți (2); copil(2); cumințenie (2); cuțit (2); fraged(2); iarbă(2); Iisus(2); lup(2); micuț(2); mititel(2); neajutorat(2); om(2); pastramă(2); pășune(2); pește(2); porc(2); puf(2); sacrificare(2); tăiat(2); abilitate; agil; animăluț; atenție; be; bleah; blîndețe, inocență; bou; Boysam; bucurie; bunătate; cald; car; casă; cărniță; cireadă; cîine; cîmp; cîrlan; cîrlionțat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
grătar (5); pene (5); puf (5); alint (4); cloșcă (4); fript (4); gingășie (4); golaș (4); puișor (4); tînăr (4); viață (4); aripioare (3); avicolă (3); cocoș (3); drăgălășenie (3); frumos (3); hrană (3); iei (3); KFC (3); mamă (3); mititel (3); piept (3); pisică (3); rotișor (3); șnițel (3); bob (2); botișor (2); bucurie (2); copii (2); copilaș (2); coteț (2); la cuptor (2); curte (2); dulce (2); foame (2); fragil (2); fragilitate (2); fulgi (2); găini (2); gheare (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]