943 matches
-
formează păduri (G) și răchitării (G/06). - suprafețe de copaci izolați, grupuri sau șiruri de copaci (H/03), - parcuri (H/03), grădini (parcuri și peluze) (H/03), pășuni (F/01 și F/02) și pășuni brute nefolosite (H/01), - teren mlăștinos și bărăganuri (F/01 sau H/01), - pepiniere arboricole comerciale și alte pepiniere în afara terenului împădurit (G/05). H/02 (f) Suprafețe împădurite îngrijite în principal pentru vânzarea lemnului produs I. Suprafețele împădurite ale exploatației care trebuie să respecte măsuri
jrc4426as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89591_a_90378]
-
de condițiile specifice regiunii, cu accent pe programul de management integrat al zonelor de coastă; ― promovarea celor mai bune practici și susținerea rețelelor care favorizează schimbul de experiență asupra dezvoltării durabile, inclusiv pentru zonele urbane, mare, coaste, zone montane, zone mlăștinoase și alte zone sensibile; ― îmbunătățirea utilizării, sporirea resurselor și lărgirea sferei de aplicare a măsurilor de protecție a mediului agricol în cadrul politicii agricole comune; ― încurajarea statelor membre să ia în considerare posibilitatea de a utiliza planificarea regională ca instrument de
jrc5586as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90756_a_91543]
-
obiectiv până în 2010, inclusiv prin prevenirea și atenuarea impactului genotipurilor și speciilor străine intruse; ― protejarea naturii și a biodiversității împotriva poluanților nocivi și restaurarea lor adecvată; ― conservarea, restaurarea adecvată și utilizarea durabilă a mediului marin, a coastelor și a zonelor mlăștinoase; ― conservarea și restaurarea adecvată a ariilor cu valoare peisagistică deosebită, inclusiv a celor cultivate sau a celor sensibile; ― conservarea speciilor sau a habitatelor, cu o preocupare specială pentru prevenirea fragmentării habitatelor; ― promovarea utilizării durabile a solurilor, acordându-se o atenție
jrc5586as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90756_a_91543]
-
habitate prioritare. 1. HABITATE DE COASTĂ ȘI CU VEGETAȚIE HALOFITA 11. Zone maritime și zone afectate de maree 1110 Bancuri de nisip acoperite în permanență de apa marină puțin adâncă 1120 *Straturi cu Posidonia (Posidonion Oceanicae) 1130 Estuare 1140 Terase mlăștinoase și terase nisipoase neacoperite de apă la reflux 1150 *Lagune de coastă 1160 Fiorduri largi și puțin adânci și golfuri 1170 Recife 1180 Structuri submarine provocate de scurgerile de gaze 12. Faleze și litoraluri cu prundiș sau pietriș 1210 Vegetație
jrc3353as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88511_a_89298]
-
Faleze acoperite de vegetație cu Limonium spp. endemic de pe coastele mediteraneene 1250 Faleze acoperite de vegetație cu floră endemica de pe coastele macaroneziene 13. Mlaștini sărăturate și pajiști sărăturate atlantice sau continentale 1310 Salicornia și alte specii anuale care populează regiunile mlăștinoase sau nisipoase 1320 Pajiștile cu Spartina (Spartinion Maritimae) 1330 Pajiști sărăturate atlantice (Glauco-Puccinellietalia Maritimae) 1340 * Pajiști sărăturate continentale 14. Mlaștini sărăturate și pajiști sărăturate mediteraneene și termo-atlantice 1410 Pajiști sărăturate mediteraneene (Juncetalia maritimi) 1420 Tufărișuri halofile mediteraneene și termo-atlantice (Sarcocornetea
jrc3353as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88511_a_89298]
-
înălțare a coastei 9040 Păduri subalpine/subarctice nordice cu Betula pubescens ssp. czerepanovii 9050 Păduri finoscandinave bogate în ierburi cu Picea abies 9060 Păduri de conifere pe sau influențate de zone de esker glacio-fluviale 9070 Pășuni împădurite finoscandinave 9080 *Păduri mlăștinoase finoscandinave caducifoliate 91. Păduri din Europa temperata 9110 Păduri de fag Luzulo-Fagetum 9120 Păduri de fag acidofile atlantice cu Ilex și uneori și Taxus în stratul de tufăriș (Quercion robori-petraeae sau Ilici-Fagenion) 9130 Păduri de fag Asperulo-Fagetum 9140 Păduri de
jrc3353as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88511_a_89298]
-
mamifere; A = amfibieni; R = reptile; F = pești; I =nevertebrate; P = plante) Copiați pagina pentru spațiu suplimentar 4. DESCRIEREA SITULUI 4.1. Caracteristicile generale ale sitului Clase de habitat (pondere în %) Arii marine, privaluri Râuri (fluvii) afectate de maree, estuare, terase mlăștinoase sau nisipoase, lagune (inclusiv bazinele de colectare a sării) Suprafețe sărăturate (mlaștini, pajiști, stepe) Dune de coastă, plaje cu nisip, machair Litoral cu prundiș, faleze, insulițe Ape dulci continentale (stătătoare, curgătoare) Mlaștini (vegetație de centură), smârcuri, turbării Lande, tufărișuri, maquis
jrc3238as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88395_a_89182]
-
Directivă 92/43/CEE Cod Cod din anexă I P Tipul de habitat 1110 11.25 Bancuri de nisip acoperite în permanență de apa marină puțin adâncă 1120 11.34 * Straturi cu Posidonia 1130 13.2 Estuare 1140 14 Terase mlăștinoase și terase nisipoase neacoperite de apă la reflux 1150 21 * Lagune 1160 -- Fiorduri largi și puțin adânci și golfuri 1170 -- Recife 1180 -- "Coloane" marine provocată de scurgerile de gaze în apele puțin adânci 1210 17.2 Vegetație anuală la limita
jrc3238as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88395_a_89182]
-
1240 18.22 Faleze acoperite de vegetație (cu Limonium spp. endemic) de pe coastele mediteraneane 1250 18.23 Faleze acoperite de vegetație de pe coastele macaroneziane (floră endemica a acestor coaste) 1310 15.11 Salicornia și alte specii anuale care populează regiunile mlăștinoase sau nisipoase 1320 15.12 Pajiștile Spartina (Spartinion) 1330 15.13 Pajiști sărăturate atlantice (Glauco-Puccinellietalia) 1340 15.14 * Pajiști sărăturate continentale (Puccinellietalia distantis) 1410 15.15 Pajiști sărăturate mediteraneene (Juncetalia maritimi) 1420 15.16 Tufărișuri halofile mediteraneene și termo-atlantice (Arthrocnemetalia
jrc3238as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88395_a_89182]
-
căruța, iarăși vai, vai, anacronică. Ori numai, în marea Frază, ai greșit tonul, te-ai bâlbâit, te-ai poticnit într-o virgulă, te-ai izbit de vreo două puncte. În urechi, sunetele sunt cam aceleași. În confuzul zgomot, în furia mlăștinoasă, e nevoie, din când în cînd, nu-i așa, să se pună puțină Armonie, - marele Metronom, limpedele, cumplitul, n-o fi fost inventat degeaba. Iar veacul înaintează, înaintați. Eu, unul, sunt, totuși, un pic obosit și trist, fac un pas
Poezii by Ion Pop () [Corola-website/Imaginative/10820_a_12145]
-
la scara de macro și mezorelief, încadrându-se în cel colinar, cu altitudini de 300-400 m. Cea mai mare parte a terenului este înclinat, cu versanți având pante de 5-20 de grade. Doar în partea inferioară se găsesc porțiuni microdepresionare, mlăștinoase, cu bălți stagnante în perioadele de primăvară. Gropi și alte microforme de relief depresionare, cu exces de umezeală există și pe traseul versanților, în locuri cu rupturi de pantă. Acestea se disting ușor în peisaj datorită faptului că vegetația este
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
hungarica este prezentată în Anexa nr. 7 la Planul de management. Specia curechi de munte - Ligularia sibirica, este menționată în Formularul Standard al sitului, sporadic în studii anterioare, prezența ei nefiind reconfirmată de evaluările recente. Habitatele caracteristice sunt cele umede, mlăștinoase, din vecinătatea sitului, precum și în microzonele depresionare cu apă stagnantă. Amenințările potențiale sunt scăderea suprafețelor cu condiții staționale temporar favorabile speciei și lipsa de informare și conștientizare a publicului privind importanța acesteia. Harta cu distribuția speciei curechi de munte - Ligularia
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
faună de interes conservativ Conservarea și promovarea speciilor floristice de interes conservativ A.12. Demararea acțiunii de extindere a │- creșterea cu 87 A.15. Degajarea anuală a izvorului pentru│- 4 ha de fâneață umedă menținută │ │alimentarea cu apă a zonelor mlăștinoase A.16. Asigurarea protecției speciilor și habitatelor amfibienilor A.17. Interzicerea uciderii exemplarelor │- creșterea populațiilor de amfibieni │ │de amfibieni sau a pontelor │cu 200 de indivizi A.19. A.20. 3.2.2. Managementul folosirii terenurilor și a resurselor naturale
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
Se are în vedere creșterea capacității manageriale a custodelui, prin aplicarea unor măsuri adecvate care să contribuie la îmbunătățirea stării de conservare a speciilor și habitatelor de interes comunitar din Fânețele seculare Ponoare, precum și extinderea suprafeței sitului prin includerea zonelor mlăștinoase. Autoritățile administrației publice locale competente au obligația actualizării documentațiilor de amenajarea teritoriului și a documentațiilor de urbanism, prin integrarea în cuprinsul acestor planuri, a prevederilor referitoare la situl de importanță comunitară Fânețele seculare Ponoare. Avizul custodelui sitului este necesar la
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
unei resurse financiare │ │necesare administrării sitului. Reabilitarea infrastructurii informative și de cercetare științifică A.49. Creșterea suprafeței sitului A.51. Fundamentarea solicitării de │- o bază de date științifică ce │ │extindere a sitului prin includerea │argumentează acțiunile de modificare a │ │zonelor mlăștinoase. │limitelor sitului │ └─────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────┘ 3.2.6. Managementul în vederea întocmirii Planului de monitorizare a activităților Managementul în vederea întocmirii Planului de monitorizare a activităților este prezentat în Tabelul nr. 13. Monitorizarea activităților desfășurate în sit este în responsabilitatea custodelui și presupune efectuarea unei
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
decembrie până la sfârșitul lui martie. Estonia are peste 1.400 de lacuri. Majoritatea sunt foarte mici, cel mai mare, lacul Peipsi, având o suprafață de . Cele mai mare râuri ale țării sunt Võhandu (), Pärnu () și Põltsamaa (). Estonia are numeroase zone mlăștinoase. Din punct de vedere fitogeografic, Estonia este împărțită între provinciile Central-Europeană și Est-Europeană ale Regiunii Circumboreale din Regatul Boreal. Conform WWF, teritoriul Estoniei aparține ecoregiunii pădurilor de amestec sarmatice. Republica Estonia este împărțită în regiuni "(Maakonnad)", subdiviziuni administrative ale țării
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
Vaslui este situat pe valea Bârladului, în aria de confluență a râurilor Vasluieț și Racova, în zona de contact dintre Colinele Tutovei și Podișul Central Moldovenesc. Este reprezentat prin terase de 10 - 20 m propice pentru construcții, mărginite de valea mlăștinoasă de la confluența râurilor Bârlad, Vaslui și Racova care au construit o adevărată barieră naturală în fața unor atacuri din afară. Se poate afirma că factorii care au determinat apariția orașului în acest loc sunt deopotrivă cei naturali și social-istorici. Relieful este
Vaslui () [Corola-website/Science/296968_a_298297]
-
Suceava și râul Sucevița. Teritoriul din jurul localității este drenat de râul Suceava (în părțile de nord-est și est), de râul Sucevița (în partea de sud) și de pârâul Horodnic, afluent al râului Pozen (în nord). Amplasat pe o fostă zonă mlăștinoasă (care se păstrează încă în Zona Protejată „Ochiuri” și în zona extravilană dinspre Frătăuții Vechi), municipiul Rădăuți este traversat de mai multe pâraie. Deși există tentația considerării Topliței drept pârâu principal (deoarece acesta trece prin centrul localității), debitul cel mai
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
Moldovei, tipografia este mutată la Iași. În jurul Mănăstirii Bogdana are loc dezvoltarea satului Rădăuți, însă până la trecea sub administrație austriacă din 1775, procesul de evoluție a așezării este unul lent, influențat fiind și de condițiile climaterice. Localizarea într-o zonă mlăștinoasă împreună cu nivelul ridicat al precipitațiilor care duceau la inundarea frecventă a vechii vetre a satului și iernile foarte reci cu temperaturi de până la -35 °C constituie un impediment major în dezvoltarea Rădăuțiului, ca și anumiți factori social-economici: ridicarea mănăstirii la
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
localnici chisăi, care este un teren afânat și are fertilitate ridicată. Restul terenului este podzolit cu aspect albicios. Pădurile aparțin vechilor codri ai Vlăsiei. În zonele de lunca apar pâlcuri de păduri de esență albă (salcie și plop). Pe terenurile mlăștinoase se dezovolta trestie}trestia, papura, rogozul și stânjenelul. Fauna naturală este reprezentată prin pești care populează iazurile și apele. Speciile cele mai răspândite sunt: bibanul , calcanul , crapul , știuca, roșioara, linul , carasul și săbioara. În iazuri mai cresc tenul și crapul
Colacu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301161_a_302490]
-
reduse ocupă doar 19% din totalul terenurilor agricole, în timp ce terenurile cu pretabilitate mijlocie, cu limitări moderate ocupă 22% din terenurile agricole.Suprafețele cu pretabilitate redusă,cu limitari severe ocupă 35% din terenurile agricole, iar terenurile cu limitări foarte severe (zone mlăștinoase, erodate) ocupă 10% din totalul terenurilor agricole.Restul suprafeței agricole reprezintă terenuri în panta, ocupate cu vii și livezi. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Costuleni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când
Comuna Costuleni, Iași () [Corola-website/Science/301269_a_302598]
-
platouri întinse și cu versanți cu diferite grade de înclinare. Pantele sunt cuprinse între 50 și 250 și de cele mai multe ori sunt afectate de eroziune și alunecări de teren. Tipul de sol dominant este cernoziomul. Pe văi există și locuri mlăștinoase. Zona este însemnată și din punct de vedere arheologic pentru că aici s-au descoperit resturi de mamifere: măsea de mamut (elephas primigenins), o specie de bou fosil (bos primigenins), coarnele unui cerb fosil (megaccros hibernicus) și o scoică (corbicula lassyensis
Comuna Aroneanu, Iași () [Corola-website/Science/301256_a_302585]
-
mică a patului pârâului Dobrovăț din cursul sau mijlociu și inferior este scoasă în evidență de curgerea mai domoala a apei, de meandrele pe care le descrie patul sau, de existența unor cursuri părăsite(gârle) și de prezența câtorva terenuri mlăștinoase și băltiri ce se formează pe șes după ploile mari ori după topirea grăbita a zăpezilor de peste iarnă. Curgerea pârâului Dobrovăț este nepermanenta, în perioade de secetă debitul lui dispare aproape complet. Înghețul în perioada rece a anului începe, de
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
din 12 tunuri mari de câmp. Cronica oficială vorbește de 8.000 de munteni și 2.000 de unguri. Acest raport de forțe net defavorabil aliaților explică alegerea făcută de voievod pentru terenul de la sud de Călugăreni, care era împădurit, mlăștinos, străbătut de râul Neajlov, în care deplasarea atacatorilor se putea face numai pe un singur drum, cu un punct obligatoriu de trecere peste podul îngust de peste râu. În acest spațiu, superioritatea numerică a turcilor nu a putut fi valorificată, configurația
Bătălia de la Călugăreni () [Corola-website/Science/301421_a_302750]
-
unui nod hidrotehnic la Coștei pe râul Timiș. Nodul permite transferul de debit între Timiș și Bega în funcție de necesități. Astfel se rezolvă problema debitului pe canalul Bega, dar se și îmbunătățește gospodărirea apelor într-o zonă cunoscută istoric pentru terenurile mlăștinoase și inundațiile frecvente. În 1775 se înființează Oficiul de Navigație din Timișoara. O nouă serie de inundații lovește Banatul în 1859. 500.000 de iugăre de teren arabil și zeci de sate sunt acoperite de ape. Viitura de pe a avut
Canalul Bega () [Corola-website/Science/301438_a_302767]