11,487 matches
-
ne învață religia fără a ține seama că ne împinge la furat. Că doar și casa domnului este a noastră, iar pentru unii a mea și-și culeg icoanele din ea. Din moși strămoși au existat întotdeauna proprietăți în indiviziune. Moșia Minea a fost lăsată în moștenire celor 5 copii ai boierului Minea, care au lăsat-o moștenire celor 25 nepoți a boierului Minea respectiv celor 125 strănepoți. Dacă fiecare și-ar fi prelucrat numai propria parcelă ar fi murit de
AL TĂU, AL TUTUROR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1397546795.html [Corola-blog/BlogPost/347825_a_349154]
-
și Domnul Dumnezeul meu! Cam așa ne învață religia fără a ține seama că ne împinge la furat. Că doar și casa domnului este, iar pentru uniiși-și culeg icoanele din ea.Din moși strămoși au existat întotdeauna proprietăți în indiviziune. Moșia Minea a fost lăsată în moștenire celor 5 copii ai boierului Minea, care au lăsat-o moștenire celor 25 nepoți a boierului Minea respectiv celor 125 strănepoți. Dacă fiecare și-ar fi prelucrat numai propria parcelă ar fi murit de
AL TĂU, AL TUTUROR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1397546795.html [Corola-blog/BlogPost/347825_a_349154]
-
Țării și a Neamului lumină. Sunt ca și voi și lângă voi zidar De ziduri mari ce nu s-au mai zidit Pentru cupolă, cruce și altar În templul sfintei RUGI FĂRĂ SFÂRȘIT... Sunt frate pentru voi, frăția Iubirii de moșie și de Neam Ne va lega pe veci cu România Și tot ce mișcă: sânge, râu și ram.. Sunt Eu, ești Tu, sunt Ei și sunteți Voi, O forță ce ridică modul peste modul Până la cer coloana din strofe noi
RUGĂ FĂRĂ SFÂRŞIT de ROMEO TARHON în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 by http://confluente.ro/Ruga_fara_sfarsit_romeo_tarhon_1329384686.html [Corola-blog/BlogPost/345067_a_346396]
-
a auzit „cum cugetă istoria”. Și a văzut cu ochii sufletului zidurile care ne înconjoară din toate părțile, dar mai ales zidul înălțat chiar pe trupul Țării, în care au fost îngropate de vii o Basarabie și o Bucovină - vechi moșii ale lui Ștefan cel Mare. Există ziduri moarte, dar Zidul Plângerii din Biblie e viu, ca și zidul meșterului Manole. Ce sensibilitate de mare poet trebuie să ai ca să știi ce simte zidul care desparte Basarabia de Țară: „Doru-mi-i de
LA MULŢI ANI, MAESTRE NICOLAE DABIJA de LILI BOBU în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 by http://confluente.ro/Lili_bobu_1405592037.html [Corola-blog/BlogPost/349015_a_350344]
-
citată următoarele: p.228-230: „...Situată la 7 kilometri de Siret și la 35 de kilometri de Dorohoi, pe drumul național 17A, comuna Mihăileni este o localitate relativ nouă, ea a fost întemeiată de boierul C. Mareș în 1792, pentru asigurarea moșiei sale cu brațe de muncă. Inițial a purtat numele de Vlădeni și era cunoscută prin iarmaroacele care se țineau aici. În 1835, Mihalache Sturza, domnul Moldovei, cumpără târgul de pe Molnița, căruia îi dă numele de Mihăileni.. și pe care îl
GEORGE ENESCU, CINCIZECIŞIOPT DE ANI DE LA MOARTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 by http://confluente.ro/George_enescu_cincizecisiopt_marian_malciu_1379541861.html [Corola-blog/BlogPost/365071_a_366400]
-
după luarea Bucovinei, când se stabili aici punctul de frontieră a țării spre Bucovina sau Austria. Așezându-se vama și autoritățile respective, mulți negustori fugeau din târgul Vlădeni (lângă Mihăileni, partea nord-est), înființat de curând de către proprietarul C. Mareș, pe moșia cu același nume și se stabileau la frontieră, la trecătoare. La Vlădenii vechi, unde fusese târg, mai înainte de Mihăileni, există și astăzi biserica Sf. Gheorghe, construită de C. Mareș, din lemn și bârne, formând un totul încheiat de jos până
GEORGE ENESCU, CINCIZECIŞIOPT DE ANI DE LA MOARTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 by http://confluente.ro/George_enescu_cincizecisiopt_marian_malciu_1379541861.html [Corola-blog/BlogPost/365071_a_366400]
-
voce vestită în toată împrejurimea; tatăl său Costache Enescu, deși era și el înzestrat cu darul cântecului, a rupt însă cu tradiția familiei și n-a mai îmbrățișat cariera preoției, ci a devenit întâi învățător, apoi luând în arendă o moșie, agricultor”. „În nordul Moldovei acolo unde șesurile nesfârșite ale Siretului se îngână cu colinele molcome care vestesc Carpații, „pe acele plaiuri moldovene cu lanurile de orz și porumb, cu petecele de păduri bătrâne la orizont și cu vechile sate pierdute
GEORGE ENESCU, CINCIZECIŞIOPT DE ANI DE LA MOARTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 by http://confluente.ro/George_enescu_cincizecisiopt_marian_malciu_1379541861.html [Corola-blog/BlogPost/365071_a_366400]
-
Voiam un lucru cât de mic, Să mă pot lăuda cu el. Dar nu mi-a dăruit nimic Pe notele din carnețel. Știam că la omul sărac Nu stă nici cenușa-n vatra. Boii nici la vale nu trag, Iar ,,Moșii" nu vin niciodată. Ajungând mama de copii, Ghetuțele lor lustruiam. ,,Moșii" veneau cu jucării, Ca-n Capitala locuiam. 5. Decembrie Autor Maria Filipoiu Cuprinsă în Antologia ,,Cuvinte pe aripi de gand" ,2015 Publicată în Revista Creștin Ortodox/2014 http://www
SEGMENT DE AUTOR MARIA FILIPOIU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1450267025.html [Corola-blog/BlogPost/369890_a_371219]
-
Autor: Ion C. Hiru Publicat în: Ediția nr. 312 din 08 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului UN DAR DE PREȚ: „Domnești, perla Râului Doamnei” - Petre Podea-Titus Prof. Ion C. HIRU Reputatul economist, om de cultură, împătimit al satului de pe marea moșie a Basarabilor, oferă cuibului natal Domnești, ca răspuns al chemării istoriei, a moșilor și strămoșilor noștri, un impresionant album color cu imagini de ieri și de azi ce sta-vor mărturie contemporanilor și celor ce vor veni, că aici, aproape de
ALBUM DE SUFLET de ION C. HIRU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Album_de_suflet.html [Corola-blog/BlogPost/357184_a_358513]
-
specialiști au învățat alfabetul tehnic pe „șantierul școală” de la Bicaz. Când a izbucnit prima scânteie energetică, a Bicazului? La subțiorile Peonului - Ceahlăul cel „împărat”, „podoaba, poezia țării”, „izvorul tainic al legendelor și doinelor neamului nostru”, „ochiul etern deschis asupra hotarelor moșiei strămoșești”, cum îl pastelează Nicolae Gane, a crescut din dospirea întregii forțe creatoare a poporului român, accelerate în elanul spre civilizația vestică. Bicazul cu barajul și lacul său în care s-a acumulat o uriașă împreunare a apelor a făcut
53 DE ANI ŞI O ISTORIE DE HIDROENERGETICĂ, LA BICAZ. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 by http://confluente.ro/_53_de_ani_si_o_istorie_de_hi_aurel_v_zgheran_1371026935.html [Corola-blog/BlogPost/346021_a_347350]
-
în totalitate datorită greutăților economico-sociale de atunci și a unor adânci transformări din punct de vedere politic. Avem totuși documente care atestă că și înainte de anul 1838, anul organizării învățământului sătesc, au existat școli sătești care funcționau pe lângă biserici, pe moșiile acestora. Nici în Regulamentul Organic, nici în Regulamentul Școalelor din 1832 nu se prevedea nimic despre învățământul sătesc. Un an mai târziu, 1833, prin modificarea unor articole din Regulamentul Organic, se adaugă un nou para- graf la art. 302 din
COMUNA ROȘIILE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1422812811.html [Corola-blog/BlogPost/375968_a_377297]
-
care Bunul Dumnezeu mi-a îngăduit-o, dar nu în cadrul cursurilor și pregătirii teologico-masonico-scientiste, care te programau executant, servitor, popă de țară, adică supus austriac întru totul pricopsiților Ciocoi cu mitră sau „ proteinelor timpurii”, cum le spune Dan Puric, de pe Moșia lui Dumnezeu, ci când mi s-a revelat Jertfa cea mare și sfântă a Națiunii dacoromâne, chiar din Zorii nașterii ei și apoi pe tot parcursul istoric al chemării și alegerii sale între Semințiile binecuvântate, care a incorporat toate categoriile
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1398209325.html [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
se-nconvoaie Țara-i răvășita - nu avem armata Ne-am ales că “pretini” lupi în piei de oaie Flacăra dreptății moare revoltata Îndemnați poporul să-și apere glia Bogăția țării: aurul și munții Nu mai-s ale noastre - ne-au furat moșia Lifte globaliste - ne-njosim părinții Îndemnați poporul să-și apere glia La margini de veacuri am plecat în lume Fii, veniți la arme - strigă România! Nu lăsați imperii iar să ne sugrume Virgil Ciucă New York 26 februarie - 5 martie 2015
ÎNDEMNAŢI POPORUL de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1425591340.html [Corola-blog/BlogPost/369597_a_370926]
-
apropierea graniței cu Ucraina. Român, un tânăr de la oraș, ajunge într-un sat izolat din Dobrogea, unde are de gând să vândă pământul moștenit de la bunicul său care a murit cu câteva luni în urmă. În timp ce face demersurile pentru vânzarea moșiei, Român devine, treptat, martorul unor evenimente bizare. O senzație generală de amenințare plutește în aer. În distribuție, alături de Dragoș Bucur, Vlad Ivanov și Gheorghe Visu, apar Teodor Corban, Raluca Aprodu, Costel Cașcaval, Constantin Cojocaru, Emilian Oprea, Andrei Ciopec. Bogdan Mirică
Echipa filmului „Câini” se întâlnește cu publicul din București by http://www.zilesinopti.ro/articole/13525/echipa-filmului-caini-se-intalneste-cu-publicul-din-bucuresti [Corola-blog/BlogPost/100285_a_101577]
-
20 de ani ai lui Tudor Vladimirescu ar fi acoperiți cu date suficiente. Numai că la această vârstă fragedă, într-un prim document ce a ajuns până astăzi, din 1 decembrie 1801, Tudor (Theodor) postelnic, deja, cumpărase 10 stânjeni de moșie în hotarul Gârbeștilor din satul Vladimiri-Gorj de la Matei fiul lui Pătru Mândruț . Nedumerirea crește dată fiind potența materială a lui Tudor Vladimirescu în următorii ani când reușește să-și creeze o frumoasă avere funciară, ajungând stăpân, mai întâi în satul
OPINII PRIVIND PORTRETUL, VÂRSTA ŞI GENEALOGIA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1433222513.html [Corola-blog/BlogPost/376349_a_377678]
-
lui Pătru Mândruț . Nedumerirea crește dată fiind potența materială a lui Tudor Vladimirescu în următorii ani când reușește să-și creeze o frumoasă avere funciară, ajungând stăpân, mai întâi în satul mamei sale Vladimiri, prin cumpărarea a 12 ½ stânjeni de moșie la 14 martie 1803 de la doi gorjeni care se stabiliseră în satul Gura Poroinii-județul Mehedinți și peste o altă moșie din apropiere, în hotarul Hubavi, moștenită ca strănepot al lui Gheorghe (frate cu Iova, Costea și Pătru) . În toate actele
OPINII PRIVIND PORTRETUL, VÂRSTA ŞI GENEALOGIA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1433222513.html [Corola-blog/BlogPost/376349_a_377678]
-
creeze o frumoasă avere funciară, ajungând stăpân, mai întâi în satul mamei sale Vladimiri, prin cumpărarea a 12 ½ stânjeni de moșie la 14 martie 1803 de la doi gorjeni care se stabiliseră în satul Gura Poroinii-județul Mehedinți și peste o altă moșie din apropiere, în hotarul Hubavi, moștenită ca strănepot al lui Gheorghe (frate cu Iova, Costea și Pătru) . În toate actele de proprietate asupra acestor trei moșii de pe Gilort, cel care le-a validat a fost „coconul Nicolae Glogoveanu”, paharnic și
OPINII PRIVIND PORTRETUL, VÂRSTA ŞI GENEALOGIA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1433222513.html [Corola-blog/BlogPost/376349_a_377678]
-
doi gorjeni care se stabiliseră în satul Gura Poroinii-județul Mehedinți și peste o altă moșie din apropiere, în hotarul Hubavi, moștenită ca strănepot al lui Gheorghe (frate cu Iova, Costea și Pătru) . În toate actele de proprietate asupra acestor trei moșii de pe Gilort, cel care le-a validat a fost „coconul Nicolae Glogoveanu”, paharnic și ispravnic al județului Gorj. Tudor apare doar cu numele de Theodor postelnic, Tudor postelnicul, sau postelnicul Tudoran. O altă zonă în care Tudor și-a creat
OPINII PRIVIND PORTRETUL, VÂRSTA ŞI GENEALOGIA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1433222513.html [Corola-blog/BlogPost/376349_a_377678]
-
pe drumul Glogovei, la Roșiuța în hotarul Lupoița (azi în marginea orașului Motru) . În documentele din1808 despre pricina dintre Marica Săvoiu polcovniceasă și moșnenii din Roșiuța, pe de o parte, și Tudor, pe de altă parte, pentru 406 stânjeni de moșie din hotarul Lupoița, cel din urmă este menționat cu rangul boieresc de sluger, dar și cu numele de Vladimirescu comandirul. În anul 1808, precizează documentul, Tudor se găsea la Cerneți, iar fratele său Papa logofătul la Divanul Craiovei. În anul
OPINII PRIVIND PORTRETUL, VÂRSTA ŞI GENEALOGIA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1433222513.html [Corola-blog/BlogPost/376349_a_377678]
-
Vladimirescu”, editat în întregime de Rada Davidescu în 1978, mai aflăm despre mama conducătorului Revoluției din 1821 că era văduvă cu trei copii, Tudor fiind cel mic, despre șederea copilului Tudor în Prejna timp de șase ani, și apoi la moșia Glogoveanului de lângă Baia de Aramă și la Craiova unde a învățat trei ani „carte boierească” împreună cu fiul boierului Ioniță Glogoveanu, Nicolae. După terminarea învățăturii „a ajuns la boieria de Sluger”. Atunci - se pare - că Glogoveanu l-a numit mai mare peste moșiile
OPINII PRIVIND PORTRETUL, VÂRSTA ŞI GENEALOGIA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1433222513.html [Corola-blog/BlogPost/376349_a_377678]
-
moșia Glogoveanului de lângă Baia de Aramă și la Craiova unde a învățat trei ani „carte boierească” împreună cu fiul boierului Ioniță Glogoveanu, Nicolae. După terminarea învățăturii „a ajuns la boieria de Sluger”. Atunci - se pare - că Glogoveanu l-a numit mai mare peste moșiile sale din Baia de Aramă, Glogova și Filiași. Dacă corelăm și alte date biografice, precum numirea lui Tudor Vladimirescu ca vătaf de plai (1806), călătoriile negustorești în Transilvania și la sud de Dunăre, crearea unei rețele de informatori și a mai multor
OPINII PRIVIND PORTRETUL, VÂRSTA ŞI GENEALOGIA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1433222513.html [Corola-blog/BlogPost/376349_a_377678]
-
și vocea tatei, aducînd cu ea și firul subțire al luminii de jar. Stai să vezi. A fost o vară uscată de nu creștea nici chirul, a mai nesuferită buruiană. Țin minte că tata, bunică-tu, muncea la Pană pe moșie, cât era ziua de mare și fierbinte de ardea cămașa în spate, pentru un pumn de mălai pe zi, mălai pe care mama, bunică-ta, îl fierbea seara imediat, cu puțină sare și atât, noi stăteam pe lângă ea ca puii
NEA TACHE de VASILE DUMITRU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gdyuxsnumf_1412321922.html [Corola-blog/BlogPost/341112_a_342441]
-
poate dintre cei naivi, ar putea crede că Vlădicii sunt în genunchi la rugăciune, ca Daniil Sihastrul, duhovnicul Marelui Ștefan, în vremurile de bejenie ale Moldovei. Destui, dintre cei realiști, îi văd mai degrabă preocupați de revendicarea fără număr a moșiilor secularizate de Cuza dar și de obținerea altora, de la vânzătorii actuali de țară. „Unde sunt Ierarhii noștri?” întreabă noile doine de jale, profund tânguite de piepturile bătrânilor, care stând în ulițe proțăpiți, își așteptă copii plecați „afară” după oarece căpătuială
UNDE SUNT IERARHII BISERICII ORTODOXE ROMÂNE?! (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_unde_sunt_gheorghe_constantin_nistoroiu_1346049274.html [Corola-blog/BlogPost/355286_a_356615]
-
Oxford, par mai aplecați la suferințele celor din țărână, și înclinându-și mitrele cu condescendență, poate gândesc: „Aici și Acolo, chiar peste tot unde la suspinele voastre înlăcrimate, nu mai răspunde nici cerul, când vi se fură țara, religia, cultura, moșia, trecutul, prezentul, chiar și viitorul, când minciuna stă cu regele la masă, când sub îmbuibarea lui Lae Chiorul poporul orbecăiește în neputință, când aurul și petrolul, munții și pădurile, apele și pâinea de la gură v-au fost vândute, ce am
UNDE SUNT IERARHII BISERICII ORTODOXE ROMÂNE?! (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_unde_sunt_gheorghe_constantin_nistoroiu_1346049274.html [Corola-blog/BlogPost/355286_a_356615]
-
țara cu poante, Ori cu ponturi și cu ponți(!), Ungurind clici aberante De baroni, de grofi, de conți... Nu salvăm țara cu titluri Pe lucrări de plagiat Și cu impostori în cicluri De tâmpiți cu doctorat... Nu salvăm țara cu moșii Ce docenți și indecenți, Sunt scursura ciumei roșii, Academici delicvenți... Nu salvăm țara cu fraze De docți lași și profesori Ce nu spun ce grav necaz e Țara-n mâini de inpostori... Nu salvăm țara la cazne Cu șefuți patriotarzii
NU SALVĂM ŢARA CU... ŢARA (MANIFEST) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Nu_salvam_tara_cu_tara_romeo_tarhon_1384724245.html [Corola-blog/BlogPost/363124_a_364453]