1,365 matches
-
straniul salvator din vis; materializarea cuplului oniric și în special relația bizară cu Ordeanu îi provoacă dramatice și din ce in ce mai frecvente treceri dincolo de graniță realului; în fine, la fel ca în nuvelă, partida de cărți în care Theodorescu îl atrage pe moșier se încheie cu falimentul și sinuciderea acestuia din urmă. Cu exceptia acestor "urme" ale tramei alcătuite de Cezar Petrescu în 1925 și a secvențelor dialogate aproape identice ("Teodorescule, arăți rău, du-te la țară", "O să-ți facă mai bine decât toate
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
a fost înaintat tot prin decret, la gradul de locotenent de rezervă pentru ca în 1917 prin alt decret să fie avansat la gradul de căpitan de rezervă . Nicolae Titulescu s-a căsătorit în anul 1907, cu Caterina Burcă, fiica unui moșier, vecin al Tituleștilor, din comuna Titulești. Își va cumpăra o frumoasă proprietate la București, pe șoseaua Kisseleff, care va fi reședința sa principală până în 1937. După demiterea sa din guvern a acordat câteva consultații juridice, de exemplu Companiei Suezului , foarte
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
inquisidores (1996), a cărui versiune românească marchează o performanță absolută a traducătoarei Micaela Ghițescu, este un compendiu de relatări și comentarii în contrapunct aparținând unor actori epici legați direct sau indirect de protagonistul Francisco zis Domnu -, ministru în guvernul Salazar, moșier cu aere paternaliste, politician de extremă dreapta și vânător de comuniști, de fapt un narcisic patologic, gangster populist cu obsesii sexuale imunde și frustrări erotice de tiran feudal, găunos și desfrânat. Naratorii, marcați definitiv de atingerea letală a monstrului, își
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
întâmplările, începutul și sfârșitul istoriei și al destinelor urzite în ea, dar nu se amestecă și nu se înspăimântă, spre deosebire de personajele din Străveacul ..., ce se răsfrâng în șuvoiul evenimentelor, pentru a-și afla puterea, limitele și moartea. Iată-l pe moșierul Popielski, de pildă, deznădăjduit de ieșirea din minți a istoriei. Distrugerea și haosul aduse de război îi dau peste cap optimismul și credințele melioriste din tinerețe. Și nici măcar puterea binefăcătoare a Maicii Domnului din Jeszkotle n-o putea primi, sufletul
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
propagandă, care, de nevoie, neavînd la dispoziție altă „tribună“, se exprima la megafonul criticii literare. Vladimir Nabokov denunță „dezmățul“ acestei critici literare „progresiste“, care „îi refuza calitatea de scriitor celui ce nu‑și dedica romanul sau povestirea demascării jandarmului sau moșierului care își biciuiește mujicii“1. Astăzi pare ciudat, dar în epocă numele lui Cernîșevski, Dobroliubov sau Pisarev erau mult mai sonore decît, să zicem, ale lui Turgheniev, Dostoievski sau Tolstoi. Nu s‑ar spune că Dostoievski nu era conștient de
[Corola-publishinghouse/Science/2014_a_3339]
-
fierului), Berlin, 1841, 5, 8; 20. Johann George Leiböck, Die Forstwirtschaft (Silvicultura), Leipzig, 1836, 3, 8; 21. Johann Leibitzer, <Populäre> Encyclopädie der praktischen Landwirtschaft, <ein belehrendes Taschenbuch für Güterbesitzer, Wirthschaftsbeamte und Landwirthe> (Enciclopedia populară a agriculturii practice, un ghid pentru moșieri, funcționari economici și agricultori), Pest und Leipzig, 1832, 1, 12; 22. W<ilhelm>. A<ugust>. Lampadius, Handwörterbuch der Hüttenkunde (Mic dicționar despre metalurgie), Göttingen, 1817, 1, 8; 23. Hamilcar Paulucci, Das technische Verfahren bei Bohrung artesischer Brunnen, <mit besonderer Rücksicht
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
trei mii, a la vivat concurența! Și se îmbogățește. Deci o căruță costă 60-80 de banițe (mertice) de grîu. Scump, dar fără atelaje hipo nu se poate supraviețui. La polul de sus al societății, atelajele sînt și mijloace de plăcere. Moșierii de la Medeleni au trăsură fără număr de înmatriculare, dar și "bihuncă" pe două roți și se întrec spectaculos cu ele. Ionel Teodoreanu se duce din Casa bunicilor la școală cu sania trasă de cai. La fel se plimbă iarna Felix
Cai, călăreți și atelaje hipo by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/8650_a_9975]
-
în republică sovietică cu un regim democratic de tip nou!”. Dar, iată ce scria Cotruță pe marginea unui asemenea zvon pe care, de altfel, l-a combătut cu ajutorul celebrei „munci de lămurire a masselor”: „... au fost combătute svonurile lansate de moșieri și chiaburimea satelor că în curând va fi un nou război între U.R.S.S. și AngloAmericani, ținând sub influența lor tineretul satelor până în prezent spunându-le să nu se înscrie în organizația noastră că vor fi trimiși în Rusia, deci
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
ianuarie, vândutul bolșevic eohari propagandistic comunist au făcut parte și povestioarele tipărite sau scenetele „comice” scrise stângaci de vreun scrib cu patru clase primare și multiplicate în sute de mii de exemplare în care erau arătați cu degetul „burghejii” și moșierii (cu toate că nici nu se mai putea vorbi de această clasă după „reforma” agrară din 1945!), pentru toate belele neamului românesc. În dosarul pe care l am cercetat am găsit o sumă de asemenea cărțulii trimise pe adresa „Partidul Comunist Român
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
sunt multe cereri de locuri de muncă, însă, unii solicitanți nu corespund din punct de vedere profesional sau politic”. Cine erau acești „politici”? În primul rând, cei care ocupaseră anumite funcții (nu neapărat politice!) în timpul fostului regim dar și foștii moșieri cărora li se confiscase absolut toată averea prin „naționalizarea” pământurilor și a conacelor și transformarea acestora în tarlale și sedii ale GAS-urilor, după modelul Sovhozurilor sovietice. țească pe ici, pe acolo dar, în majoritatea cazurilor, țăranii refuzau cu îndârjire
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
prima perioadă a democrației postrevoluționare, au existat câteva mituri dominante, Lucian Boia identificând chiar activarea celor patru mituri politice fundamentale descrise de Raoul Girardet (1997): Conspirația, Salvatorul, Vârsta de Aur și Unitatea. Conspirația venea din partea teroriștilor, "golanilor" din Piața Universității, moșierilor, ungurilor ș.a.m.d.; Salvatorul era, se-nțelege, Ion Iliescu; Vârsta de Aur era cea a României interbelice, prospere și democratice, a geto-dacilor sau a României lui Gheorghiu Dej, după preferințe; în fine, Unitatea putea fi realizată doar în statul
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
dintre reforma de la 1864 și Primul Război Mondial a fost caracterizat cu formule variate: „semifeudal”, „semiiobag”, „iobag”, „neoiobag” ș.a. Esența sa era dată de relațiile de dijmă, statutate prin legislația învoielilor agricole - jurisdicție specială de reglementare a raporturilor contractuale dintre moșieri și țărani. Dijma putea fi de mai multe forme: la tarla, în produse, în bani sau în variante combinate. Cu excepția țăranului, care a beneficiat cel mai puțin de acest sistem, noul regim agrar a favorizat pe toți cei implicați în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în schimbul unor ajutoare financiare ridicol de mici. În anumite cazuri, foametea și anii secetoși forțau pe țărani să și amaneteze forța de muncă pentru ani în șir. Încălcând flagrant Constituția, legislația învoielilor agricole stabilea un regim inegal, ce favoriza pe moșieri și arendași, în detrimentul țăranilor. Ambiguitatea unor articole, coroborate cu deficiențele sistemului administrativ național, au deschis, adeseori, calea spre arbitrar și abuzuri. Istoricul băcăuan Radu Rosetti considera că prin acest sistem „95% din națiunea română erau puse în afară de orice lege”. În
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
națiunea română erau puse în afară de orice lege”. În anii premergători izbucnirii răscoalei din anul 1907, structura proprietății județului Bacău era preponderent moșierească. Din suprafața totală a județului - aproximativ 441.000 hectare -, peste 215.000 hectare se aflau în stăpânirea marilor moșieri sau în proprietatea statului. Este aproape inutil să amintim faptul că jumătatea „moșierească” de județ se afla în mâinile a câtorva sute de proprietari, în vreme ce numărul total de locuitori ai județului întrecea, la 1907, cu puțin cifra de 200.000
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
fenomenul fărâmițării loturilor, prețurile scăzute ale produselor agricole, putem concluziona spunând că demersul privind împroprietărirea țăranilor s-a soldat cu un eșec. În fond, un calcul simplu ne arată faptul că, din suprafața totală deținută în județul Bacău de marii moșieri înainte de Primul Război Mondial (aproximativ 215.000 hectare), până la sfârșitul perioadei interbelice nu au fost expropriate decât 25%. În ceea ce privește țarina orașului, trebuie spus faptul că, inițial, la solicitările târgoveților, aceasta nu a fost supusă procesului de expropriere. Prin decizia Comisiei
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
calea urgiei, precum și de copiii de prin părțile noastre rămași fără ambii părinți. În memoria acestor doamne de un patriotism desăvârșit, se cuvine ca în acest modest demers publicistic, să le pomenim numele: Olga G. Volenti (președintele filialei Vaslui, soția moșierului și avocatului Gheorghe G. Volenti, care în 1905 a vândut 500 de ha. de teren din moșia Buhăiești Mariei Rășcanu născută Ghica și în 1890 moșia Brăhășoaia lui Constantin Claudatos); Maria Gorgos (secretară, soția magistratului Gorgos); Augustina Athanasiu (casieră), Natalia
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Ghica și în 1890 moșia Brăhășoaia lui Constantin Claudatos); Maria Gorgos (secretară, soția magistratului Gorgos); Augustina Athanasiu (casieră), Natalia Bușilă (soția avocatului și profesorului N. Bușilă), Ana Batâr (învățătoare), Lucreția Dumitriu (profesoară la Liceul Mihail Kogălniceanu), Lucreția Ed. Ghica (soția moșierului și prefectului, „la zi” al județului), Maria Mandrea (soțul, înalt funcționar public la prefectură), Ecaterina Mavrodin (soțul, moșier), Polixenia Macri (soțul, moșier), Elena colonel Popovici (soțul, comandant al Rgt. 25 Infanterie „Racova” Vaslui), Ecaterina Ornescu (soțul, proprietar al moșiei Pungești
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Natalia Bușilă (soția avocatului și profesorului N. Bușilă), Ana Batâr (învățătoare), Lucreția Dumitriu (profesoară la Liceul Mihail Kogălniceanu), Lucreția Ed. Ghica (soția moșierului și prefectului, „la zi” al județului), Maria Mandrea (soțul, înalt funcționar public la prefectură), Ecaterina Mavrodin (soțul, moșier), Polixenia Macri (soțul, moșier), Elena colonel Popovici (soțul, comandant al Rgt. 25 Infanterie „Racova” Vaslui), Ecaterina Ornescu (soțul, proprietar al moșiei Pungești și al pădurii Rafaila), Eufrosina Tiron (soțul, Dimachi Tiron, cu rădăcini răzeșești în comuna Coșești) și Cecilia Țaicu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
și profesorului N. Bușilă), Ana Batâr (învățătoare), Lucreția Dumitriu (profesoară la Liceul Mihail Kogălniceanu), Lucreția Ed. Ghica (soția moșierului și prefectului, „la zi” al județului), Maria Mandrea (soțul, înalt funcționar public la prefectură), Ecaterina Mavrodin (soțul, moșier), Polixenia Macri (soțul, moșier), Elena colonel Popovici (soțul, comandant al Rgt. 25 Infanterie „Racova” Vaslui), Ecaterina Ornescu (soțul, proprietar al moșiei Pungești și al pădurii Rafaila), Eufrosina Tiron (soțul, Dimachi Tiron, cu rădăcini răzeșești în comuna Coșești) și Cecilia Țaicu (soția lui Dumitru Țaicu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
să emigreze în...Paraguay, deoarece pe acolo-și aveau sălașul neamurile sale semite. Un alt comisar-ajutor de la Siguranța vasluiană, P. Badiu, făcându-i verificarea sincerității a constatat următoarele: „...în prezent este fără profesiune. În trecut a fost agricultor la un moșier, Constantinovici, din Cernăuți apoi a avut tot la Cernăuți un mic negoț comercial (sic!, n.a.)”. Aici, considerăm că suntem datori cu câteva comentarii în ceea ce privește sinceritatea petentului. Noi credem că a fost absolut IMPOSIBIL ca numitul Baar Meier Wolf să fi
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Cernăuți un mic negoț comercial (sic!, n.a.)”. Aici, considerăm că suntem datori cu câteva comentarii în ceea ce privește sinceritatea petentului. Noi credem că a fost absolut IMPOSIBIL ca numitul Baar Meier Wolf să fi dat în viața lui vreo sapă prin păpușoii moșierului Constantinovici, deoarece NIMENI nu poate dovedi documentar că evreii ar fi nădușit din greu pe pământurile altora, sau chiar pe cel din jurul propriilor case! Mai degrabă și mult mai credibil ar fi să acceptăm ideea că Meier Wolf va fi
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
nr.36/4 august 1952, privind măsurile de îmbunătățire a compoziției de clasă a elevilor și studenților>>, printre care se spuneau următoarele: <<Au fost descoperiți în școli și facultăți fii de chiaburi (ascunși ca mijlocași cu acte false), de foști moșieri, de industriași, comercianți, șefi de partide etc., fii de exploatatori care duc în școli și facultăți activitate dușmănoasă, șovină și antisovietică>>. Rimmer mi-a mai citit și categorisirea făcută la acel timp, iar eu mă încadram la cea de-a
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
a continuat să greveze exportul românesc, sistemul de acordare al acestora provocând multe nemulțumiri în rândul exportatorilor. Guvernul era nevoit să facă față presiunilor din ce în ce mai puternice ale marilor proprietari. În numeroase demersuri, unele prin intermediul Partidului Conservator al lui Al. Marghiloman, moșierii de toate nuanțele politice, au cerut guvernului să găsească soluții pentru facilitarea transportului și ridicarea prohibirii exportului. Pentru a spori transportul cerealelor pe căile ferate, guvernul a luat o serie de măsuri în acest sens: stabilirea unor puncte de graniță
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
poate conduce, prin receptare, la perceperea numelui ca simbol al unei existențe exemplare. Fenomenul este valabil mai ales pentru romanul clasic. Personajele din Enigma Otiliei de George Călinescu, de exemplu, pot ilustra această afirmație. Când spunem Pascalopol ne gândim la "moșierul epicurian", Aurica reprezintă "fata bătrână", Titi este "imbecilul placid", Simion "dementul senil", iar Aglae, după expresia celebră a autorului, e "baba absolută". Și eroii din Mara sau din Pădureanca se subordonează, în bună măsură, formulei clasice de mai sus. Mara
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
se temeau să nu piardă mica agoniseală din timpul regimului comunist. În primele momente de la începutul anilor 1990, populația rurală mai ales este cuprinsă de teama în urma propagandei regimului Iliescu, în perioada alegerilor prezidențiale și legislative din 1992 că marii moșieri aveau să revină, să-i alunge de pe pământurile lor, înrobindu-i. O viziune dramatică, evocând amintirea răscoalei din 1907. Frică le era și locatarilor care se temeau să nu fie expulzați la întoarcerea foștilor proprietari. Președintele Iliescu a știut însă
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]