727 matches
-
filozof-profesor, așa cu o bărbuță de țap și dă să spună lucruri adânci, printre care așa zice: cum că omul nu ar fi (cum spune el), fideist Însă Pamfil Duran, care-i mai cusurgiu și mai dușmănos de felul său, mocnea în el ascultându-l pe Ali Străilaș cum hăulește în întunecime, jelind rugăciuni către Alah, pe limba și în legea lui Și, în lumina lămpii, pe care eu o mai aprindeam, din când în când, ca să nu ne copleșească bezna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
prinzând capătul unei funii, s-a lăsat în scrânciobul celui plecat, luându-i locul Și numai cam atâta mișcare s-a petrecut pe sonda noastră din nișa de năpastă, că în afară de Pamfil Duran, care-și schimbase poziția de ședere, ceilalți mocneau într-o trândăvire mohorâtă și într-o moțăială necontenită Deci în nișa cufundată în beznă, nu se auzeau decât pașii pe scară a celui trimis după apă și dedesubt doar clipocitul undelor negre și ușoarele bușituri și frecături ale buștenilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Flăcări albastre, violacee, galbene, roșii proiectau umbre identice după fiecare fereastră. Umbrele purtau haine groase, căciuli, mănuși. La 21 se lua lumina, CET-tul băga abur cât să nu crape caloriferele. Fiecare își lumina colivia după cum îi scăpăra licuriciul. Candelele cimitirelor mocneau a secetă. Băga-mi-aș pula în voi de comuniști, am rămas cu clăbucii pe țâțe! Unde calci tu, ești proastă? Ăsta-i ligheanul meu, ia laba! Trageți apa, curvelor, când vă căcați! Pute tot holul a spurcăciune. Olteancă nespălată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
om, deoarece gura umană conține până la patruzeci și două de specii de bacterii. Astfel, pot fi mai periculoase chiar decât mușcăturile de păianjeni sau de câini. De când îi mușcă doamnele din oraș pe domni? o întrebă polițistul pe Pinky care mocnea dură și aparent lipsită de regrete, sprijinită de spătarul unei bănci la secția de poliție. O să ajungi la azilul de nebuni dacă vei demonstra în continuare că acolo îți e locul. Dar ea îl privea neclintită. Nu era ea genul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
ei, mirosul și atingerea acelui trup delicios și dorința frustrantă pentru el mă stăpâniră o vreme, atât cât să-mi torn ceva de băut și să fac o baie rece. În acel septembrie, se părea că pasiunea de pretutindeni, care mocnea deja precum o siguranță defectă, era aprinsă cu ușurință, iar eu îmi doream ca sângele fierbinte al germanilor sudeți din Cehoslovacia să poată fi domolit la fel de ușor cum fusese propria mea excitare. Ca polițist, înveți să te aștepți la o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
putea fi onorată pentru o asemenea sumă. Dar, de cum sosește În orașul Damghan, poate să-și Încaseze aurul fără zăbavă. XVIII Când vestea ocupării Alamutului ajunge la Isfahan, naște prea puțină agitație. Orașul e mult mai interesat de conflictul care mocnește Între Nizam și palat. Terken Hatun nu i-a iertat vizirului operațiunea pe care a desfășurat-o Împotriva domeniului familiei ei. Ea stăruie pe lângă Malik Șah ca acesta să se lipsească fără zăbavă de prea puternicul său vizir. Nimic mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
și ea acționează în poet ca un instrument muzical care așteaptă să fie atinsă de degetele "cerești": "Nu eu sunt cel care gândește. ideile sunt cele care mă gândesc pe mine." Shelley scria: Atunci când creează, mintea este asemenea unui jar mocnind, asupra căruia un suflu invizibil determină o flacără strălucitoare și pasageră". Suflul inspirației este un fulger, un trăsnet", atestă și René Char. În poezia Cerească atingere, Lucian Blaga descrie astfel dicteul: "Ce arătare! Ah ce lumină!/ Stea albă-a căzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
că mai citim din nou un verset Mințim... spunând mizerii cu un sălbatic urlet Mințim...că ajutăm dar nu mai mișcăm un deget Mințim... că simțim al copiilor clinchet Mințim... și totuși ne stingem încet. Suspin tomnatic Lacrimi de foc mocnind pe obrazul meu Mă eliberează de obișnuita tristețe sufocantă Dar în interior flăcările îmi renasc mereu Și iarăși cineva mă minte...chiar mă încântă. Ploile necontenint arată că natura este tristă Stârnind furtunile,vântul,fulgerele neîncetat în mine... Când voi
by MIHAI TODERICĂ [Corola-publishinghouse/Imaginative/1008_a_2516]
-
E destul de vie fantasma ce mă sperie des! O văd prin cameră, aud cum foșnește... Simt aer din frig la fel ca un năduf. O fi lângă mine sau e vânt tăios de toamnă? Mai deschid o dată ochii și aici mocnește! M-am speriat pentru că-s om; dacă eram înger... Îmi vine să strig! Nu pleca și tu! Din pod se aude tot mai tare și nu știu ce să fac! Spirite macabre vin din întuneric; halucinante umbre? Frunze galbene ne-ating ca
by MIHAI TODERICĂ [Corola-publishinghouse/Imaginative/1008_a_2516]
-
cu niște cuvinte sau un act promulgat într-o cancelarie infectă sau cu un guvern birocratic și corupt. Imperiul s-a format și a evoluat spre ce este astăzi odată cu Corvium. Ideea s-a înfiripat odată cu el, a evoluat, a mocnit și a izbucnit cuprinzând tot globul pământesc, iar apoi Universul ăsta și celelalte. Imperiul a devenit etern atunci când el a înșelat Timpul și l-a supus voinței sale, devenind el însuși nesfârșit. El este Imperiul! Viitorul este necunoscut acum! A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
acesta. Adevărul este mult mai amuzant, complex și provocator. O bijuterie de carte. Midgley, Mary. Evolution as a Religion. London: Methuen and Co., 1985. Atitudinea noastră față de genetică este strâns legată de modul în care înțelegem evoluția. O controversă care mocnește de mult este cea referitoare la modul în care privim evoluția și ce lecții putem trage din ea. Această problemă mi se pare mai interesantă decât cea care atrage toată atenția presei și care este legată de mecanismele evoluției. Midgley
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
camera cu teracota verde... deodată au simțit și gerul iar prin ușița fermecată descoperită de copii în zidul gros de cărămidă, căldura năvălea în valuri. Afară era frig și-întunecat și-în casă nu mai ardea focul. Era mult jar mocnind în teracotă căruia nu-i venise tăcut sorocul să-l stingă timpul din clepsidră, să îl transforme în cenușă pe care să o vânture furtuna în timp ce ei, micuții fără vină, se încălzeau și se hrăneau cu pită arsă și untură
U?i?a din perete by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83904_a_85229]
-
ating și probleme medicale: ......................................................... Dar cu toate că îngrozitoarea molimă de holeră, abătută și asupra Transilvaniei, în îndoliatul an 1831 s-a stins, în mare, în ianuarie 1832, totuși liniștea nu s-a abătut asupra acestei încercate provincii, deoarece boala a mai mocnit ascunsă în câteva focare, care s-au reactivat peste câțiva ani, odată cu reîntoarcerea valului epidemic din Europa, unde bântuise Occidentul, Peninsula Iberică și cea Italiană. 4. Zvâcnirea din 1836 La sfârșitul anului 1835 și în decursul celui următor, boala și-
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
vin spumos. stau și mă întreb de când a plânsului rădăcină coboară atât de adânc în turba străină. spaima e, cumva, cu trupul de iască sau renașterea ce stă să înflorească? cine sunt eu? cine sunt eu, întinderi nelămurite ce ard mocnit în tundra interioară? sunt primul meu țipăt aruncat lumii ca o momeală. cine sunt eu, peșteri nesfârșite ale universului ce palpită întunecat? sunt firava lumină a primului meu zâmbet conștient. cine sunt eu, lumină a conștiinței, răsărind ca limba de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
că s-a grăbit să se ducă imediat cu pâra: — ...Uite, Grenma, ce scrie Walter despre mine! Și despre Klara uite ce spune! Și acum, după patruzeci de ani, tot Îi mai pare rău că n-a văzut tot ce mocnea În capul lui Walter de când se Înhăitase cu Horst, băiatul cel mare al Gauleiterului. — ...Ce prostii! Bunica a luat caietul cu diferite scrisuri și cerneluri diferite - oare câte personalități ascundea Walter În el pe atunci? - și l-a aruncat În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
imperiilor, poetul a scris și pentru sufletul său, a așternut pe hârtie adevărata sa față și o scoate astăzi după 20 de ani! Așa s-a întâmplat cu poetul Emilian Marcu. Se știa că-i poet, dar cărțile sale dragi mocneau sub jarul așteptării. Și acum, iată-le: „Lecție pe Ostrov”, Editura Junimea, 1995, și „Îngândurat ca muntele de sare”, Editura Helicon, Timișoara, 1996. În paginile lor, nici urmă de idealuri politice. Fiecare sonet distilează din tescovina existentului înconjurător, vegetal sau
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93025]
-
Dar nu mai puteam călători fără riscuri majore în țară, câtă vreme comuniștii se aflau la putere. Promiteau să o facă încă multă vreme. Spaima de a nu-mi mai revedea vreodată părinții, sentimentul de vinovăție pentru că i-am părăsit mocneau subteran, perturbând o parte dintre legăturile cu noua mea patrie. Am aflat că un secretar de stat în ministerul german de externe va efectua o vizită în România. I-am adresat o petiție, rugându-l să faciliteze părinților mei șansa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
Un talent mocnit se poate dezvălui când cunoști pictori și scriitori a căror societate o căuta soția lui. Sau incompatibilitatea domestică putea duce la introspecție. O legătură amoroasă putea aprinde sub forma unei flăcări luminoase un foc care ar fi mocnit întunecat în fundul inimii lui. Cred că atunci aș fi zugrăvit-o cu totul altfel pe dna Strickland. Aș fi renunțat la faptele reale și aș fi prefăcut-o într-o femeie pisăloagă, sâcâitoare și obositoare, sau într-o bigotă ipocrită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
ca și ea motivul care îi zădărnicise odihna. După aceea fața ei își reluă gravitatea. ― Trebuie să-ți vorbesc! Ce avea să-mi spună pe tonul acesta dictatorial? Nu-i de crezut că intenționează să atace problema infidelității care fierbea mocnit în noi, pentru bunul motiv că avantajul e întotdeauna de partea nevinovăției, și nevinovăția are primul și ultimul cuvânt. Afară de cazul când vinovăția pierde măsura și vrea să acuze în loc să-și pună cenușă în cap... Am întrebat-o ce vrea
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
are mare nevoie să îi scăpăm hambarul de puzderia de șobolani, ce își găsiseră bine locul de adăpost și de procreere în el. Am pornit cu toții, prin urmare, a doua zi, la locul cu pricina și, cu toate că simțeam clar cum mocnește în mine un tremur sâcâitor și apăsător din cale-afară, ce avea parcă rostul să mă pregătească pentru ceea ce urma să vină, m-am străduit să nu-l bag de seamă nicidecum (crezând, în sinea mea, că-i doar o nenorocită
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
permitea s-o facă. Privind de jur împrejurul încăperii, tânărul păli. La o privire de ansamblu, acesta putu vedea cum, pe pereții împodobiți - chipurile - în artă, atârnă, de fapt, neglijent și fără noimă, o înșiruire sinuoasă de tablouri anapoda agățate, în spatele cărora mocnea o igrasie ce, de departe, se simțea puternic și te deranja repede la nas. Toate fotoliile și canapelele, care se găseau acolo și care umpleau sala, dădeau numaidecât impresia că reprezentau doar o umbră palid conturată a ceea ce fuseseră ele
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
compasiune. Strigi la el puternic, dar nu te ascultă. Nu este surd, dar a auzi este un dat, a asculta-i o calitate. Îți întoarce spatele și te lasă, iar tu, părăsită, suferi în sinea ta, și lacrimile mereu îți mocnesc sub pleoape, dar, de revărsat, nu se revarsă, pentru că ești o mamă puternică; măcar așa vrei tu să dai impresia. În timp, ajungi să strângi în tine tot prisosul de amărăciune și de deziluzii, care ar fi în stare să
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
în afara mea, adică în oameni, în bunurile materiale (deci și în narcotice) și în tot ceea ce mă înconjura, iar eu doar trebuia s-o aduc în mine și s-o păstrez cu mare sfințenie, sau dacă ea nu care cumva mocnea dintotdeauna în mine, iar mie nu îmi rămânea de făcut decât s-o scot din străfundurile ființei la suprafață și să mă bucur de ea tot restul vieții. Și, nu bag mâna în foc, dar eu înclin să cred că
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
Dar asasinarea celor trei vasali superiori fusese comisă în secret și, chiar a doua zi, de la Nagashima fură trimiși soldați să atace toate castelele vasalilor. Nu era ilogic ca oameni să considere următoarea mare bătălie iminentă. Încă de anul trecut mocnea ceva, dar flacăra care se învăpăia aici putea fi aceea ce-avea să pârjolească, în cele din urmă, întreaga lume. Nu mai erau pure speculații într-o doară, ci o reală certitudine. RĂZBOINICUL CU GLUGĂ Ikeda Shonyu era vestit pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Muzica amuți în același moment. Chipuri vagi se întoarseră spre mine. Cu mâinile în șolduri, părând mai bătrâne acum, în nemișcarea lor, și sânii ținuți în frâu de respirația deja calmă, întunecata balerină își coborî spre mine privirea în care mocnea disprețul suveran. — Și eu sunt în căutare. De data asta vorbise Dawn. Sunt chiar foarte interesată de pornografie. — Ba nu ești, i-am răspuns. Și nici pornografia nu e interesată de tine. E în regulă, Leroy! Calmează-te, Leroy. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]