1,182 matches
-
ludică, surprinzând parcă o fredonare inconștientă ce însoțește adesea jocurile copilăriei. Conștientizarea traseului armonic parcurs de evoluția discursului reprezintă o condiție prioritară în vederea stabilirii unei strategii adecvate de pedalizare. Astfel, aceasta va trebui să mențină sub un efect unic rezonanța modală a formulei melodice inițial repetitive, în timp ce activarea ulterioară, corespunzător înlănțuirii treptelor armonice, va evita mixarea inoportună a acestora. Același „firesc” al expresiei se distinge cu pregnanță în raportul de incidență ce se stabilește între vârful dinamic și punctul de climax
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
expresia pentatonică a introducerii pe o armonie prelungită a acordului de subdominantă a tonalității de . Menținerea acordului larg spațiat într-o suprapunere de rezonanță cu articulația pentatonică marchează momentul decisiv al incidenței dintre cele două spații armonice distincte tonal și modal, bazele traseului oscilatoriu parcurs de evoluția discursului. Fragmentul pare desprins dintr-un act empiric de investigare a fenomenului de rezonanță, un real punct de atracție ce i-a trezit interesul lui Debussy la audierea muzicii de gamelan. Astfel, opțiunea de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
atmosferă a acestor pagini. De altfel, ideea contrastului va guverna nu numai structura conceptuală de ansamblu, ci și evoluția fiecărui parametru de limbaj, remarcând opoziții la nivelul dinamicii ( f / p ), tempo ului (strict / rubato), registrelor (acut/grav) sau armoniei (tonal/modal). La nivel interpretativ, tempo-ul ar trebui să se încadreze în limitele indicației metronomice de , respectând astfel mișcarea lentă a habanerei, care, alături de măsura binară ( ) și ritmul specific, reprezintă trăsăturile caracteristice ale acestui dans cubanez (de origine spaniolă). Însoțite aproape
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
al scării pentatonice descrise de linia melodică superioară a acordurilor, care avansează în acalmia unei mișcări lente (Très calme et doucement triste - foarte calm și ușor trist cu recomandarea nivelului metronomic de ). Instabilitatea evoluției armonice determinată de frecventa pendulare între modal și tonal (re minor și re dorian) accentuează nuanța misterului și atmosfera ambiguă a acelei lumi pierdute în trecut. Modalismul ce derivă în mod constant din alterarea sunetelor () împrumută muzicii o vădită culoare arhaică. Plasarea pauzei în introducerea preludiului reprezintă
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
acelui ușor dezacordaj al muzicii de gamelan, acoperă viziunea debussystă cu vălul imprecis al plăsmuirilor imaginative. Dacă introducerea necesita efecte distincte ale pedalei de rezonanță pe fiecare dintre acordurile parafoniei inițiale, versiunea acestei repetiții va propune ca noutate mixarea culorii modale a structurii pentatonice la unison cu rezonanța tonală a acordului de re minor ce o anticipează. Ulterior, această combinație sonoră își va afla o surprinzătoare rezolvare pe o pedală prelungită a armoniei de re major, în care incidența lui cu
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
închis de un Vai! blocul celor două mari perioade este ușor perceptibil. Să notăm, în fine, că omogenitatea perioadei care acoperă versurile 999-1006 este dată de mărcile interogativ-exclamative (De cîte ori și Ce...), în timp ce omogenitatea perioadei 1007-1014 rezidă în verbele modale centrate asupra subiectului enunțării (a se frămînta, a i se părea, a se teme). 2. Structurarea secvențială Din combinațiile mai multor secvențe rezultă două tipuri de fapte: • Combinații de secvențe fie identice (de același tip), fie diferite (cazul cel mai
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ipoteza unei identități posibile a celor două personaje. În P4, primul pronume "Îl" [e4a] referă la indian, în timp ce al doilea ("avură chiar senzația că-L recunosc") [e4b] trimite clar la fiul căutat. Identitatea referentului este încă nesigură, așa cum indică verbul modal "a avea senzația". Continuarea din [e5a] nu se pronunță asupra acestei identități vagi: fraza începe cu hiperonimul "Omul" și continuă cu o serie de reluări pronominale neutre în "el" (prezent în desinența verbelor din [e5b, e6a, e7a, e8a, e9b]). Referința
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
care se întâmplă este că autorul și receptorul său sunt locuri presupuse de instituția literară, și nu un "eu" și un "tu" imediat. "Povestirea" nu implică doar o suprimare a reperajelor personale și deictice (reperaje referențiale), ea privește și dimensiunea modală a enunțării. Textele-"povestire" oferă doar aserțiuni, enunțări disociate de enunțător, în care relațiile cu co-enunțătorul sunt inexistente (nu există ordin, promisiune etc.); altfel spus, nu există structură de dialog. Distincția "povestire" / "discurs" nu trebuie confundată cu opoziția absență / prezență
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
de știință închiși în laborator, a cărților, în măsura în care ele se opun vieții, a cunoștințelor înmagazinate, în măsura în care ele se opun imaginației vii"156. Această distincție dintre "locutorul-L" și "locutorul-λ" este de asemenea legată de distincția dintre dimensiunea referențială și dimensiunea modală a enunțării: pe de o parte, enunțul permite accesul co-enunțătorului la unele entități (referința), pe de altă parte, el indică ce relație întreține cu el subiectul enunțării sale (modalizarea). În enunțul Eu sunt trist, ambreiorul eu se referă la un
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
de altă parte, el indică ce relație întreține cu el subiectul enunțării sale (modalizarea). În enunțul Eu sunt trist, ambreiorul eu se referă la un individ ("locutorul-λ") care se întâmplă să coincidă cu subiectul enunțării; însă, din punct de vedere modal, există un fel de ruptură între subiectul enunțării ("locutorul L") și enunțul său, atâta timp cât el trimite la eu ca și cum ar trimite la o non-persoană. În schimb, în Vai!, subiectul enunțării este implicat în spusele sale, din punct de vedere modal
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
modal, există un fel de ruptură între subiectul enunțării ("locutorul L") și enunțul său, atâta timp cât el trimite la eu ca și cum ar trimite la o non-persoană. În schimb, în Vai!, subiectul enunțării este implicat în spusele sale, din punct de vedere modal. În același fel putem analiza contrastul dintre (1) Eu promit că voi pleca (act ilocutoriu de promisiune) și (2) Eu promit în fiecare zi că voi pleca: în (1) cel care se angajează prin enunțarea sa este "locutorul-L", pe când
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
de narațiune cu cel din Marguerite Duras în 2.2). Primul paragraf aparține "povestirii". Al doilea începe cu o replică de "discurs", urmată de o întoarcere la "povestire" (și deodată [...] se închiseră); prezența unui viitor simplu cu o puternică încărcătură modală (nu va putea fi egalată) asociat cu pentru mine arată că segmentul cu o voce a cărei melodie armonioasă nu va putea fi egalată de nimic altceva, pentru mine ține de "discurs". În al treilea paragraf, "discursul" alternează cu "povestirea
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
treilea paragraf, "discursul" alternează cu "povestirea" ; "povestirea" se regăsește în: Și poate că mai adăugă: ...Sau poate că mi-o spusei eu mie însumi... însă deodată, aruncându-mă în genunchi în fața ei și cuprinzând-o pios în brațe. Prezența adverbului modal "poate" marchează totuși o interferență a "discursului", interferență existentă prin faptul că "eu" se referă atât la narator, cât și la personaj. La fel, propoziția incidentă nu mai știu intercalează un paragraf de "discurs" între două fragmente de "povestire": ea
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
vs "subiect vorbitor"), 169 "locutor~L" (vs "locutor~λ"), 175 M macropropoziție, 293 mar, 263 marcă a integrării lineare, 302 memorial (demonstrativ ~), 337 menționare (vs folosire), 179 micropropoziție, 293 moc (membru oarecare al unei colectivități), 233 mod de proces, 104 modal (vs referențial), 178 modalizare autonimică, 185 monolog interior, 240 N naratologie, 43 narator-martor, 230 narațiune (vs povestire), 83 noi, 59 non~coincidență, 186 non~persoană, 50 noua critică, 42 O-P obiectiv (adjectiv ~), 257 ocurență (enunț~), 56 om vs scriitor
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
129 prim-plan (vs plan secund), 144 progresie tematică, 306 pronominalizare, 319 propriu (substantiv ~), 319 prospectiv, 110 pseudo-iterativ, 160 pseudonim, 172 public (vs cititor), 171 punct de vedere, 85, 156 R raportat (discurs ~), 203 realizat (vs irealizat), 105 referențial (vs modal), 178 reinvestire, 197 reluare imediată, 331 remă (vs temă), 307 repetiție, 319 reprezentant (pronume ~), 323 rest al temei/remei, 309 rezumptivă (anaforă ~), 318 S scenă de enunțare, 52 scenografie, 52 scoatere în relief, 144 scriitor (vs om), 172 se, 62
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
cele două genuri într-o categorie discretă dar rigidă, când de fapt cele două, deși sunt diferite, nu se exclud reciproc. Povestirile de călătorie aparțin unui gen de actualitate. Acel jurnalism literar narativ despre care discutăm aici este un gen modal, narativ. Dar firește că jurnalele de călătorie pot fi scrise ca niște narațiuni; astfel granița dintre jurnalul de călătorie și jurnalismul literar narativ poate să dispară. Depinde de faptul dacă ele sunt privite ca genuri de actualitate sau ca genuri
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
narativ. Dar firește că jurnalele de călătorie pot fi scrise ca niște narațiuni; astfel granița dintre jurnalul de călătorie și jurnalismul literar narativ poate să dispară. Depinde de faptul dacă ele sunt privite ca genuri de actualitate sau ca genuri modale. Pot să existe alte motive care să ducă la separarea scrierilor de călătorie, fie și numai faptul că volumul complet al acestora ar putea apăsa prea greu asupra altor genuri de actualitate aparținând jurnalismului literar narativ. Sub acest unghi încercăm
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Celuilalt. O asemenea formă se dovedește mai degrabă dinamică decât statică, aflându-se cu un picior pe terenul jurnalismului obiectiv convențional și cu celalt picior în memoriul solipsistic sau în ficțiune. O asemenea interpretare înțelege forma dintr-un unghi istoric modal, un mod care poate fi detectat de la nașterea lui în timpul perioadei de după Războiul Civil în general, și de la 1890 în mod particular, în ceea ce Thomas Connery descrie a fi prima perioadă majoră a formei (prefață xii-xiii). Trebuie să subliniez că
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
plece (25-26). Aici, în literatura tâlharilor adevărați se pot găsi strămoșii cărții In Cold Blood. Pe de-o parte, Clancie este o poveste care are infracțiunea ca temă; pe de alta este un exemplu de jurnalism literar narativ ca gen modal. "Romanul nonficțional" pe care Truman Capote a pretins că l-a inventat nu era deloc nou. Contrastul dintre texte precum Clancie și Du Vall pe de o parte și informația sau modelul de știri discursiv în ziarele aflate în dezvoltare
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
la un rezultat condițional de la care Mencken poate să tragă concluziile sale discursive. Acesta ar fi un mod narativ dacă imaginile ar fi puse într-o formă activă, la trecutul simplu "L-a înjosit să poarte... ". Soluția este deci folosirea modalului, și un autor care oscilează cu plăcere de-o parte și de alta a graniței dintre discursiv și narativ este E. B. White. Într-un articol publicat în 1938 în timpul scurtului său popas pe la Harper's Magazine el descrie cum
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
se află angajate într-un transfer, dar substanța verificabilă a expose-ului este preponderent de natură expozitivă, astfel încât se plasează în modelul de informație al lui Schudson. Jurnalismul de senzație și cel de investigație pot să ocupe din punct de vedere modal un spațiu în afara granițelor jurnalismului literar de tip narativ atunci când sunt preponderent discursive. În acest fel nu se recurge deloc la discursul care utilizează cu precădere (dar nu numai) modul narativ, sau, cum ar spune Connery, un text "care este
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
îngrijită de P. Creția, Constantin Noica și Cătălin Partenie, București, 2001, Editura Humanitas, p. 243. 64 Vezi Applegate 3-4, 247-49. 65 Traducere liberă: "Peste oglinzile făcute să oglindească bogăție se târăște viermele de mare - grotesc, slinos, prost, indiferent". 66 Formarea modalului în engleză și română e diferită, de aceea o traducere echivalentă nu este posibilă. (n. tr.). 67 Cuvântul englezesc este mult mai plastic și indică mai exact și zona în care aceste investigații au de obicei loc: muckraking = scormonitul în
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
propria structură (microgestul) și/sau sensul acestuia poate fi determinat de context (macrogestul). În primul caz, gestul în sine, luat separat, are sens sau se constituie ca un cuvânt morfem în anumite situații. Laurențiu Șoitu remarcă faptul că numai ,,categoriile modale" pot reprezenta microcoduri gestuale autonome, deoarece acestea funcționează fără ajutorul vorbirii sau al enunțărilor gestuale de ordin mimetic (așa de exemplu microcodurile negație vs afirmație sau al agenților de circulație bazate pe interdicție vs autorizare). Statutul unor asemenea categorii modale
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
modale" pot reprezenta microcoduri gestuale autonome, deoarece acestea funcționează fără ajutorul vorbirii sau al enunțărilor gestuale de ordin mimetic (așa de exemplu microcodurile negație vs afirmație sau al agenților de circulație bazate pe interdicție vs autorizare). Statutul unor asemenea categorii modale privilegiate este dat de faptul că aceste coduri presupun comunicarea, dar și posibilitatea de schimbare reciprocă a interlocutorilor, așa încât unul neagă sau afirmă (nu doar primește) enunțul formulat de celălalt"29. În vederea construirii sensului gestului în funcție de structura proprie, putem să
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
număr, caz: scrii (-i = desinență pentru persoana a II-a, numărul singular), atentă (-ă = desinență pentru cazul nominativ/ acuzativ, genul feminin, numărul singular); * sufixele mărci pentru categoriile gramaticale ale modului și ale timpului, respectiv auxiliare în flexiune: citind (-ind = sufix modal pentru gerunziu), citisem (-i = sufix temporal pentru perfectul simplu, -se= sufix temporal pentru mai mult ca perfect), copilul (-u= sufix flexionar, facilitând asocierea radicalului copil cu articolul hotărât enclitic -l); * articole de diferite tipuri mărci pentru genul, numărul și cazul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]