1,712 matches
-
Aceste patru convingeri ar constitui baza „dreptei rațiuni” moderne și au fost folosite ca atare în teoria curriculumului. „Dreptei rațiuni moderne” i s-au supus Bobbitt și Tyler când au realizat modelele lor curriculare „tehnoraționaliste” și „scientiste”. Cele patru „credințe moderniste” ar fi, după Doll jr.: ...esența modelului canonic al științei moderne care a avut ca prototip fizica. Noul model al științei postmoderne ar fi însă biologia, cu concepțiile sale despre complexitate... și rețeaua relațiilor 178. Doll jr. are în vedere
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
dezorganizarea (entropică) cu organizarea (negentropică). Doll jr. crede că viziunea lui Prigogine este noul fundament al gândirii postmoderniste. Ea ar permite includerea în postmodernism a unor opere și cercetări care s-au vrut și s-au realizat de pe poziții declarat moderniste. Este cazul lui Piaget, a cărui operă a fost marcată de structuralism. Ce-i drept, Piaget a susținut un structuralism genetic care conferă structuralismului transversal clasic și o coordonată istorico-evolutivă. După Doll jr., constructivismul biologic și psihologic piagetian ar fi
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
După el, controlul ar fi, în exclusivitate, „inchiziția” curriculumului modern, „stafia care bântuie curriculumul” (ghost which haunts the curriculum): Controlul nu este numai stafia din orologiul curriculumului (the ghost in the clock of curriculum) - pentru a folosi o metaforă predominant modernistă, o metaforă mecanică -, ci e și stafia cu care actualmente aleargă ceasul curricular 184. Ceea ce propune Doll jr. este de-a dreptul amuzant: exorcizarea acestei stafii (to exorcise this ghost). Cum s-ar putea realiza acest lucru? Doll jr. are
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
curriculumuluitc "15.3.9. Hiperraționalizarea curriculumului" Există nu numai o retorică a gândirii moderne, închinată „Marilor Povestiri” și valorilor progresului, ci și o retorică a postmodernismului, înclinată nu să apere, ci să acuze, adesea pe nedrept. Excesele raționalismului iluminist și modernist au fost, de exemplu, mereu supuse tirului incriminant de către „artileria grea” a gândirii postmoderniste: Foucault, Derrida, Habermas etc. Furia împotriva „exceselor rațiunii” a luat adesea forme aberante. S-a ajuns la a acuza rațiunea însăși de excesele raționalismului, ceea ce constituie
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Chapman l-a utilizat încă din 1870 pentru a descrie evoluția artelor plastice. Analizând postimpresionismul, Chapman anticipa apariția unui „postmodernism artistic”. Federico de Onis a folosit în 1934 termenul postmodernismo, prin care desemna o reacție împotriva dificultăților și experimentalismului poetic modernist. Arnold Toybee a folosit, în 1939, conceptul de postmodernism pentru a desemna „sfârșitul modernității burgheziei occidentale” (care ar fi debutat în secolul al XVII-lea). Bernard Smith (1945) a caracterizat mișcarea realismului socialist în pictură ca „postmodernism”. Charles Olson (1950
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
occidentale” (care ar fi debutat în secolul al XVII-lea). Bernard Smith (1945) a caracterizat mișcarea realismului socialist în pictură ca „postmodernism”. Charles Olson (1950), Irving Howe (1959) și Harry Levin (1960) au folosit conceptul pentru a descrie declinul „culturii moderniste”. În The Dismemberment of Orpheus (1971), Ihab Hassan a realizat primul studiu comparativ între „modernism” și „postmodernism”, investigând evoluția literaturii. În The Language of Postmodern Architecture (1977), Charles Jencks a impus sensul specificat la nota 6 în domeniul arhitecturii și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cât mai strălucitoare și mai aproape de condiția optimă de funcționare. Ingineria simbolică a acestor bunuri trebuia să sporească modernitatea. Faptul că multe obiecte ce „arătau bine” erau etalate în bucătărie nu este întâmplător. Acesta e de obicei locul unde tehnica modernistă și ultrasofisticată (cuptoare cu microunde, mixere etc.) este etalată, spre deosebire de sufragerii, unde e locul unei estetici mai tradiționale. Fiind lipsiți de această tehnică, locuitorii Sântanei etalau doar semnul modernității și progresului Vestului. 5. Concluzii: cultura penuriei și ghetoizarea postcomunistă a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Aceeași distanță cathartică, întreținută în proza comilitonilor de ecranul opacizat al compoziției, semnalează discret, într-un text cu aparențe tradiționale, pierderea inocenței autorului și a cititorului său și apartenența ambilor la vârsta literară de după „păcatul originar” al metacunoașterii de tip modernist. V. este unul din scriitorii încă neatinși de imperativul conjuncturii, fiind, probabil, actual și atunci când îi va fi trecut „vremea literară”. Mai puțin simptomatic - excesele în ambele direcții, în partea realului și în cea a livrescului, îi sunt străine -, V.
VLAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290603_a_291932]
-
S-apropie sfârșitul) semnată de Teodor Scarlat, epigrame, cugetări și anecdote. Face notă aparte Ion Simionescu, prezent în sumar cu articolul de etnografie În casa unui dac. Abia după restructurarea din vara anului 1931 V. devine exclusivistă, exprimându-și crezul modernist în materiale speciale și în articole de direcție. Schimbarea orientării este marcată și printr-o schimbare de format, similar la numărul 13/1931 cu al „Biletelor de papagal”. Tot în acest număr apare articolul-program Antiarhaism, scris de Teodor Scarlat, iar
VRAJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290649_a_291978]
-
volumul de debut, sunt situate de comentatori în marginea avangardismului, fiind puse în rând cu produsele excesive ale „poeziei noi”. E. Lovinescu acuză chiar la tânărul poet „imaginea aruncată fără control” și persiflează discret ceea ce părea că ține de abuzul modernist al avangardei. Evident, experimentele avangardiste nu îi sunt străine poetului care, ulterior, în timpul celor patru ani petrecuți la Paris, frecventează chiar mediile rebelilor literari aflați în plină confruntare „doctrinară”. Modernist nu este însă primul său volum decât în măsura în care simbolismul nu
PHILIPPIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]
-
Eliot, cu poeți precum Emil Botta, Virgil Mazilescu, Cristian Popescu, raportările la optzecism și nouăzecism nu spun prea mult despre adevărul poeziei lui P. E o lirică bine structurată, ce se distinge printr-o profunzime și o seriozitate de tip „modernist”, poate ușor desuetă dacă nu ar fi deghizată în haine la modă precum intertextualitatea, aluziile livrești, practicile textualiste, epicul, pitorescul, prozaicul ori ludicul ironic-absurd. Temele sunt moartea, transcendența, neputința ieșirii din timp și din spațiu, căutarea de sine, căutarea lui
POP-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288886_a_290215]
-
și în regim hors commerce. Autorul ei era ca și necunoscut, deși în 1983 Cezar Ivănescu atrăsese atenția asupra lui, intuindu-i câteva caracteristici - monotonia „până la exasperare”, dar și „senzația miracolului existențial”, „conștiința damnării”, „mizerabilismul de nuanță bacoviană”, „absența ostentației moderniste”. Volumul va fi promovat tot de „critica artiștilor”, și anume de poeți precum Angela Marinescu, Constantin Abăluță și Nora Iuga, sensibili la autenticitatea viziunii și la severitatea formală a versurilor ultimului venit în cercul solitarilor. Lucrurile se repetă cu Războinicul
POPA-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288915_a_290244]
-
de început, pseudonimul Sabin Vasia. Publică peste treizeci de cărți de poezie, proză, critică, teatru și peste cincisprezece volume de traduceri, ediții, antologii etc. Versurile lui P. sunt alcătuite dintr-un amestec, adeseori subtil, de ludic și gravitate, de libertate modernistă și de constrângere la tiparul tradițional, exprimând o concepție panteistă, uneori în tonalitate whitmaniană, totdeauna vitalistă și umanitaristă. Începând cu poeme de avangardă cuminți, ca în Alfabet (1939), sau cu poezii foclorizante, ca în Leroi-ler (1941), va trece după 1944
POPESCU-25. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288946_a_290275]
-
sintagma „lupta cu inerția” a lui Nicolae Labiș și ar cuprinde, pe lângă afirmarea vădită a noului, „patosul confesiunii”, „candoarea descoperirii universului” și „luciditatea dominării lui”, precum și o nu mai puțin importantă „etică a creației”; de asemenea, autorul punctează reinstaurarea paradigmei moderniste și restabilirea contactelor cu perioada interbelică. Canonul reunește zece poeți - Nichita Stănescu, Cezar Baltag, Ilie Constantin, Ion Gheorghe, Ioan Alexandru, Adrian Păunescu, Ana Blandiana, Constanța Buzea, Gabriela Melinescu, Marin Sorescu -, al căror precursor și spirit tutelar este considerat Labiș, învestit
POP-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
de asemenea asupra „confuziei”, intervenția având unele accente antiestetizante. Gh. Bulgăr scrie despre necesitatea cultivării individualismului în vederea renașterii Europei, iar I.A. Terebești (adică Nae Antonescu) despre originea sinonimelor. Poezie semnează Margareta Dorian - Ileana Cosânzeana, cu câteva versuri în stil modernist („Odăile umblă - ciorapi, dezmățați, prin casă”), A. E. Baconsky - Nocturnă, cu intuiții poetice încă necristalizate, Emil Vora - Corăbiile negre. E.M.
PRIETENII ARTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289022_a_290351]
-
cu oamenii,/ În oaste cu ei azvârl suliți./ Să-mpuște toți dumnezeii mărunți./ Mă iubesc copiii desculți. Ei sunt fiii mulți ai pământului.” Marcată de momentul postavangardist, cu ofensiva prozaicului, demonetizarea lirismului, vidarea miturilor, radicalizarea opțiunilor sociale, poeta exersează formulele moderniste aflate în circulație. Mai definită decât amprenta vitalismulului expresionist al lui Lucian Blaga e tutela argheziană, sub care P. produce crochiuri gracile în linia miniaturalului infantil sau animă brutal peisaje; din stânga modernistă a insurgenței și frondei, în siajul lui Ion
PORUMBACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
apărut în traducerea lui Octavian Goga, la romane ale lui Mihail Dragomirescu, Margareta Mărculescu și Ionel Teodoreanu, scrie despre Mihail Dragomirescu - Profesorul-criticul-literatul, în timp ce Ioan Al. Bran-Lemeny recenzează Puncte cardinale în haos de Nichifor Crainic, iar Ioan Ludu, în Despre literatura modernistă, se declară împotriva „literaturii corcite, de bâlci și de verbalism hibrid”, în acord cu opiniile lui Mihail Dragomirescu, Octavian Goga și N. Iorga. Treptat publicația capătă o certă orientare de extrema dreaptă. În 1937 Nae Ieremia vorbește despre Corneliu Zelea
PROMETEU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289037_a_290366]
-
, revistă apărută la Craiova, lunar, din ianuarie până în iulie 1929, apoi între 15 septembrie 1930 și iunie 1931. De la numărul 16/1931 director este Constantin Nisipeanu. Programul, de esență modernistă, este semnat Ionathan X. Uranus, pseudonim aparținând lui Mihail Avramescu. Sunt prezenți cu versuri Constantin Nisipeanu, Mircea Pavelescu, N. Furcă, G. Ivașcu, Mihail Avramescu, Mihail Werner, Mihail Steriade, Horia Roman, Ion S. Radu, Ionel Marinescu, Dem. Bassarabeanu, Eugen Ionescu (Elegie
RADICAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289088_a_290417]
-
și se bucură cu voluptate de confortul modern, „exotic”. Elogiat de G. Călinescu și de Perpessicius, Mâl a fost judecat cu asprime de E. Lovinescu („...viața de culise, de zonă inferioară, e zugrăvită în scene filmate, inexperimentate, deși cu intenții moderniste și de pigmentare sexuală”). Alt roman, Paradis uitat (1937), tot cu substrat autobiografic, evocă nostalgic copilăria personajului principal, în atmosfera idilică a vieții rurale patriarhale („...fenomen de sămănătorism evreiesc” - E. Lovinescu). „Dați-mi-L înapoi pe Iisus” e o nuvelă
RACACIUNI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289077_a_290406]
-
de P. în limba română este Plâng, nu plâng (1995), o experiență ce stă sub semnul unei literaturi „filoromâne” (Adrian Dinu Rachieru), în sensul că marele model, Nichita Stănescu, alături de Blaga și Arghezi, guvernează universul său liric. Este o poezie modernistă în linia neoexpresionismului tradiționalist blagian, frământată de îndoieli și revolte argheziene, uneori încărcată de o tristețe bacoviană și mai ales de un puternic lirism, care irupe în maniera impetuoasă a lui Nichita Stănescu. Lirica, directă, de tipul confesiunii adresate unei
PUSLOJIĆ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289071_a_290400]
-
Al. Alexandrescu și G. Tăvala, apoi G. Tăvala și Mitică Badea. Publicația, care excelează în poezie și în critică, stă sub semnul recuperării operei lui Al. Macedonski (dintre redactori făcând parte și fiul acestuia, Pavel A. Macedonski) și a orientării moderniste, pusă în evidență de articolele critice și de selecția colaboratorilor. La început se structurează în jurul câte unei personalități, fiind omagiați, pe rând, Victor Eftimiu, Mihail Dragomirescu, Al. Macedonski, O. Goga, N. Titulescu, I.A. Bassarabescu ș.a. Colaborează un mare număr
RAZA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289151_a_290480]
-
folosit pseudonimele I. Cim., I. Cimbru, I. Cimbru-Frăgar, Evandru, I. Frăgar, I. Ieronim, M. Zopir ș.a. Întreaga sa viață profesor de o rară valoare, R. s-a distins și ca editor de reviste literare. Astfel, în septembrie 1911 înființează revista modernistă „Versuri”, devenită în decembrie 1911 „Versuri și proză”, unde publică V. Demetrius, G. Bacovia, N. Davidescu, Claudia Millian, Ion Minulescu, Mihail Cruceanu, Ion Pillat și care își propune să susțină literatura nouă: „Simpatia noastră necondiționată va merge către aceia care
RASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289142_a_290471]
-
tematice șocante și la procedee compoziționale abstruse, amestecul derutant între fabulos și realism, manipularea kitschului și conivența deliberată cu arsenalul de teme și procedee ale culturii „populare”, excelența și sofisticarea tehnicii (dublate însă de refuzul fetișizării performanței tehnice, de tip modernist, în detrimentul conținutului, și întoarcerea la conținuturi, la atracțiozitatea și savoarea povestirii, la vigoarea narațiunii), intertextualitatea, recursul la pastișă și parodie, revizitarea deliberată a trecutului (adică utilizarea, cu distanțare ironică, dar cu îndemânare tehnică, a unor procedări literare proprii unor epoci
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
din urmă va fi o prezență constantă, cu legende, schițe și nuvele realizate în cheie realistă sau aparținând tipului de narațiune-fabulă, precum și cu un roman istoric, Vântură-țară, în foileton (1922-1924). Elena Farago semnează proză scurtă de factură realistă, cât și modernistă - Ziarul unui motan, un excelent jurnal ficțional, de tip narațiune-parabolă, iar Victor Ion Popa nuvela Soldatul Fâlfăloaia. Schițe publică E. Lovinescu și Liviu Rebreanu, în timp ce Gala Galaction e prezent cu proză memorialistică. Se mai includ traduceri din basme și legende
REVISTA COPIILOR SI A TINERIMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289194_a_290523]
-
pulsul viu al vieții literare. În cercul de colaboratori erau H. Sanielevici, Ovid Densusianu, Mircea Florian, Mihail Dragomirescu, N. Iorga, Ion Petrovici, I.-A. Candrea, Lazăr Șăineanu, Simion Florea Marian, Izabela Sadoveanu, F. Aderca ș.a. În revistă este promovată poezia modernistă semnată de I. Vinea, N. Davidescu, Tristan Tzara, G. Bacovia, Emil Isac ș.a. și sunt publicate fragmente din teatrul lui Mihail Sorbul. Pe lângă munca de îndrumare, directorul va fi prezent în paginile revistei cu numeroase eseuri, precum Ideile sociale și
RADULESCU-MOTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289110_a_290439]