873 matches
-
provincialului învățat Matei Basarab, care, în lipsa iluminării naționale, este animat de motive personale în a-și asigura prelungirea domniei și se opune Providenței întrupate în politicile militare ale lui Lupu. Procesul de naționalizare nu este limitat doar la protagoniști istorici moldavi. Însăși simbolul statalității muntene, obscura figură a lui Radu Negru, este reșapat într-un simbol al unității naționale. E drept, la fel ca și în cazul domnilor moldavi, avem de-a face doar cu o unitate intențională, lăsată la stadiul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
lui Lupu. Procesul de naționalizare nu este limitat doar la protagoniști istorici moldavi. Însăși simbolul statalității muntene, obscura figură a lui Radu Negru, este reșapat într-un simbol al unității naționale. E drept, la fel ca și în cazul domnilor moldavi, avem de-a face doar cu o unitate intențională, lăsată la stadiul de proiect nefinalizat. Descălecând din Țara Făgărașului pentru a întemeia statalitatea Țării Românești, Radu Negru a stabilit "capitala provisoriă a Romaniei" la Câmpulung pe baza unor rațiuni de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fi împliniri ale unor necesități istorice, sunt prezentate ca realizări conjuncturale, dependente de contextul politic european și de balanța puterilor la nivel continental. Mai mult, manualul coordonat de S. Mitu (1999) punctează atât fragilitatea unirii din 1859, cât și opoziția moldavă la unire și tendințele separatiste care amenințau Principatele Unite (p. 46). Iar în privința Marii Uniri din 1918, același manual deviază dramatic de la prezentarea convențională a Reîntregirii Națiunii prin alipirea mădularelor românești la trupul Patriei-Mamă, sugerând tensiunile care au stat la
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
I.Cuza” - Iași. L-am cunoscut în primii ani ai începuturilor sale de formator universitar, la un pas de la absolvirea facultății, ca tânăr preparator, în formare pe lângă marele său dascăl, prof. dr. doc. Mihai CONSTANTINEANU, titan al entomologiei românești, ale școlii moldave de domeniu. Am avut șansa să mă apropii mai bine de domnia sa într-o practică studențească, estivală pe drumurile de munte, nu ușoare, ale Retezatului, în noua sa calitate de cadru didactic. Practica aceasta s-a bucurat de tutela a
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
nu a mai fost pe acele meleaguri ale satului Ghireni. Unde mai pui că părul ei era de aur curat, abundent și cu cîrlionți naturali. Ce mai, era o fetiță "cum nu se mai există'' prin acele sate din stepa moldavă. Doctorul Piticaru, directorul spitalului din Cernăuți, avea un fel de ambulatoriu pe moșia lui din zona satului Crasnaleuca, cam la doi kilometri de satul Ghireni. Acolo celebrul medic trata TBC-ul prin metode noi și cu unele încercări de tip
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de Satana... Dintr-ațîția s-o găsi vreo unul... să-l accepte Tartorul de pe la Crasnaleuca. În vremea foametei... Fratelui meu, Mihai Tataie, mi-e foame... N-are tata nimic. Acuși ajungem acasă... Drumul de la Botoșani spre satul Ghireni șerpuia prin stepa moldavă trist, singur și dezolant. Cît ochiul cuprindea, pînă dincolo de pîcla lăsată încolo, hăt departe, peste văi și dealuri molcome, nu era nimic aflat în mișcare, nu depistai nimic ce ar putea respira, nu îndrăznea nici vîntul să facă un efort
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
scorneală și abia la Iași m-am lămurit. Confratele Onofrei Toarce, nu alta! Nu mă laud doar pentru că era mașina mea, luată, fiți atenți, cu valută, din lotul pentru export. Mergea, dom'le, parcă plutea și se înfigea în dealurile moldave ca un pur sînge, adică fără să simtă efortul și cu o oarecare plăcere. Vînt călduț de septembrie, muzică spaniolă, roți umflate la marele fix, uleiul schimbat la țac, benzină de 98 și platinele frecate proaspăt cu șmirghel fin de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
reușea să-și facă de cap. Ușa, neglijent făcută, nu etanșa încăperea și, cînd viscolea, omătul se așeza în suluri mici chiar în casă. Deși nu avea nici o obligație, Saldaru pleca zilnic cu pușca în spate și cutreiera coclaurile stepei moldave. Nimeni niciodată nu l-a văzut cu vreun iepure sau cu vreo altă jivină împușcată. Oamenii, mai ales vecinii, îl spionau în fel și chip, ca să-l toarne, dar efortul lor era zadarnic. Vînătorul Moldovei de Nord era îmbrăcat într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
era condusă de năstrușnicul Musolin, și el negru ca tăciunele. Nu, el nu era negru din naștere, el devenise negru de la meserie. Musolin ăsta, alt nume nu știu să fi avut, era diavolul gol goluț. Cunoștea toată lumea de pe vastele stepe moldave și la fiecare căra cîte ceva. N-avea preț fix, fiecare dădea ce avea prin casă și pe acolo oamenii aveau mai ales un soi de rachiu de o scîrboșenie rară, făcut din sfeclă de zahăr. Musolin însă n-avea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
sînt extrem de dezvoltate la cei care nu au altceva cu ce să se laude. Odată am fost invitat, rugat, somat să mă duc la Gioni și Raluca, doi prieteni în adevăratul sens al cuvîntului. Gioni era primar într-un tîrg moldav și Raluca era soție de primar. Erau foarte plăcuți la vorbă și chiar fizic nu arătau rău. Blajini, buni la suflet și primitori cum numai în Moldova sînt unii. Domnule primar, ce bucurie ne faci... Raluca, a venit dom' primar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
urmărit de-a lungul timpului, determinându-ne în cele din urmă să-i dedicăm prezentul studiu cu caracter monografic, care se vrea a fi un demers științific recuperator în istoriografia română. Mare boier, ce descindea dintr-o veche familie nobilă moldavă, ajuns ulterior baron austriac, Balș a fost nu numai un distins om de cultură, iluminist și francmason, ci și un important militant politic, atât la nivel ideatic, cât și practic, care a dominat cu autoritate primele cinci decenii ale stăpânirii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
poziție în societate și la curtea domnului. Sărăcia informațiilor documentare nu ne oferă posibilitatea de a cunoaște prea bine modalitatea în care a fost făcută educația sa, dacă a urmat vreo una din școlile existente la acea dată în principatul moldav, sau dacă învățătura s-a făcut acasă, după obiceiul vremii 46, cu dascăli autohtoni sau cu preceptori străini. În secolul XVIII și, mai ales, în a doua sa jumătate, sub influența ideilor iluministe, învățământul din Moldova se afla într-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
de transmisie. Aceasta este epoca în care opera lui Fénelon, Aventurile lui Télémaque, își făcea intrarea în cultura română. Totodată acum, după cum relatează unii călători străini, chiar și o parte din lucrările lui Voltaire au început să pătrundă în spațiul moldav, figurând printre cărțile preferate ale unor tineri boieri, ce vor intra în bibliotecile acestora 61. În cadrul familiei Balș au existat biblioteci cuprinzând volume editate preponderent în tipografii din apusul Europei, așa cum dovedește inventarul unei asemenea biblioteci rămase la conacul de pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
și om politic bucovinean a cunoscut regimul turco-fanariot, a trăit războiul ruso-turc din anii 1768-1774, ce a adus speranțe, dar și multe deziluzii, a luat contact cu noile idei și aspirații politice, care frământau acum o parte a marii boierimi moldave și muntene, vizând obținerea unui alt statut internațional pentru Principatele Române și mai ales înlăturarea regimului fanariot 65. Totodată, a fost contemporan cu împrejurările dramatice ce au dus la ocuparea ținuturilor Cernăuți și Suceava de austrieci și la anexarea lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
v. Alexandrina Ioniță, Carte franceză în Moldova până la 1859, Iași, 2007. 61 Alexandru Duțu, Les Lumières en Moldavie et la fin de Byzance après Byzance, în Romul Munteanu (ed.), op. cit., vol. I, p. 203. 62 Constantin I. Karadja, Un bibliophile moldave au début du dix-neuvième siècle: le grand écuyer Ioan Balș, în "Académie Roumaine. Bulletin de la Section historique", 1947, XXVIII, p. 106-118. 63 HausHofund Staats Archiv Wien, Kaiser Franz Akten, Karton alte No. 150 (147 neu). 64 Rudolf Wagner, Das Parlamentarismus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
mica noastră comunitate de cartier, din moment ce populația totală a acestuia se cifra în plan comparativ la corespondentul numeric al Pașcaniului. Aș spune, „un Pașcani în miniatură”, ce-i drept cu o densitate a populației cu mult mai mare față de orașul moldav, lucru determinat de planimetria reliefului. Trama stradală este extrem de facilă și asemănătoare dispoziției firelor într-o rețea țesută de un păianjen, cum ar spune francezii „comme une toile d'araignée”. De altfel, în literatura de specialitate, Brăila este un exemplu
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
cărei orizont nu mai există nimic 42. Vatra satului a fost locul unde s-a așezat familia Eminovici. Copil fiind, lui Mihai nu i-a fost dat să se împotmolească în mlaștina subțire dar sigură (și singură) a unui târg moldav pe care l-a luat mai târziu în derâdere; a nimerit în chiar centrul satului, în preajma bisericii, din care iradiază Dumnezeu 43, trăind din întregul unei lumi pentru acest întreg; el [copilul] se găsește în raport de supremă intimitate cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
mărunte (corp 10). Dacă mai adăugăm că-i un pretențios "Dicționar de cerebrologie", conceput, editat și tipărit la Pașcani, avem reprezentarea tuturor dimensiunilor acestei apariții de certă excepție, ce poate onora și un institut academic, nu numai luminile unui târg moldav. De regulă, astfel de mari lucrări din perimetrul înalt al literaturii științifice sunt rodul trudei în echipă. Nu și în cazul de față. Un singur autor s-a auto-înhămat la redactarea celor 2700 de articole, propunându-și să ofere o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
-mă, n. aut.)/ Îi voi răspunde: nu cred.") Cam în aceeași ordine de idei, Horia Zilieru era apreciat ca fiind "rămas în urma vieții", iar slavistul Zacordoneț era "vechi reacționar" (fiindcă nu-i cita pe Lenin și Stalin)... * T oate orașele moldave, și în special cele două capitale, Iașii și Suceava, dețin informații amănunțite cu privire la vechile zidiri, mai cu seamă cele religioase: ani de fundare, ctitori, încărcătură istorică, incendii, reconstruiri ș.a.m.d. Mult mai puține se cunosc despre viața de zi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
dar doldora de informații, amănunte, vioaie schițe caracterologice și anecdote pline de tâlc. Aflu că stă să apară "Orașul amintirilor", de Eug. Herovanu. Și câte nu-s de aflat din aceste opuri uitate! Iată, de pildă, realitățile stradale ale târgurilor moldave, acum cucerite definitiv și iremediabil de zeul automobil ce proliferează în îngrijorătoare progresie geometrică. Azi, alegem, după cum ne permit băierile pungii, între Logan și Volkswagen. Atunci, opțiunile oscilau între "Lorenz" și "Victoria", cele mai renumite mărci ale caleștilor de fabricație
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
purtam galoși / Aveam respect pentru strămoși", cum spune textul cărții de pe net... * A utorul așa zisului Dicționar moldo-român, Vasile Stati și-a făcut partid. Se numește "Patrioții Moldovei" și necesitatea constituirii este argumentată după cum urmează: "Statul nostru este un stat moldav, cu majoritate etnică moldavă și de aceea e nevoie de un partid al patrioților moldoveni." Evident, e-un partid prezidențial. Obiective: "accent pe bunele relații cu Rusia" și "restabilirea integrității teritoriale a republicii" (vorbindu-se deschis doar despre Transnistria). După cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
pentru strămoși", cum spune textul cărții de pe net... * A utorul așa zisului Dicționar moldo-român, Vasile Stati și-a făcut partid. Se numește "Patrioții Moldovei" și necesitatea constituirii este argumentată după cum urmează: "Statul nostru este un stat moldav, cu majoritate etnică moldavă și de aceea e nevoie de un partid al patrioților moldoveni." Evident, e-un partid prezidențial. Obiective: "accent pe bunele relații cu Rusia" și "restabilirea integrității teritoriale a republicii" (vorbindu-se deschis doar despre Transnistria). După cum se știe din luările
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
expediții cinegetice cutezate în noua carte semnată de Luigi Sardino... * C ercetând vechile scrieri consacrate realităților românești ale veacului XIX, afli adeseori cu surprindere amănunte neștiute despre trecerea prin astă lume a unor personalități emblematice pentru viața culturală a provinciei moldave. Mai toate evocările au finaluri asemănătoare. De genul: compozitorul Flechtenmacher, autor (între altele) al "Horei Unirii", " a murit în cea mai neagră mizerie". În 1886 își dă sufletul Matei Millo. Comentariile contemporanilor: "n-a lăsat avere, n-a lăsat nimic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
cu citate din Creangă, fiindcă o bună parte din acele șăgalnice și nostalgice, mirifice Amintiri din copilărie se referă la acest târg". Poate de-aceea, mai aproape de zilele noastre, Geo Bogza, scria că, dintre toate județele țării, acesta, din nordul moldav, este singurul care are două inimi excepțional de viguroase: una "literară", la Fălticeni, și alta, "istorică", la Suceava. Acțiunea foarte migăloasă și serioasă de identificare și adunare a unei imense zestre de valori culturale de patrimoniu aflată azi, fie în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
șef al județului, Vasile Ciurea, profesor de științe naturale la gimnaziul "Alecu Donici" au lansat un apel către populație, spre a strânge piese cu valoare istorică "pentru un muzeu regional". De când austriecii ocupaseră (în 1774) și anexaseră (în 1775) nordul moldav, inclusiv Suceava, românii înființaseră aici, la granița vremelnică a Imperiului Habsburgic, un nou ținut (devenit județ după reformele lui Cuza) Suceava, cu capitala la Fălticeni. Deci, o unitate administrativă, fără Suceava, dar care se chema Suceava. Și care da numele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]