26,397 matches
-
sa operă, înstelată de douăzeci și două de discuri vinil, o casetă și un CD. „Mi-am făcut bundiță nouă”, „Fata neichii”, „Sârba de la Deleni”, (Deleniul, acest așezământ ieșean căruia i se cuvine să revendice o boiereasă a cântecului folcloric moldovean, cu glas lin ca zefirul la streașina sufletului, ochi albaștri ca safirul, fluvii de gânduri și vulturi de speranțe, Maria Șalaru), „Ia mai zi-i măi fluieraș”, Merge satul la cules”, „Dorul mă cată pe-acasă”, „Mărioară de la munte”, „Nu
ANGELA MOLDOVAN. O ÎNTÂLNIRE CURMATĂ, AŞTEPTÂND...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353232_a_354561]
-
totdeauna cu mama ei, România”. Prima provincie românească care s-a alipit țării a fost Basarabia. Voința de unire a fost un permanent crez al fraților nostri rămași dincolo de Prut, astfel că, în 25 Septembrie 1917, cu prilejul Congresului ostașilor moldoveni de la Chișinău s-a constituit organul reprezentativ numit Sfatul Țării. Forul coordonator a fost Consiliul Directorilor, iar președinte ales, Ioan Inculet. Odata instaurat, Sfatul Tarii intră în activitate: la 15 decembrie 1917 proclamă Republica Democrată Moldovenească, iar pe 2 Martie
LECŢIA DE ISTORIE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353556_a_354885]
-
filmul de familie, tablourile cinematografice pastelate de Elisabeta Bostan invocă cel mai entuziast complexitatea universului copilăriei, căreia regizoarea i s-a dedicat total și perseverent. Abordarea acestui tip de film este inspirată de propria copilărie a regizoarei, în micul târg moldovean, Buhuși, unde s-a născut. Pe atunci, Buhușiul avea urme medievale și era un „carusel” de națiuni, al fabricii de postavuri, unde au venit de la Cernăuți și părinții ei, pe care îi chemau Popov, tatăl fiind inginer constructor de mașini
ELISABETA BOSTAN. CORIFEU BUHUŞEAN AL CINEMATOGRAFIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354128_a_355457]
-
de România ci și de India. Practic căutam cele mai eficiente locații pentru investițiile noastre. - În peregrinările tale prin lume ai trăit în România mai mult decât jumătate din viață. Când ți-am cunoscut soțul am avut impresia că este moldovean. Vorbea foarte corect dar cu un accent deosebit. Probabil îndrăgostit de frumusețile acestei țări bogate a pus-o la inimă. Am reușit să-i pătrund în suflet în desele concedii petrecute împreună în frumoasele noastre stațiuni montane sau marine. - Mi-
PERFECT IMPERFECT de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354147_a_355476]
-
a devenit un sat obișnuit care treptat a dispărut. Printre elementele de civilizație care au aparținut Orheiului Vechi pot fi amintite: o citadelă de piatră, un palat monumental care avea 26 de compartimente, un mausoleu musulman devenit ulterior reședința pârcălabilor moldoveni, o locuință de piatră amenajată în secolul al XV-lea, trei băi, o moschee, un caravan-sarai „depozit de mărfuri”. De asemenea, aici au fost găsite și urmele unei biserici creștine foarte vechi și ale unui cimitir. Cercetările au scos la
REPUBLICA MOLDOVA, TRANSNISTRIA I de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354554_a_355883]
-
copiilor, mugurilor care duc în timp o parte din ea, muzica. ,,O admir”, spune despre artistă, interpreta și realizatoarea de emisiuni tv., Emilia Bubulac”, „este un interpret de folclor cu un glas cald, un păstrător și transmițător al muzicii populare moldovene, cu dăruire, cu voce muzicală, în frumosul grai moldovean, care îi transmite și mai mult farmec. Este un pedagog, un om ce modelează glasul uman frumos. Și-a dat sufletul și harul copiilor ei pe care i-a iubit, până la
MARIA ŞALARU. ÎMPREUNĂ CU MELODIILE EI, PAHARUL DE COTNARI E VAST de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357189_a_358518]
-
ea, muzica. ,,O admir”, spune despre artistă, interpreta și realizatoarea de emisiuni tv., Emilia Bubulac”, „este un interpret de folclor cu un glas cald, un păstrător și transmițător al muzicii populare moldovene, cu dăruire, cu voce muzicală, în frumosul grai moldovean, care îi transmite și mai mult farmec. Este un pedagog, un om ce modelează glasul uman frumos. Și-a dat sufletul și harul copiilor ei pe care i-a iubit, până la sacrificiu! O caracterizez și ca un pedagog prin excelență
MARIA ŞALARU. ÎMPREUNĂ CU MELODIILE EI, PAHARUL DE COTNARI E VAST de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357189_a_358518]
-
Dinicu Golescu scrie „Însemnare a călătoriei mele făcută în anii 1824, 1825, 1826”, în paginile căreia găsim imaginea vieții țărănimii exploatate, metodele cu care se storceau birurile dela țărani. Un om cu idei înaintate a fost Ionică Tăutu, un boiernaș moldovean, autor a unor pamflete politice. Ca și Dinicu Golescu, el a luptat cu arma scrisului pentru smulgerea poporului din întunericul inculturii și pentru dreptatea socială într-un context democratic. În slujba ideilor progresiste, în preajma revoluției de la 1848, un rol important
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A TREIA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357286_a_358615]
-
acest volum, scriitorul ne oferă un sensibil moment de respiro, un fel de popas în drumul acesta captivant al trăirii miracolului, misterului, revelației. Dacă timp de peste un veac și jumătate a dăinuit interpretarea clasică a baladei, care sublinia resemnarea ciobanului moldovean în fața morții, prin anii ”30 Lucian Blaga a dezvoltat o întreagă teorie a spațiului mioritic, potrivit căreia poporul român își are originea în totalitate în zona carpatină, pe acel ,,picior de plai”. Recent, profesorul Ștefan Dumitrescu, propus în anul 2010
GHEORGHE A.M.CIOBANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357811_a_359140]
-
închipuiam c-o fi murit ... Mulți s-au prăpădit după plecarea mea, am aflat, pe rând, de unul, de altul, nu și de Moise, însă ... Nu știai de unde este? îl întrebasem. Firește, firește, știam, îmi răspunsese tata, zicea că era moldovean, de lângă Tecuci, nu-i plăcea să vorbească despre sine, era un om necăjit, fără familie, ceva mai în vârstă, de aceea l-au și trecut ordonanță, că nu prea făcea față ... Un camarad ofițer mi-a spus: Fă-ți pomană
BUN VENIT, MOISE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358133_a_359462]
-
vremuri. În Țara Românească, a construit o biserică la Râmnicu Sărat (Hramul Sfintei Parascheva) și alte două în Transilvania, la Feleac (Cluj) și Vad (pe râul Someș), care au devenit și scaune vlădicești. Demn de remarcat este faptul că domnul moldovean a ajutat la refacerea a mai multor așezăminte bisericești aflate sub dominație turcească, un exemplu fiind reconstrucția mânăstirii Zografu de la Muntele Athos. Altor mânăstiri atonite[5], precum Vatoped, Grigoriu, Sf. Pavel și Costamonid le-a oferit ajutoare substanțiale în bani
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
și viceversa. Oricum se comportă ca aceste animale, nici măcar îmblânzite. Precum circul cu injurii dintre ei tot așa este deliberat menținută ura, îndârjirea intre avuți și săraci, între țigani și români sau între vorbitorii de maghiară și cei cu dialect moldovean sau valah. Țară așa zis unitară ruptă de cultura regională. Este ore cultura chiar un mijloc de îndârjire sau un pretins pretext? Cultura, de fapt nu mai există demult. Cutumele locale, în special predominanta „capră a vecinului” presupune chiar ura
NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]
-
pe la sfârșitul lui ianuarie 1572. El reușește, se pare, să-și netezească drumul către domnie, plătind prețul cerut de Înalta Poartă cu banii din comerțul cu pietre scumpe pe care-l practicase, dar și cu sprijinul unei părți a boierimii moldovene, nemulțumite de orientarea către Polonia, precum și de viața desfrânată pe care o ducea a predecesorului său, Bogdan Lăpușneanul - fiul lui Alexandru Lăpușneanul. Se pare, de asemenea, că mijlocitorul în stabilirea relațiilor sale cu boierii Moldovei, fusese tocmai cel care avea
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]
-
întrucâtva o reeditare la scară mai mică a epocii glorioase a străbunului său, Stefan cel Mare. Afirmația aceasta ar putea părea o exagerare, dacă n-am ține seama de faptul că adversarul pe care l-a avut de înfruntat domnitorul moldovean cu o armată de doar 25-30.000 de oameni, era cea puternică forță militară a lumii în acea perioadă, era un Imperiu Otoman aflat la apogeul dezvoltării sale. În fața unei astfel de puteri, a cărei oștire era constituită în totalitate
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]
-
își consolidează poziția la Huși. Riposta otomană nu se lasă mult așteptată, și aceasta vine pe două direcții: oastea turcească, dinspre sud și cea tătărască, aflată oarecum în întârziere și care urma să vină de la est. Planul și riposta voievodului moldovean sunt bine ticluite și organizate, promițând sorți mari de izbândă. Numai că, așa cum s-a întâmplat aproape constant în istoria noastră, intervine trădarea - veșnicul inamic al marilor conducători - care răstoarnă definitiv și iremediabil situația pe câmpul de luptă. Astfel că
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]
-
Roșcani. N-aș vrea să închei scurta evocare a figurii legendare a viteazului domnitor, înainte să mă refer pe scurt la josnica trădare, care avea să pecetluiască soarta domnitorului, a oștirii sale, dar, mai ales, a bunului și harnicului popor moldovean, pe care avea să-l condamne la câteva sute de ani de jug turcesc. Trădătorul - al cărui nume trebuie scris și spus ori de câte ori se ivește ocazia, pentru ca lumea să nu-l uite-n nicicând și, mai ales, pentru a da
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]
-
să treacă Dunărea la Isaccea, nu-și îndeplinește misiunea, permițând atacatorilor să forțeze fluviul, justificându-se apoi în fața domnului că a ajuns prea târziu, adică după ce forțarea se produsese; a doua, când se întoarce la locul de cantonament al armatei moldovene și-l dezinformează pe voievod despre mărimea efectivelor dușmane, prezentându-i, sub acest aspect, o situație mult mai roză decât era în realitate; și a treia, când trece cu tot corpul de cavalerie pe care-l avea în subordine, de
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]
-
avea chiar sensul „a merge“, înrudit desigur cu marga „drum, cale“, rădăcina mrg (vezi Burnouf, op. cît., p. 504, 769). Poate așa se explică și pronunția ardeleneasca: „Pe dealul Feleacului Mărg carele Iancului“ ori varianta să marga întâlnită la cronicarii moldoveni. Că și de alte dați, sensul moștenește semnificația băștinașa, iar forma reflectă, de cele mai multe ori, pe cea a cuvântului latinesc dacă în cazul lui a merge s-a produs o interferență a unui cuvânt dacic cu unul latinesc. Margayami... lângă
CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]
-
pentru îmbrăcăminte erau de proveniență vegetală precum cînepa și inul, si animală: pieile și blănurile. Bărbații asortau cămașă cu pantaloni pînă la glezne, destul de strimți, uneori foarte lungi și încrețiți, formînd cute transversale asemenea ițarilor de lină, purtați de țăranii moldoveni pînă la începutul secolului al XX-lea. Subliniez - în legătură cu aspectul vestimentar și nu numai - ilustra lucrare de doctorat a domnului Profesor Leonard Velcescu, din care rezultă studiul statuilor de daci aflați atât pe Arcul de Triumf al Împăratului Constantin Cel
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
rămăsese decât să aștept hotărârea acestor oameni care aveau în mâni soarta unui român ce-și iubea limba maternă. Doamne, și eu care-l crezusem că-i român de-al meu și îmi înțelege sentimentele de admirație față de un frate moldovean... care nu greșise cu nimic, pe care-l consideram un adevărat erou: păstrător de limbă, obiceiuri și datini, căci felul lui de a-și exterioriza dragostea față de noi era sinceră, nici pe departe nu o puteau încadra la secțiunea propagandă
EXPERIMENTUL DIABOLIC (2) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360004_a_361333]
-
de Antipa. Se pare că tot acum a fost hirotonit ierodiacon și ieromonah. Și-a împodobit sufletul cu smerenie și ascultare, post și rugăciune neîncetată, îngrijindu-se în permanență de propria zidire duhovnicească, respectiv mântuirea sufletului. Între timp, doi monahi moldoveni Nifon și Nectarie tocmai începuseră să înalțe în sfântul Munte schitul românesc Podromu dar le lipseau mijloacele financiare pentru terminarea sfântului lăcaș. Și atunci l-au rugat pe schimonahul Antipa să-i ajute mergând în țară după strângerea de fonduri
SF. ANTIPA DE LA CALAPODEŞTI de ION UNTARU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359825_a_361154]
-
de a-l compromite, el va ceda, a recurs la acest mijloc: Îl introduce pe avocatul Grigore Nicolau în casa unei femei (sora lui Petreanu), care ar fi fost amantă lui Irineu, de unde-și procura fotografii compromițătoare pentru șeful Bisericii moldovene; aceasta în 1946. Fotografiile sunt multiplicate și aruncate în lumea clericala și cea politică. O serie de astfel de fotografii i-a dat Marină și lui Grigore Spiru de la Patriarhie, spre a fi prezentate Patriarhului Nicodim. Nemulțumit cu aceasta, Marină
NOI DOCUMENTE DESPRE GRUPUL SINODAL ROMÂN DE REZISTENŢĂ ÎMPOTRIVA COMUNISMULUI de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359105_a_360434]
-
Baba Saltîk este cel din urmă pe care-l stăpânesc tătarii. Intre el și începutul Împărăției grecești (bizantine) sunt 18 zile de mers într-un pustiu lipsit în întregime de oameni''. La mijlocul secolului XIV sub presiunea poloneză, maghiară, munteană și moldoveană, Hoarda de Aur pierde controlul asupra Dobrogei. De situație vor profita însă otomanii, care vor cuceri regiunea la sfârșitul secolului al XIV-lea. Din acest moment, pentru cinci secole Dobrogea va deveni un teritoriu în care se vor împleti destinele
DOBROGEA-MODEL DE COLABORARE MULTIETNICĂ DE-A LUNGUL SECOLELOR -STUDIU DE CAZ: COMUNITATEA TURCO-TĂTARĂ ŞI CEA A LIPOVENILOR de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345194_a_346523]
-
viața proprie[18]. Este de asemenea de menționat faptul că,în privința negoțului, factor determinant al calității de oraș al unei așezări umane,există controverse pe planul teoretizării și tipologizarii așezărilor urbane. Astfel,C.C Giurescu [19]consideră că ,,târgurile” mentale moldovene, arătând o ierarhizare a acestor așezări, târgurile fiind fazele incipiente ale unui oraș. Și alți cercetători în domeniu consideră târgul că fază incipientă a unui oraș, sau trăsătură caracteristică, parte componentă a vietii economice comerciale, pentru că prin târg înțeleg acele
DOBROGEA ŞI NEGOŢUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345191_a_346520]
-
Istoria Dobrogei,’’vol.III, București, Editura Academiei, 1971 5 Ana Commena, ,,Alexiada’’, ,,Fontes Historiae Daco-Romanae’’, vol. ÎI, București, Editura Academiei RSR, 1978 6 P.Diaconu,,,Despre localizarea Vicinei’’,în ,,Pontica’’3, 1970 7C.C Giurescu,,,Târguri sau orașe și cetăți moldovene’’, București, Editura Academiei RSR, 1967 8 N. Iorga,,,Poporul românesc și marea’’,conferința ținută la Liga Navală Română, Editura Datina Românească, Văleni de Munte,1938 9N.Popescu-Spineni, ,,România în izvoarele geografice și cartografice‘’, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1978 10
DOBROGEA ŞI NEGOŢUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345191_a_346520]