961 matches
-
a dovedit prin studii îndelungate că vegetația reține pe frunze și crengi poluanți atmosferici și că neutralizează în parte efectele unor gaze toxice (oxizii de sulf, azot, carbon, hidrocarburi gazoase etc.). Cercetările au demonstrat că arboretele de conifere (pin și molid) pot reține anual 30-35 t/ha de praf și impurități în timp ce arboretele de fag pot reține până la 68 t/ha. După fiecare ploaie impuritățile de pe frunze sunt spălate și introduse în sol, astfel că capacitatea de filtrare a impurităților se
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
și proporția față de alte elemente ale compoziției (vezi tab. 4). Astfel, în amenajările vaste este necesară introducerea arborilor mari, care potențează dimensiunile spațiului, cum ar fi: stejari, fagi, paltini, platani, ulmul de câmp, frasini, teiul argintiu, glădiță, arborele lalea, ginkgo, molizi, duglas, pini negri ș.a. În amenajările mici se utilizează arbori de talie mică sau chiar mijlocie, cum ar fi: arțarul globulos, mojdreanul, magnoliile, cireșii japonezi, merii ornamentali, catalpa, tuia columnară, ptelea, ș.a. Respectând proporțiile, aliniamentele de arbori care însoțesc alei
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
deosebit în timpul sezonului de iarnă (vezi tab. 6). Astfel, întâlnim nuanțe roșcate sau roșii-purpurii la înfrunzire (de exemplu la Acer platanoides var. schwedleri, Malus pumila var. niedzwetzkiana, Spiraea bumalda ș.a.), de verde crud (tei, arțari, caprifoi tătărăsc, lujerii noi de la molid ș.a.), de verde intens argintiu sau albăstrui (lujerii noi de la Picea pungens var. argentea, Abies concolor ș.a.), nuanțe violacei sau brunii la unele conifere pe timp de iarnă (Thuja orientalis, Chamaecyparis pisifera var. squarrosa) toate acestea aducând în peisaj o
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
au coronamentul compact sau transparent; Grupări care creează efecte diferite: lirice, pitorești, dinamice, vesele, monumentale, etc. Grupări din specii diferite: specii de foioase: 2 tei + 2 platani + 1 mesteacăn. specii de foioase + conifere: 2 pini + 1 mesteacăn, 2 tei + 2 molizi + 1 mesteacăn, 3 pini + 2 mesteceni. specii de arbori + arbuști: 2 tei + 3 molizi + 5 simforicarpos, 3 tei + 2 molizi + 5 spirea, 1 mesteacăn + 2 tei + 5 forsiția. Grupări compacte: 3 molizi, 5 fagi, etc. Grupări transparente: 2 pini + 1
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
monumentale, etc. Grupări din specii diferite: specii de foioase: 2 tei + 2 platani + 1 mesteacăn. specii de foioase + conifere: 2 pini + 1 mesteacăn, 2 tei + 2 molizi + 1 mesteacăn, 3 pini + 2 mesteceni. specii de arbori + arbuști: 2 tei + 3 molizi + 5 simforicarpos, 3 tei + 2 molizi + 5 spirea, 1 mesteacăn + 2 tei + 5 forsiția. Grupări compacte: 3 molizi, 5 fagi, etc. Grupări transparente: 2 pini + 1 mesteacăn, 2 sălcii + 3 frasini. Grupări “lirice”: 2 sălcii pletoase + 1 anin alb, 1
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
specii de foioase: 2 tei + 2 platani + 1 mesteacăn. specii de foioase + conifere: 2 pini + 1 mesteacăn, 2 tei + 2 molizi + 1 mesteacăn, 3 pini + 2 mesteceni. specii de arbori + arbuști: 2 tei + 3 molizi + 5 simforicarpos, 3 tei + 2 molizi + 5 spirea, 1 mesteacăn + 2 tei + 5 forsiția. Grupări compacte: 3 molizi, 5 fagi, etc. Grupări transparente: 2 pini + 1 mesteacăn, 2 sălcii + 3 frasini. Grupări “lirice”: 2 sălcii pletoase + 1 anin alb, 1 mesteacăn + 2 frasini pletoși. Grupări “monumentale
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
conifere: 2 pini + 1 mesteacăn, 2 tei + 2 molizi + 1 mesteacăn, 3 pini + 2 mesteceni. specii de arbori + arbuști: 2 tei + 3 molizi + 5 simforicarpos, 3 tei + 2 molizi + 5 spirea, 1 mesteacăn + 2 tei + 5 forsiția. Grupări compacte: 3 molizi, 5 fagi, etc. Grupări transparente: 2 pini + 1 mesteacăn, 2 sălcii + 3 frasini. Grupări “lirice”: 2 sălcii pletoase + 1 anin alb, 1 mesteacăn + 2 frasini pletoși. Grupări “monumentale”: 3 stejari, 3 platani, 3 brazi, 3 exemplare de tuia gigantică. Grupări
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
și arbuști și se pot proiecta în mod obișnuit dintr-o singură specie, dar cel mai indicat este ca fundalurile pe care se proiectează pâlcurile să realizeze cu acestea contraste. De exemplu, un pâlc de mesteceni pe un fundal de molizi, un pâlc de pini pe un fundal de tei, un pâlc de magnolii pe un fundal de molizi, etc. Curtina este o plantație dispusă pe un singur rând, constituită dintr-o singură specie arborescentă sau arbustivă, cu exemplare foarte apropiate
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
ca fundalurile pe care se proiectează pâlcurile să realizeze cu acestea contraste. De exemplu, un pâlc de mesteceni pe un fundal de molizi, un pâlc de pini pe un fundal de tei, un pâlc de magnolii pe un fundal de molizi, etc. Curtina este o plantație dispusă pe un singur rând, constituită dintr-o singură specie arborescentă sau arbustivă, cu exemplare foarte apropiate, obținându-se în final un perete verde. Ca regulă generală, curtinele care intră în componența unui labirint sunt
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
populării și persistenței populației autohtone în satele de răzeși Lazu, Dealu Perjului, Onceștii Vechi, Bărboasa, Taula. Astfel, pădurea s-a restrâns ca suprafață și omul a intervenit pentru a redresa arealul ei, plantând specii nereprezentative zonei (conifere), cum ar fi molidul și laricea de esență nordeuropeană, îndrăgite de locuitori și a căror origine este în zona Vatra Dornei. Le găsim în pădurile Ghețu, Valea Iepei și Siliște. În pădurea Tărăbuț, găsim și suprafețe mari plantate cu nuci. Pădurea, în afară de arbori și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
insolubili (materie organică) 76,22%, cenușă 2,20% și umiditate 6,25% (Ahmad și al., 2009b). Analiza rumegușului de Hevea brasiliensis indică: umiditate 3,5%, materie volatilă 47%, cenușă 12,5%, carbon 37% (Vasanth Kumar și Porkodi, 2009). Rumegușul de molid are o compoziție chimică complexă și conține aproximativ 25% celuloză, 36% lignină și alți componenți, cum ar fi substanțe extractibile (constituenți polari și nepolari) (Simionescu și al., 1989). Lemnul de stejar are aproximativ 38,42% celuloză, 22-32% lignină, 23-29% hemiceluloză
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
pentru concentrația inițială de 200 mg L-1 există dovezi ale existenței a două etape consecutive controlate de difuzia în pori. Aplicabilitatea ambelor modele, Langmuir și Freundlich, în cazul adsorbției colorantului Basic Red 46 pe un amestec de rumeguș de molid și bentonit arată că sistemul de adsorbție implică atât adsorbția monostrat, cât și condiții de suprafață eterogene în condițiile experimentale date (Yeddou și Bensmaili, 2005). Același lucru se constată și în cazul adsorbției Albastrului de metilen pe rumeguș de cedru
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
suprafeței specifice: 13,3 (nuc); 11,5 (cireș), 10,0 (stejar), 9,4 (pin). Valorile estimate pentru stejar și pin sunt foarte apropiate de cele pentru turbă (9,0 m2 g-1) și cu 50% mai mari decât pentru lemnul de molid (6,4 m2 g-1) (Ferrero, 2007). Analiza termică a rumegușului de fag, a unor coloranți și a produșilor sorbent-colorant conduce la concluzia că mecanismul degradării termo-oxidative este specific și reținerea coloranților are loc pe celuloza din rumeguș (Odochian și al
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
echilibru peste 3. Adsorbția Egacid Orange, pe de altă parte, scade ușor și monoton cu creșterea pH-ului în întreg domeniul investigat, probabil datorită intensificării respingerilor coulombiene. În cazul adsorbției colorantului Basic Red 46 pe un amestec de rumeguș de molid și bentonit, capacitatea de sorbție scade de la 16,16 la 11,42 g mg-1 min-1 cu creșterea pH-ului de la 3 la 9, adsorbția fiind optimă la pH 3 (Yeddou și Bensmaili, 2005). Rumegușul de eucalipt este un material rezidual
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
suprafața capului are o punctuație fină și deasă. Pronotul de aproximativ 1,5 ori mai lat decât lung, cu marginile laterale punctate. Pigidiul și propigidiul prezintă puncte ombilicate dese. Marginile laterale ale metasternului cu o bordură vizibilă. Sub scoarța de molid și fag în galeriile de ipide. Găsită numai în Transilvania. l=3,5-4 mm. 4 Platysoma lineare Erichson Corpul negru, lucios, puternic convex. Antenele și picioarele roșcat-maronii. Măciuca antenelor galben-roșcată. Marginea anterioară a capului ușor concavă, suprafața capului cu o
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
prin definiția sa, poate fi atenuată prin descrierea locurilor, la care ne putem raporta sentimental: “Pitorescul ... apreciat ca una dintre cele mai frumoase priveliști, ce ni le oferă Carpații bucovineni, este defileul numit Strâmtura Roșie de la Prisaca Dornei, pe când regiunea Molidului, valea Moldoviței spre Podul Brazilor și valea Moldovei în preajma intrării în Prisaca se impune atenției prin gingășia priveliștei și invită ochiul călătorului la liniștită și odihnitoare contemplație. Mândră și impunătoare se ridică în fața comunei ultima ramură a Obcinei Mari cu
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
atenției prin gingășia priveliștei și invită ochiul călătorului la liniștită și odihnitoare contemplație. Mândră și impunătoare se ridică în fața comunei ultima ramură a Obcinei Mari cu vârful des împădurit a Runcului Focșei, peste creasta căruia suie șoseaua națională, venind de la Molid, înainte de curba ce face ca să ajungă la Podul Moldoviței, până la 50 m înălțime, oferind una din cele mai frumoase priveliști asupra văii Moldoviței și asupra comunei din vale cu fondul răpitor al defileului Strâmtura Roșie, cu falnicul Rarău și Pietrele
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
întins pe valea Moldovei și Moldoviței. Partea satului Vama, care se cheamă Strâmtura, este așezată într-un sector în care valea Moldoviței se lărgește. În aval de satul Vama, într-un bazinet dezvoltat pe valea Moldovei, a luat naștere satul Molid, care s-a chemat inițial Delnița. Vama poate fi considerată așezare rurală de tip răsfirat linear cu tendința de adunare lineară. Poate nicăieri muntele, apa și ocupațiile nu sunt atât de strânse de oameni și de preocupările lor zilnice <footnote
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
la nord-est cu Poiana Micului, la est cu Mănăstirea Humorului, la sud cu Stulpicani, iar la nord- nord-est cu teritoriul orașului Câmpulung și al comunei Frumosu. În compoziția pădurilor din subzona (etajul) de tranziție molid-fag, esența de bază o constituie molidul, o pondere însemnată având-o și bradul și fagul, formând arborete de amestec cu molidul și în unele sectoare ajungând să domine. Între principalele tipuri de pădure, după etajele dominante, întâlnim aici: molidișuri, molideto-brădeto-făgete, molideto-brădete, molideto-făgete, brădeto-făgete, făgeto- brădete și
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
la nord- nord-est cu teritoriul orașului Câmpulung și al comunei Frumosu. În compoziția pădurilor din subzona (etajul) de tranziție molid-fag, esența de bază o constituie molidul, o pondere însemnată având-o și bradul și fagul, formând arborete de amestec cu molidul și în unele sectoare ajungând să domine. Între principalele tipuri de pădure, după etajele dominante, întâlnim aici: molidișuri, molideto-brădeto-făgete, molideto-brădete, molideto-făgete, brădeto-făgete, făgeto- brădete și, mai rar, insule de brădete și făgete pure. Cu distribuție sporadică sunt de consemnat arbori
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
distrugerile provocate de om și de natură afectează clima, calitatea apei și a atmosferei. Are loc un proces de eroziune a solului, și așa sărac, cu urmări negative asupra vegetației ierboase, care constituie baza furajeră pentru creșterea animalelor. Pădurile de molid, brad, fag se includ, în cea mai mare parte în clasele I și II de masă lemnoasă, cu o producție de 700-800 m³/ha (la arboretele de peste 80 de ani), importantă materie primă pentru industrie (cherestea, binale,mobilă, celuloză, hârtie
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
f. 1-14 footnote>. “Vama, spune marele folclorist, e situată într-o vale romantică și înconjurată din toate părțile cu fluvii, pâree, dealuri și munți înalți, stâncoși și cei mai mulți dintre dânșii acoperiți cu tot felul de arbori, însă mai ales cu molizi și brazi” <footnote Ibidem. footnote>. După o incursiune în timpul istoric, în baza documantelor existente, Simion Florea Marian face o precizare, în baza unei însemnări de pe cărțile bisericești, astăzi pierdute, despre prima mențiune a numelui Vama: “Numele de Vama al acestui
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
mai cheamă și Beciul Haiducilor și se află în Poiana Strigoaia. footnote>, care se află în Poiana Strigoaia, denumire care reprezintă un element din mistica populară ; nume istorice de popoare și voievozi: Stâlpul lui Vodă, Târșitura Rușilor, Pădurea Sasu ; flora: molid, brad, ariniș, afiniș ; fauna: calul, porcul, capra, exprimând un raport de proprietate. O categorie aparte, foarte numeroasă, o reprezintă antroponimele, nume de oameni, bărbați și femei - care sunt determinative pe lângă un munte, poiană, deal, fânaț etc. și care individualizează o
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
mai întâi odăi, bordeie, târle, ca locuințe sezoniere, după care, prin adăugarea altor gospodării, s-a făcut vatră de sat, desprins din vatra principală. În comuna Vama numai satul Prisaca-Dornei este sat de colonizare, restul satelor sunt rezultatul fenomenului roirii - Molid, inițial o poiană, Strâmtura, locuit mai întâi de 39 de familii de bază <footnote După o veche tradiție preluată de la Lucuțar Adrian și V.Istrate (n. 1905). footnote>, Brazi, Hurghiș, Lunci, Doabra. Cătunele răsfirate Sălătruc, Belțag, Tocila țin de satul
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
inițial o poiană, Strâmtura, locuit mai întâi de 39 de familii de bază <footnote După o veche tradiție preluată de la Lucuțar Adrian și V.Istrate (n. 1905). footnote>, Brazi, Hurghiș, Lunci, Doabra. Cătunele răsfirate Sălătruc, Belțag, Tocila țin de satul Molid. Vatra satului Vama, așa cum ne arată documentele, s-a stabilizat începând cu secolul al XIV-lea, la confluența Moldoviței cu Moldova, ca urmare a încetării năvălirilor barbare, cât și procesului de organizare politică în forma superioară a statului. Așa cum erau
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]