1,599 matches
-
adunate de la țăranii refugiați în România din localitățile de la est de Nistru. O serie de articole și studii se bazează pe cercetarea unor documente. S. a efectuat anchete etnofolclorice în satele românești de la Nistru până la est de Bug, în cadrul campaniilor monografice organizate de Dimitrie Gusti și Traian Herseni, acordând importanță studierii obiceiurilor. În alte contribuții, cum sunt Din obiceiurile românilor de peste Nistru - Dumineca Mare, Anul Nou la moldovenii de peste Nistru, Crăciunul la moldovenii de peste Nistru, Prohoadele la românii de peste Nistru, Iarba
SMOCHINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289734_a_291063]
-
reprezintă cea dedicată actualității literare, astfel încât aproape că nu este scriitor contemporan important care să nu fi fost întâmpinat, adesea încă de la debut, în cronici și recenzii scrise de S. într-un spirit comprehensiv și atent analitic. Prima carte, studiul monografic Camil Petrescu, îi apare în 1973, urmat târziu de Proza artistică a lui Tudor Arghezi (1995). Nu numai dramaturgul și romancierul Camil Petrescu, ci și eseistul, poetul, nuvelistul iau parte, cu accente și evaluări diferențiate, în monografia lui S., la
SIRBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289704_a_291033]
-
și temele teoretice abordate în perioada la care facem referință se înscriu în gândirea medicală a vremii, ele având în primul rând caracterul unor studii de Igienă Socială, integrate domeniului medicinei sociale. La noi în țară prima lucrare cu caracter monografic de igienă mintală și recuperarea bolnavilor psihic este semnată de C. Enăchescu (Igiena mintală și recuperarea bolnavilor psihic, 1979). Inițierea cercetărilor privind instituirea măsurilor de protecție medico-socială a stării de sănătate mintală încep în România după anul 1973 și se
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Liviu Rebreanu după un veac (1985). I s-au decernat numeroase premii, printre care Premiul Uniunii Scriitorilor (1981, 1983, 1984, 1991), Premiul Academiei Române (1984), Premiul Asociației Scriitorilor din Timișoara (1985). Opera lui T. însumează întinse și temeinice studii de tip monografic asupra unor clasici ai literaturii române, selectați potrivit unui criteriu original: devenirea spiritualității, a culturii și mentalităților. „Cheia de boltă” a acestei viziuni dinamice se sprijină pe trei mari personalități: Mihai Eminescu, Titu Maiorescu și Lucian Blaga. Metoda adoptată se
TODORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290206_a_291535]
-
și universul poetic”. Viziunea se desfășoară însă cu mai mult succes atunci când se aplică autorilor „clasici”. Astfel se întâmplă în Cincisprezece poeți (1968), în secțiunile de istorie literară din Carnet critic și din Istorie literară și poezie sau în lucrările monografice. De pildă, Cincisprezece poeți (pe copertă 15 poeți) cuprinde o serie de eseuri remarcabile, mai ales având în vedere perioada în care au fost scrise (începutul anilor ’60). Deși nu exclud unele exagerări (forțarea paralelismului între Eminescu și Bacovia, bunăoară
TOMUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290222_a_291551]
-
placheta Amor 1926 va fi tipărită în 1937 și primită cu interes de comentatori. Cartea Moscova (Reportaj despre metropola lumii noui) (1948) adună, fără însuflețire, în texte descriptive, multe locuri comune ale literaturii de călătorie din epocă. În schimb, schița monografică Enescu (1956) și George Enescu. Viața în imagini (1961) își conservă și interesul documentar, și esența analizelor, deși poncifele impuse de orientarea oficială nu au putut fi ocolite. Împreună cu Mihail Sebastian, T. transpune în românește din versurile lui Francis Jammes
TUDOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290288_a_291617]
-
rotiri de uliu scăpătat?”), adesea cu inflexiuni agonice („Din vreme clipele nu se mai rup, / prin aer nu se prinde vreun cuvânt. / Sub mână se destramă orice trup / și pasul nu se-nalță din pământ”), sunt convocate inspirat. În studiul monografic Enescu, redus ca dimensiuni, T. comentează convingător viața și opera compozitorului, utilizând o variată gamă de mijloace analitice și de contextualizare. Deși accentele proletcultiste ale vremii nu lipsesc, cercetarea e riguroasă, echilibrată și nu alunecă în encomiastic. O bine aleasă
TUDOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290288_a_291617]
-
complexitatea etică a personajului, pentru realismul polemic, în fond antidogmatic, pentru literatura de valoare autentică adresată tineretului și copiilor. În calitate de cronicar literar, preferă să elogieze decât să respingă o carte, act pe care îl face, de obicei, cu reținere. Studiul monografic Hortensia Papadat-Bengescu, marea europeană (2001) îi oferă analistei posibilitatea de a releva în chipul cel mai plauzibil virtuțile unei creații prozastice exemplare. Examinând întreaga operă a scriitoarei, exegeta îi demonstrează originalitatea, valoarea excepțională, dată de convertirea, în romane, a confesiei
TUDOR-ANTON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290286_a_291615]
-
și George Barițiu și reproducerea unei conferințe a lui B.P. Hasdeu, Noi în 1892. Interesul pentru etnografie vine în completarea activității culegătorilor de folclor, prin articolele Portul țăranului de A. Bucur, Casa, curtea și mobilierul românului de Al. Coltor, Schița monografică a comunei Bucium (despre organizarea gospodăriei, familiei, obiceiuri religioase, ocupații, alimentație) de G. Lupu, O nuntă (ospeț) românească de pe Ampoi de Petre Micul. „Bibliografii” este obișnuita rubrică unde se semnalează publicarea unor volume recente, aparținându-le lui Titu Maiorescu, T.T.
UNGARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290340_a_291669]
-
preocupat de realizarea unor monografii temeinice: Al. Sahia. Dimensiuni și repere (1979), Vladimir Streinu (2002), Anton Holban (2002), ca și a unor antologii ale receptării critice, referitoare la Al. Sahia (1976), Lucian Blaga (1981) și Vladimir Streinu (1984). Metoda studiului monografic este cea standard: prezentarea biografiei urmată de analiza operei, ordonată în funcție de nucleele tematice, dar și prin inventarierea genurilor abordate de scriitor. Cartea despre Al. Sahia aspiră să fie un studiu obiectiv, un instrument de lucru util mai ales datorită secțiunii
VASILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290456_a_291785]
-
acestui scriitor, în 1998 Premiul Uniunii Scriitorilor pentru restituirea caietelor conținând Jurnalul lui Gala Galaction (I-II, 1996-1997). Ca istoric literar, V. a abordat în egală măsură studiul de sinteză consacrat unor etape sau aspecte ale fenomenului literar și exegeza monografică asupra unor scriitori reprezentativi din secolele al XIX-lea și al XX-lea. Interpretările, bazate pe o întinsă și minuțioasă documentare, aduc date noi, completează, nuanțează și rectifică multe cercetări anterioare, explorând zone mai puțin sau deloc frecventate până atunci
VARGOLICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290430_a_291759]
-
Treci ca o lumină (2001), eseuri și publicistică: Poemele sufletului (1978), Vămi pentru valorile sufletului (1989), A patra dimensiune (1990, în colaborare cu Lucia Purice), la care se adaugă textul polemic Istoria Moldovei falsificată de Vasile Stati (2003) și încercarea monografică Mihai Cimpoi sau Dreapta cumpănă românească (2003). Proza lui Z. aparține unui scriitor interesat de ceea ce se întâmplă în timpul său. În romane, ca și în eseuri sau în publicistică există o „tensiune epico-dramatică cunoscută din nuvelistica lui profundă și polivalentă
ZBARCIOG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290720_a_292049]
-
va prefața și publicarea în volum în același an), în 1932 de Monstrul apelor (prezentat de I. Riber Rovira, președinte al Federation de la Prensa de España) și în 1934 de În inima pădurilor virgine, „aventuri trăite”. Între istorie și literatură monografică sunt articolele dedicate orașului București de G.I. Ionnescu (-Gion) (Dâmbovița bucureșteană), Ion Ghica (Industriile din București), Grigore G. Tocilescu (Din istoria Bucureștilor), H. Stahl (Prin Bellu, extras din volumul Din Bucureștii ce se duc), D. Caselli (Biserica Sf. Gheorghe, Hanul
ZIARUL CALATORIILOR SI AL INTAMPLARILOR PE MARE SI PE USCAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290733_a_292062]
-
istoric, fie inspirată din tradiția folclorică a unui popor, un autor interesat de valoarea ei educativă fiind poetul Al. Vlahuță, care dă cu predilecție prelucrări de „tradițiuni” antice (Bacchetis, Hybris ș.a.). În mulțimea de articole de dicționar sau de prezentare monografică a vieții și activității unor oameni de știință și savanți din toate timpurile și disciplinele câteva medalioane sunt dedicate scriitorilor Camões, Victor Anestin și Jules Verne. Se fac multe traduceri din literatura lumii, romane, nuvele, schițe cu subiecte ce țin
ZIARUL CALATORIILOR SI AL INTAMPLARILOR PE MARE SI PE USCAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290733_a_292062]
-
și rigoarea lui Z., autor de solide biobibliografii - a impus, practic, modelul acestui gen de instrumente de lucru prin Mihail Kogălniceanu, A. D. Xenopol (1973) și Vasile Pârvan (1975) -, se regăsesc, potențate de o interpretare și o structurare adecvate, în sinteze monografice și în ediții de anvergură. Studiul Mihail Kogălniceanu istoric (1974; Premiul „Nicolae Bălcescu” al Academiei Române), micromonografia Mihail Kogălniceanu (1984) și ediția academică dedicată scrierilor istorice reprezintă punctul de plecare obligatoriu al oricărei noi abordări științifice a activității marelui înaintaș. Imaginea
ZUB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
Traian Herseni, Francisc Rainer, H.H. Stahl, nume ce vor deveni notorii în cultura română. În octombrie începe să publice în „Cuvântul” și tot acum este chemat ca asistent la Catedra lui Gusti. Conduce seminarii unde se analizează metodele de cercetare monografică și teoria monografiei sociologice, ține conferințe despre teoria ortodoxă a culturii sau, din nou, despre libertate și autoritate în viața spirituală, răspunde, în „Tiparnița literară” (noiembrie), la ancheta despre „noua spiritualitate” (subiect preocupant pentru generația ce se ridică), vorbește despre
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
romanelor lui Duiliu Zamfirescu este intenția de a nota intimitatea dintre sufletele fine, clipele de extaz erotic. Deși tratarea rămâne exterioară, apare aici, pentru întâia oară, pagina analitică, întrucât obiectul scriitorului nu e omul, ci o stare în sine, studiată monografic. Luate în chip absolut, aceste pagini sunt încă insuficiente, adesea naive, dar în cuprinsul literaturii noastre ele reprezintă întâiele încercări. G. CĂLINESCU Nu se poate să nu observăm că, în nuvele, dar și în Viața la țară, atmosfera idilică, cu
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
Chirica<footnote Ottawa footnote> Numeroase studii din bogata literatură de specialitate tratează aproape exhaustiv problematica reprezentărilor antropomorfe feminine în arta preistorică, paleolitică și neo eneolitică, uneori și aspectele religioase care decurg din imagistica feminității preistorice, cu lucrări de caracter general, monografic (Zoia Abramova, 1962; A. Leroi-Gourhan, 1990; H. Delporte, 1991; M. Otte, 1993; 2006; J. Cauvin, 1997; Cl. Cohen, 2003, etc.), sau studii speciale (Zoia Abramova, 1995; H. Delporte, 1995; J.-P. Duhard, 1995; J. Hahn, 1995; B. Klima, 1995; J.
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
857, Ist. lit. (1982), 943; C. Fântâneru, ,,Fântâni pentru popas”, UVR, 1940, 16; George Popa, I. O. Suceveanu, ,,Tribuna Sibiului”, 1972, 1 241; Titus Andronic, Poetul I. O. Suceveanu (1905-1960), T, 1978, 10; Ion A. Moldovan, I. O. Suceveanu - Pagini monografice, ,,Cercetări de limbă și literatură” (Sibiu), 1983; Satco-Pânzar, Dicționar, 217; Nae Antonescu, I. O. Suceveanu, PSS, 1998, 11-12. N. Bc.
SUCEVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290004_a_291333]
-
Yvette Nafta secretar de redacție, iar ca membri să figureze N. N. Condeescu, Ion Brăescu, Alexandru Duțu, Victor Iancu, C. D. Papastate, N. I. Popa, Liviu Rusu, Mariana Țăranu, Victor Theiss, Maria-Luiza Ungureanu, I. Vicol. Sunt publicate îndeobște scurte studii cu caracter monografic și exgeze critice de literatură universală. De-a lungul anilor sunt ilustrate diverse metode comparatiste, trasându-se astfel o veritabilă evoluție: de la încadrarea unor autori în episteme cărora le sunt tributari prin influență, difuzare de traduceri, călătorii și întâlniri sau
STUDII DE LITERATURA UNIVERSALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289996_a_291325]
-
e păstrată prin inițiativele de la Éditions de l’Herne, unde din 1972 a devenit președinte-director general. În 1978 coordonează numărul 33 din „Cahiers de l’Herne”, consacrat lui Mircea Eliade, reluat în volum în 1987. Sumarul acestui număr este conceput monografic, cu accentul pus asupra activității lui Eliade ca istoric al religiilor. Scriitorul propriu-zis este văzut numai prin prisma literaturii sale fantastice. Colaborează personalități majore ale culturii universale contemporane, de la Georges Dumézil și Gilbert Durând la Charles Long, Michel Meslin și
TACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290035_a_291364]
-
și interesează națiunea”, „fără alt control decât cel al conștiinței și responsabilității personale”. Această solidaritate v-a exercita, la rândul său, o influență binefăcătoare asupra unității morale a națiunii. O altă direcție prestigioasă a activității ISR a constituit-o cercetarea monografică a satelor românești, organizată în cadrul Secției sociologice a acestuia. Dimitrie Gusti și colaboratorii săi apropiați, Henri H. Stahl, M. Vulcănescu, Anton Golopenția, Traian Herseni, O. Neamțu, erau încredințați că într-o perioadă de organizare intensă a societății românești „acțiunile eficace
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Henri H. Stahl, M. Vulcănescu, Anton Golopenția, Traian Herseni, O. Neamțu, erau încredințați că într-o perioadă de organizare intensă a societății românești „acțiunile eficace cereau o documentare temeinică”, superficialitatea fiind, mai mult decât înainte, „o crimă contra națiunii”. Cercetările monografice și de acțiune socială în peste 126 de sate, cu participarea a aproape 1 000 studenți și 1 600 specialiști și tehnicieni, au oferit informații și interpretări esențiale pentru diagnoza situației satelor, ce acopereau 80% din populația țării: fărâmițarea proprietății
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pe ea, dar n-a vrut să ia și copilul și nici mama Ioanei nu l-a dat de fel, ca să nu fie scârbă-n casă și l-a ținut ea și l-a crescut.” <footnote Xenia Costaforu, (2004), Cercetarea monografică a familiei, Tritonic,București, p. 195 footnote> (informație primită de la Ileana B., 35ani, analfabetă, Fundul Moldovei, 1928). Astăzi acești bunici, încearcă din răsputeri să facă pentru nepoțică ceea ce ar fi trebuit să facă adevărații părinți. Există situații în care un
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
9, că între macroistoria tradițională și aceea actuală distincția ar fi doar aparentă, în condițiile în care ambele demersuri nu numai că au aceeași țintă a reconstituirii (globalul) - prin strategii diferite -, ci nutresc, în fond, un respect identic pentru definiția monografică a obiectului de anchetă, fără a mai vorbi de recunoașterea comună a însemnătății arhivelor seriale, a anumitor metode de analiză etc. În realitate, deosebirile dintre ele sunt mai profunde decât par, iar acest lucru este dovedit nu doar de comutarea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]