863 matches
-
percepe universul înconjurător (datele problemei se vor schimba abia în secolul al XX-lea, odată cu apariția științelor cognitive, dar ele nu mai au relevanță pentru cazul lui Blake). Totuși, pentru a îndepărta contradicțiile care se ivesc din postularea unui eu monolitic și pentru a aplica în chip coerent conceptul la procesul creației artistice (fenomen care implică trăsături epistemice și estetice), ar trebui să facem distincție între două tipuri de eu. Distincția în cauză este crucială din perspectiva unei estetici a productivității
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
femeia divorțată salariată...) unui grup. Bărbații și femeile, limitați în interiorul entităților lor de apartenență cu frontiere vagi, sînt mai mult sau mai puțin apropiați de un prototip. Ne centrăm, în acest caz, pe varietatea reprezentărilor mai mult decît pe percepție monolitică și unipolară a schemei de gen. Astfel se evită închiderea indivizilor în forme invariabile și fixe de conduite și se autorizează o înțelegere nuanțată. Acest lucru explică de ce concretizarea alegerilor androginice se face mult mai ușor în grupurile masculine, unde
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
minunat. Occidentul și Leopardi, 1997). În concluzie, chiar dacă în anumite texte, mai ales în lunga Introducere la noua ediție (1981) din Structura originară și Tautótes, se face aluzie la o anumită evoluție, gândirea lui Severino poate fi considerată un bloc monolitic și unitar. Pot fi ilustrate aici, cel puțin sintetic, cele două componente care o constituie în miezul său esențial: examinarea structurii fundamentale a Occidentului ca istorie a nihilismului indiferent la ființă, și analiza teoretică a structurii necesare și incontestabile a
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
în afara indivizilor și, mai mult, nu este doar o sumă a acestora și nici măcar produsul interacțiunii primare dintre ei. Societățile și culturile, începând de la cele mai simple, și cu atât mai accentuat cele moderne, complexe, nu sunt ceva amorf și monolitic, ci sunt compuse din grupuri, comunități, instituții. Grupurile constituie, așadar, realitatea necesar intermediară dintre individ și societate. Realitate intermediară însemnând, desigur, nu o simplă „curea de transmisie”, ci una organică, fundamentală. Grupurile formale și informale sunt absolut necesare atât pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Papadat-Bengescu, cea mai mare ce există în românește”, iar în romanul Monstrul (1937) criticul remarca „influența rusească și îndeosebi dostoievskiană”, benefică „în sânul unei literaturi gospodărite geometric”, și îi prevedea autorului „un destin literar ce se va impune curând evidenței, monolitic”. Pozitive, elogioase chiar, sunt și judecățile de valoare ale lui Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu și Perpessicius. Nu însă și aprecierea lui G. Călinescu din Istoria literaturii române de la origini până în prezent, nemulțumit de morbiditatea scrierilor lui P. Critica de după război
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288778_a_290107]
-
-i ascultăm. Nu mai era nevoie să-ți vorbesc nici despre „noii stăpâni“, nici despre anii irosiți pentru nimic, nici despre sfârșit, înțelegeai singură ce puteam gândi observând gurile acelea pline, din care ieșeau hohote vulgare de râs, spinările alea monolitice, degetele acelea deformate de inele. Îmi închipuiam răspunsurile tale. Mai târziu, într-o micuță cafenea în care ne-am refugiat, aveai să vorbești foarte calmă despre epoca aceea care ne văzuse născându-ne și care avea să ia sfârșit. — Acum
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Lawrence este prezența lor dispersată, precum și limitarea lor la secvențe narative relativ scurte. Spre deosebire de romanele lui Lawrence, cele ale lui Trollope, în care dialogul acoperă 50% din text sau chiar mai mult, tind să fie împărțite în blocuri mai mari, monolitice, de narațiune și dialog. Totuși, în analiza profilului procesului narativ nu este destul să înregistrăm alternanța dintre părțile diegetic-narative și cele mimetic-dramatice ale unei narațiuni. Suprapunerea acestor două elemente structurale în vorbirea indirectă și în stilul indirect liber, pe de
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
lor lung era singurul și adevăratul lor limbaj, nemaiavând nevoie să adauge ceva. Vorbirea coincidea cu însăși prezența lor. Inefabilul era ars retorica protestului lor. Ce anume spuneau pletoșii în anii 1966-1967, prin limbajul lor nearticulat, ce consta în semnul monolitic al propriilor plete? Spuneau următoarele: „Ni s-a făcut greață de civilizația consumistă. Protestăm radical. Prin refuzul nostru, creăm un anticorp împotriva acestei civilizații. Totul părea să meargă spre bine, nu-i așa? Generația noastră trebuia să fie una de
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
să se atașeze de o particulă, realizând astfel o punte între particule. Creșterea direcțională (Finlayson B. în Kidney Inst., 1978, 13, No. 5 - citat de [106]) a calculilor depinde de sistemul de cristalizare respectiv în raport cu constituția chimică a calculului: pătrat, monolitic (cristale cu ax de simetrie binar, rombic etc.) și de factori locali: un calcul pielic liber crește prin depuneri circumferențiale și forma sa este sferică; un calcul fixat crește prin depuneri terminale care îi dau un aspect ramificat. În concluzie
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament. by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
S-a retras în fundul unei peșteri ca să-și regăsească sursa originară. Dar, afundându-se-așa-n inima pământului, săvârșind călătoria asta-n adâncul lui însuși, a devenit alt om. Dac-are să iasă vreodată din singurătatea asta, are să bage de seamă că sufletul lui monolitic a suferit fisuri lăuntrice"358. De aici încolo intervin și diferențele parodice în raport cu originalul. Fixarea cronotopului se petrece mult mai târziu, după ce evenimentul propriu-zis s-a consumat. Ea este realizată de personaj în vederea transcrierii datelor în log-book, termen folosit cu
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
grupate în jurul proletariatului ar pune bazele acestei tranziții. Experiența lui Togliatti, delegat al IC în Spania din august 1937 până în martie 1939, arată că funcționarea organelor Frontului Popular nu este chiar democratică, în măsura în care Stalin propune deja acestă bază o convergență monolitică a antifasciștilor, sub conducere comunistă. Totuși, în chiar momentul când politica ei cunoaște un real succes, IC este antrenată în vârtejul Marii Terori* instaurate în URSS în anii 1936-1938. în februarie 1937, Stalin îi declară lui Dimitrov: „Voi, toți ăștia
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de militanți cu acela de aparatcici și abandonează etica dezinteresului pentru aceea a noii elite privilegiate și atotputernice, dar care datorează supunere absolută față de partid. Pe de altă parte, sub presiunea circumstanțelor care favorizează predispoziția totalitară a leninismului*, partidul devine monolitic încă din martie 1921, când Lenin interzice fracțiunile și îl conduce ca autocrat, prin intermediul unui Politburo care ia deciziile în locul și pentru Comitetul Central. în sfârșit, devenit instanță supremă monolitică, „PARTIDUL” dobândește un caracter sacru, proclamat încă din 1924 de
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
presiunea circumstanțelor care favorizează predispoziția totalitară a leninismului*, partidul devine monolitic încă din martie 1921, când Lenin interzice fracțiunile și îl conduce ca autocrat, prin intermediul unui Politburo care ia deciziile în locul și pentru Comitetul Central. în sfârșit, devenit instanță supremă monolitică, „PARTIDUL” dobândește un caracter sacru, proclamat încă din 1924 de Troțki, în timpul celui de-al XIII-lea Congres: „Nici unul dintre noi nu poate să aibă dreptate împotriva partidului. în ultimă instanță, Partidul are întotdeauna dreptate. [...] Indiferent dacă are sau nu
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
pretinde a fi atît de extracție ideologică revoluționară, cît și de esență democratică. Putem vorbi astăzi despre un eșec al "islamului politic". În forma pură și dură în care se afirmase el în 1979, conservatorii nu mai formează un bloc monolitic, păstrînd însă nucleul puterii (justiție, servicii secrete, armată ș.a.), dar nici reformatorii nu oferă încă o alternativă deplin credibilă, ci reprezintă mai curînd o supapă pentru defularea celor nemulțumiți și pentru legitimarea regimului. Oricum, diferitele abordări din sînul societății iraniene
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
general, revendicări cu caracter economic și social, "rușii", arabii și ultraortodocșii contestă natura însăși a Statului. Cheia problemei, a amenințării, o reprezintă intenția declarată de creare a unui veritabil Stat palestinian independent, cîtă vreme sionismul intenționează crearea unui Stat evreiesc monolitic și a unui nou evreu, "arian". Pentru prima dată, un palestinian a candidat, în 1999, la postul de prim-ministru al Israelului, deputatul Azmi Bishara. Fără nici o șansă, desigur. Dar problema palestiniană rămîne... Un al treilea clivaj important este de
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
indică statutul femeii în cultura antică și la modul în care ele au fost traduse în termeni patriarhali moderni. Cu alte cuvinte, aceste traduceri păreau prea simple pentru a putea reda pe deplin imaginea unei societăți patriarhale ca formă socială monolitică, trans-istorică. Cea de-a doua reacție a mea a fost de ordin naratologic. O analiză mi-a sugerat un context structural diferit un tip diferit de fabulă pentru "fecioară" pe de o parte, pentru "concubină" și "prostituată" pe de altă
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
sunt două dimensiuni asupra cărora elita rusă are păreri divergente. Identitățile nu sunt integrate în mod automat și nu se bazează în mod necesar pe dihotomii simple între subiect și obiect. În mod similar, viziunea rusă asupra Europei nu este monolitică, deși Neumann argumentează că relația cu Vestul reprezintă "structura profundă" a dezbaterilor identitare. Ideea de Europa este principalul Alter în relație cu care ideea de Rusia este definită.361 Cartea lui Neumann este o ilustrare a multiplelor interpretări ale alterității
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
dublă: statul trebuie securizat și, prin urmare, are nevoie de un Alter amenințător pentru a-și defini identitatea. Având nevoie de inamici, statul adoptă efectiv viziunea realismului. Ambele perspective asumă inseparabilitatea dintre state și inamici și o concepție a Altuia monolitică și periculoasă.466 3.2. Abordări ale securității umane Dezvoltarea conceptului de securitate umană presupune redefinirea și extinderea semnificației securității, dar, cu toate că există interes și se investește în cercetarea domeniului securității umane nu există un consens real cu privire la cum trebuie
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
și de a fi autoreflexivi. Comportamentul uman este explicat printr-un model cauzal triadic ce implică interacțiunea și determinarea reciprocă între factorii interni personali, pattern-urile comportamentale și evenimentele din mediu. Mediul în viziunea lui Bandura nu este o entitate monolitică, ci cuprinde trei tipuri de structuri: mediul impus (fizic și socio-structural), mediul selectat (alegerea asocierilor mentale, a activităților și a elementelor înconjurătoare) și mediul construit (prezent în plan cognitiv). Teoria social cognitivă afirmă că omul este în egală măsură produsul
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
sus, teoreticianul american susține că acestea se fundamentează pe erori survenite în înțelegerea argumentelor sale. Astfel, în ceea ce privește prima categorie, Bell subliniază că nu poate fi vorba de o perspectivă orientată în interesul unui statu-quo, din moment ce el nu analizează o societate monolitică, ci una care presupune dimensiuni diferite, astfel că cea economică nu le determină pe celelalte, așa cum indica Marx, atunci când prefigura dependența sferei socio-politice de conflictele economice de clasă 454. Referitor la cea de a doua categorie de critici, argumentele acesteia
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
a câtorva studii despre poezia acestuia subliniază că, pe de o parte, cuvantul lui Quasimodo nu s-a oprit niciodată la granița ambiguității (dans ces parages / du vague / en quoi toute réalité se dissout), dar nici nu a rămas aseptic, monolitic, depozitar al unei cunoașteri absolute, poetul optând, mai curând, pentru o cale de mijloc.267 Salvatore Pugliatti, prietenul apropiat al sicilianului, dar și critic al operei sale rezumă, cu alte cuvinte, aceeași idee: poezia constă în profundă rezonanță muzicală ce
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
cele două substantive ale comparației implicite au pe de o parte o greutate și soliditate proprie, dar pe de altă parte creează un continuum bazat pe trăsătură comună de vastitate. Tensiunea dintre continuum și separare generează, firește, plăcerea estetică. Cuvântul monolitic quasimodian se cade așadar coborât de pe piedestalul pe care cititorul simte că poetul, dar și literatura critică l-au ridicat pentru el, în înlănțuirea sintagmatica a versului și în context, căci numai astfel, plasându-l în curgerea frazei strofice, cititorul
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
altor constrângeri. Nu-și este construită, în această lucrare,o teorie a narațiunii picturale care să funcționeze ca un organism unic, ca o sumă determinată de idei fundamentale destinate să ofere concluzii previzibile. Nu-și propune să construiască o teorie monolitică, o Mare Teorie, un instrument cuprinzător care să răspundă la toate întrebările despre narațiune în relația ei cu pictura. Ea selectează mai degrabă un set de teorii particulare despre măsurile narațiunii, privirii sau importanței privitorului în pictură, adică un mănunchi
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
domenii cu potențial de dezvoltare mai bun, fie acceptând transferul lor. Luarea În considerare a variabilei tehnologice În analiza strategică permite interpretarea mai fină a situațiilor Întâlnite și formularea unor opțiuni strategice mai diversificate și mai puțin tranșante decât recomandările monolitice ale modelelor tradiționale. Multe firme vest-europene fac din tehnologie axul principal al dezvoltării strategiei lor; stăpânirea unei tehnologii sau a unui ansamblu convergent de tehnologii constituie principala lor competență distinctivă. Aceste firme au o poziție tehnologică bună sau foarte bună
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
gestiuni eficiente, „științifice” a societății intra În contradicție cu tehnicile proprii de mobilizare a maselor (agit-prop, propagandă agitatorica militanta). Instituționalizarea intelectualului de partid (statut ce le revenea și ziariștilor), criticile aduse „birocraților” vizau limitarea autonomiei profesionale pentru a asigura unitatea „monolitica” a partidului. Școlile de partid, care reuneau sistematic ziariștii și cadrele de conducere, contribuiau la acest proces de de-diferențiere profesională. Închiderea școlilor de partid și reconversiile profesionale de dupa 1989, În special apariția unei profesii noi (consilierii sau experții politici
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]