5,593 matches
-
egală pentru toți. Nimeni nu este și nu trebuie să fie deasupra legii, nici politicienii, nici membrii familiilor lor. Și în cazul Mircea Băsescu justiția să-și urmeze cursul. 3. Ponta și mafia PSD să ne lase cu lecțiile de moralitate. Au furat și au luptat împotriva unei justiții independente, au făcut toate porcăriile posibile să îi scape pe infractori. Românii au azi încă o dovadă clară că procurorii anticorupție au fost întotdeauna independenți. 4. Partidele politice trebuie să învețe o dată
Monica Macovei și Cătălin Ivan, replici acide după scandalul Mircea Băsescu-Bercea Mondial by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/29220_a_30545]
-
ce se întâmplă în aceste zile este o dramă. Întrebată dacă personal, crede că președintele Traian Băsescu ar trebui să-și dea demisia, așa cum i-a cerut premierul Victor Ponta, Sulfina Barbu a răspuns: Cred că este o problemă de moralitate mai mult. Din punct de vedere legal, până în acest moment, nu vedem nici o implicare a domnului președinte în acest caz". "Din datele pe care le avem până astăzi, sigur că justiția va mai face cercetări, discutăm despre o reținere deja
Sulfina Barbu, despre Traian Băsescu: Este o DRAMĂ by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/29236_a_30561]
-
un dosar penal, pentru că aici discutăm de urmărire penală, nu văd o implicare directă și nu cred că sunt indicii referitoare la o implicare a domnului președinte. Din punct de vedere legal, nu consider că avem probleme. Putem discuta despre moralitate și cu siguranță, este un caz extrem de dificil, care îi afectează imaginea domnului președinte și cred că afectează și imaginea României". Vicepreședintele PDL crede că "decizia legată de un astfel de gest (o demisie-n.r.) îi aparține în exclusivitate
Sulfina Barbu, despre Traian Băsescu: Este o DRAMĂ by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/29236_a_30561]
-
eu îi spun din experiență că mai are nevoie de câteva luni să se ranforseze alianța sau mai știu eu ce. Deci îi recomanda să nu-și dorească atât de tare acest lucru. La ceilalți îmi este clară lipsa de moralitate - din punctul meu de vedere întâmplarea pe care nu mi-aș fi dorit-o niciodată și pentru care cer scuze românilor este arestarea frateleui meu. Nu mi-aș fi dorit-o niciodată, dar în același timp ea se constituie într-
TRAIAN BĂSESCU, primele declarații după cererea de DEMISIE: Îmi voi duce mandatul până în ultima zi by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/29121_a_30446]
-
întrebarea la care DC NEWS a cerut un răspuns Monicăi Macovei. Europarlamentara PDL a scris, ulterior solicitării, pe blogul său că reținerea lui Mircea Băsescu este dovada unei justiții libere și a transmis PSD "să ne lase cu lecțiile de moralitate". Ministrul Dan Șova a scris, pe pagina sa de Facebook, că PDL este zguduit de scandalul Bercea-Băsescu, la fel ca Președinția. "În tot acest timp, justițiara Monica Macovei dă din colț în colț și alege să tacă. Nu am cum
De ce a tăcut Monica Macovei. Legătura cu Marian Căpățână by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/29192_a_30517]
-
doresc noapte buna.Regret că la emisiunea de la Realitatea am dat peste un jurnalist cu tupeu.E greu să accept că un om care nu a făcut mai nimic,să jignească .Din păcate avem o mare problemă cu educația și moralitatea.Cer scuze celor care au privit emisiunea ."
Prima reacție a Mariei Grapini, după ieșirea nervoasă de la Realitatea () [Corola-journal/Journalistic/32192_a_33517]
-
Boc) e bine să se hotărască dacă e bine să fie membru al unei fundații care s-a săturat de PDL.Nu doresc nicidecum să împiedic. De la declarații până la la fapte sunt lucruri multe și aici e o problemă de moralitate. Ei au fost aleși pe listele PDL. Dacă au alte gânduri, se simt în stare să câștige sub alte culori să o facă. Bine ar fi să-și dea demisia", a afirmat, luni, Vasile Blaga înainte de ședința Biroului Permanent Național
Blaga recomandă primarilor înscriși în Mișcarea Populară să demisioneze () [Corola-journal/Journalistic/32489_a_33814]
-
făcut un crez din regăsirea valențelor soteriologice ale artei, obturate de hiperrealismul și utilitarismul științelor secolului al XIXlea. Moda artistului boem tocmai fusese lansată de excentricul și prolificul Péladan, care propunea o art de vivre ce amesteca estetismul cu hedonismul, moralitatea cu homosexualitatea, filosofia ocultă cu epicureismul, totul în numele unei arte văzute ca ultima salvare din ghearele decadentismului tehnico-științific. Un exemplu concludent din proximitatea lui Proust este „confreria aristocratelor”, un cerc elitist cu înclinații artistice alcătuit din prințesele Anna de Noailles
În lojă cu Marcel Proust by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3251_a_4576]
-
de mesaje și să luați în calcul orice posibilă sancțiune pentru un astfel de derapaj, care nu face deloc cinste fotbalului britanic și care dăunează imaginii românilor și britanicilor, deopotrivă. Joey Barton nu este nici pe departe un model de moralitate sau de comportament exemplar, nici pentru fotbaliști, nici pentru tinerele generații. Însă notorietatea sa în rândul suporterilor de fotbal poate populariza acest gen de etichetări discriminatorii, de natură a face rău unei întregi națiuni. Declarații precum cele pe care Joey
Un politician român cere sancționarea unor fotbaliști britanici. Vezi de ce by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/32855_a_34180]
-
-l obținem, dorim altceva”. Tot o boală, pe care scriitorul din Transplant nu o poate traversa, tocmai pentru că suferința conținută e prea ispititoare. De aceea, el nu vrea să- și trăiască viața, ci una de împrumut, chiar dacă ea se opune moralității și normelor. Incontinența lui verbală, firească la eroii lui Toma, explicitează năzuința spre „locul ascendenței particulare”, în fapt, o stare de spirit, prin care creația poate fi desăvârșită. Povestirile din ciclul Trei fantezii cu Avrămuț (Ca la vecinul bine temperat
Povestiri despre boală și cuvânt by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2965_a_4290]
-
iar lanțul semantic format evocă, într-un registru secund, originea mitico-htonică a omului. Este adoptat, în mod previzibil, mentalul "schizomorf" și "antitetic", încît referința diairetică la simbolul focului apare firească, în contextul analogiei cu bunătatea care, ca expresie pozitivă a moralității, are o evoluție ascensională, purificatoare. Cu toate că sînt rare, distingem în didahii și veritabile imagini poetice autonome, a căror gratuitate estetică nu mai trebuie demonstrată. Iată bunăoară: "...apoi, pe urmă, după ce au ascuns soarele toate razele lui și s-au stins
Antim Ivireanul - "Să vă fiu de mîngîiere..." by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/14930_a_16255]
-
ontologie. În filozofie, Petru Creția s-a concentrat, în afară de exegeza gîndirii grecești (stoicii, Plotin, Lucian din Samosata) mai ales asupra eticii (Obiectul eticii, 1975, republicat în volumul Epos și logos, 1981; 50 de gîn-duri despre bine și rău în sfera moralității, parțial Contingența în cadrul unei analitici a modalităților, ambele în Epos și logos; Luminile și umbrele sufletului, 1995). Moralitatea se definește, după Creția, într-o primă instanță, ca autotranscendere, ca transcendere a interesului individual orientată spre omenire, spre întregul univers uman
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
ales asupra eticii (Obiectul eticii, 1975, republicat în volumul Epos și logos, 1981; 50 de gîn-duri despre bine și rău în sfera moralității, parțial Contingența în cadrul unei analitici a modalităților, ambele în Epos și logos; Luminile și umbrele sufletului, 1995). Moralitatea se definește, după Creția, într-o primă instanță, ca autotranscendere, ca transcendere a interesului individual orientată spre omenire, spre întregul univers uman. În această accepțiune, binele poate fi definit în termeni utilitari, sistemul moralității putînd fi ,,conceput, la limită, ca
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
logos; Luminile și umbrele sufletului, 1995). Moralitatea se definește, după Creția, într-o primă instanță, ca autotranscendere, ca transcendere a interesului individual orientată spre omenire, spre întregul univers uman. În această accepțiune, binele poate fi definit în termeni utilitari, sistemul moralității putînd fi ,,conceput, la limită, ca un sistem al utilității în accepțiune universală". Dar Petru Creția avansează, în Obiectul eticii, și o altă etică (am putea să o numim etica 2), care vizează caracterul ,,parcă gratuit" și ,,parcă absurd" al
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
etica 2), care vizează caracterul ,,parcă gratuit" și ,,parcă absurd" al unor acte morale, gratuite în sensul lipsei de întemeiere rațională ,,și chiar de raționalitate etică, în accepțiunea de "utilitate universală"". Cum aceste acte vizează ,,manifestările cele mai adînci ale moralității" putem afirma că această ,,a doua etică" exprimă convingerea cea mai adîncă, oarecum speranța lui Petru Creția. Acest aspect al binelui moral este un scop în sine, un scop absolut. El se circumscrie totuși în imanența umanului: eticul vizează ,,o
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
textual definiția pe care Kant o dădea autonomiei voinței în Întemeierea metafizicii moravurilor: ,,voința își este ei însăși lege". Și nu este vorba de o determinare oarecare, ci de principiul însuși al moralei (Kant numea autonomia voinței ,,principiul suprem al moralității"). Ceea ce este specific lui Petru Creția, determinat de momentul istoric și de opoziția autorului Eseurilor morale față de colectivismul regimurilor totalitare este accentul pus pe ,,prerogativele suverane ale individualității" față de care orice ,,tribalism", orice ,,consimțire la valorile gregare" înseamnă eteronomie. Împotriva
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
cele mai multe ori, aprehensiunile interioare nu izbutesc să atingă zona tragicului și sfîrșesc în derizoriu, persistența lor își păstrează frecvent evidența. Deturnate în eșec, consumate doar pe jumătate, spaimele interioare nu găsesc mereu la eroii întîmplărilor din comedii și "momente" înalta moralitate a sentimentelor întregi. O anume înclinație către exagerarea relelor posibile îi îndeamnă către o agorafilie exacerbată, către nevoia de pălăvrăgeală pe mai multe voci, scoțîndu-i din singurătate și împingîndu-i către vorbăria zgomotoasă. Strigătul lui Costache Gudurău din schița "Telegrame" (1899
Caragiale și sindromul spaimei by V. Mîndra () [Corola-journal/Imaginative/15271_a_16596]
-
loc... și banii în mînă, dom'le, ce mai tura-vura-murătura! Devenisem astfel o lichea vestită, un fel de vedetă a frigurilor galbene, purpurii, un grosolan, un spurcat printre candizi, nevinovați, sinceri, întemeietori de interminabile și mlădioase parade ale modelor de moralitate. Ei aveau har. Eu - lichidam! Ei erau 'ștepți, eu - bou. Ei erau, eu se pare că abia începusem să fiu, ba nu! deja fusesem, pa și...
Transcriere împotriva sinuciderii (1) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15427_a_16752]
-
compensatoriu se petrece sub masca extrem de sofisticată a unei disimulări. Nu chiar atât de sofisticată însă încât să nu poată fi deconspirată. Opera rebreniană se naște din conștiința vinovăției. E nota de plată a unei răscumpărări. Esteticul e compensația unei moralități suspecte din biografia scriitorului, pusă mereu sub semnul întrebării. Opera, ca rezultat, și chinul creației rebreniene, ca efort dureros, sunt forme de autoflagelare, de autocondamnare și de ispășire, ale unei structuri psihologice masochiste. Jurnalele de creație ale fiecărui roman important
Fuga de subiectivitate by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11094_a_12419]
-
acestei comisii de cultură era nimeni altul decât fostul propagandist al național-comunismului ceaușist, Adrian Păunescu. Cel mai plastic caracterizează această situație Herta Müller: "ceea ce se întâmplă acum - anume faptul că poetul de curte al dictatorului este chemat să delibereze despre moralitate în cultura română - este o monstruozitate. Pentru mine, Păunescu este chintesența falimentului moral, personificarea prostituției culturale în dictatură. Pentru persoane că el, singura atitudine corectă de după căderea comunismului ar fi fost să tacă cincizeci de ani. E greu sa gasesti
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Cadranul atribuirea responsabilității unor actori politici colectivi sau individuali pentru (ne)rezolvarea unor probleme social-economice: diaspora, lupta anticorupție, imunitatea parlamentară; politică externă; Roșia Montană; * Cadranul interesului uman (prezentarea unui eveniment sau a unei probleme sociale ia accente emoționale) și al moralității (rezolvarea unei probleme publice e plasată într-un context moral sau religios): apartenența religioasă și etnică; * Cadranul conflictului (diverse conflicte existente între grupuri, indivizi, organizații politice): alianță USL, Traian Băsescu; * Cadranul economic (consecințe economice resimțite la nivel social): tăierea pensiilor
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
schițata doar în filozofia spinozistă, Kant îi oferă deci noi dimensiuni. Libertatea divină nu este mai importantă decât cea umană, imperfecta, așa cum argumenta Spinoza, ci devine un exemplu pentru cea dintâi. Nu îl putem cunoaște pe Dumnezeu decât prin prisma moralității, a rațiunii practice, în limbaj kantian, sau că ideea metafizica a rațiunii pure. De aici rezultă că, deși sursă binelui și a rațiunii este de origine divină, pentru om este mai importantă transpunerea lor în viața de zi cu zi
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
intelectul însuși: în absență cunoașterii provenite din intelect (empirice), bazându-se doar pe speculații, rațiunea are tendința de a deveni contradictorie, transformându-se într-o piedică pentru înțelegerea și progresul umanității 8. În Critică rațiunii practice, prin care Kant înțelege moralitatea, conformarea voinței cu datoria în vederea binelui, conformare autonomă, provenind din convingeri proprii, nu heteronoma, dictată de rațiuni exterioare și de eventualitatea sancțiunilor decurgând din nerespectarea unei legi - omul devine lucrul în sine, chiar dacă el se percepe în continuare ca fenomen
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
este altceva decât "puterea rațiunii care se realizează că voință"sau "mersul lui Dumnezeu prin lume"18. Libertatea, cu alte cuvinte, care nu poate exista decât în comun, extrăgându-și legitmitatea din recunoașterea celorlalți; libertatea individuală, subzistând pentru sine că moralitate, așa cum o descrie Kant, este contestată de Hegel prin intermediul eticului, al statului: este în interesul nostru că instituțiile să funcționeze cât mai bine deoarece, în epoca modernă, doar prin intermediul lor putem fi cu adevarat liberi, respectându-ne și sprijinindu-ne
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
voință arbitrară, ca libertate încă lipsită de continut și numai posibilă"24. Cu alte cuvinte, necesitatea că libertate nu înseamnă doar negarea abstractă a acesteia, adică gândirea ei că libertate, dialectica ei negativă, ci împlinirea ei că libertate reală, pozitivă. Moralitatea devine astfel necesitate și libertate deopotrivă, pentru că "omul moral" acționează înțelegând că faptele sale sunt necesare pentru devenirea spiritului că ceea ce el este deja prin conceptul omului moral, ca libertate, ca lume a conceptelor stând la baza rațiunii care actioneaza
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]