1,093 matches
-
modele de personaje mai libere în mișcări și în decizii, mai conștiente de dorințele și aspirațiile proprii, mai doritoare de a dispune de propriile vieți după bunul plac și nu conform preceptelor scrise sau nescrise ale epocii. Deznodământul povestirii este moralizator, un îndemn al naratorului de a eradica tot ceea ce este rău, vicios, pentru că dorința plăcerii carnale a dus la sfârșitul tragic al Virginiei: „Drept pentru care ascultați-mi sfatul:/ Cât nu-i târziu, stârpiți în voi păcatul.” 845 Numele personajelor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
martiră adevărată, bună, generoasă, cu solide cunoștințe biblice nu putea decât să-și influențeze în mod pozitiv concetățenii. Cu toate că rămân idilice, personajele feminine pozitive, donnele angelicate, reliefează necesitatea autorilor ale căror opere le dezbatem de a se încadra în tiparele moralizatoare ale vremii, de a oferi modele ale unei purități mai rar regăsite, de a 867 Ibidem, p. 456. 232 evidenția aspirația umană permanentă spre perfecțiune, opunându-se maleficului unei lumi din ce în ce mai desacralizate și mai laice. Dar aceste personaje feminine, din
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Torino, 1977, p. 27. (trad. n.) 1029 Ibidem, p. 26. (trad. n.) 1030 Ibidem, p. 31. (trad. n.) 1031 Judith Serafini-Sauli, op. cit., pp. 88-90. 1032 Giovanni Boccaccio, Il Corbaccio, ed. cit., p. 62. 276 ceilalți prin scrierile sale. În pofida tonului moralizator, „în Corbaccio respingerea poftei este imanentă, nu transcendentă, ca și în Amorosa visione convertirea religioasă nu are loc. Dacă putem să vorbim despre o convertire, aceasta este pământească, sau mult mai exact, literară.”1033 Polemica aceasta antifeministă nu trebuie privită
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
intim al mariajului, în realitate ea tânjea după gingășia unei povești de dragoste care să-i evidențieze atributele deosebite, ascunse.1038 Căutarea dragostei i-a dominat viața și îi domină și povestea rostită pentru amuzamentul tuturor pelerinilor. Cu toate aspectele moralizatoare de care autorii medievali nu puteau face abstracție, atât la Giovanni Boccaccio, cât și la Geoffrey Chaucer vibrează un îndemn permanent de eliberare a femeii de sub tirania masculină: „E cea mai mare dintre nerozii/ și trudă-n vânt să-ți
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
356. 1057 Ibidem. 1058 N. S. Thompson, Chaucer, Boccaccio and the Debate of Love..., p. 28. 1059 Ibidem, p. 70. (trad. n.) 285 răspunsuri certe, trebuie să le formulăm noi înșine, deoarece ele nu judecă sever, nici nu oferă coduri moralizatoare. și tocmai în această programată, dar și deliberată deschidere a operelor amintite stă noutatea pe care o impun. Originalitatea lor nu poate fi decât apreciată. Giovanni Boccaccio și Geoffrey Chaucer au simțit care este elixirul vieții și au știut să
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
fugă de un discurs al carențelor, psihologia contemporană Încearcă să recupereze conceptul grecesc de areté. S-a ajuns la concluzia că psihologia evolutivă trebuie să se continue printr-o psihologie de evaluare și că folosește concepte care sună confuz sau moralizator În spaniolă și care se traduc cu dificultate: flourishing, flow, une vie réussie. Prefer să revin la poeții greci care slăveau această areté a sportivului Învingător, sau a calului iute ca vântul, sau a marelui sculptor care umple un spațiu
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
azi, când în sfârșit condițiile ne permit, nu vom face un prim pas în această direcție, printr-o igienizare personală a actului de a vorbi și a actului de a trăi. Nu am urmărit cu textul de față un scop moralizator. Dar am impresia că, dacă nu dorim să limpezim cât de cât dilema acestui număr, pentru a obține după aceea o altă viziune asupra lucrurilor, adică una mai profitabilă mișcării noastre înainte, discuția riscă să rămână o șuetă de salon
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
benevol, la o îngrădire a propriei libertăți de manevră. Juristul-scriitor, Boris Druță, propus de Nicolae Dabija în dream team-ul parlamentar ’98, îi trage în Literatura și Arta un pamfletaș bine garnisit, pe care îl dedică bucureștenilor. Furat de tonul moralizator al opului său, Boris Druță, căruia îi apreciez uneori stilul mucalit și șugubăț, comite câteva regretabile greșeli de ortografiere, care sporesc nepermis de mult cantitatea de umor a pamfletului. Îi spunem noi dlui Boris Druță că vara trecută a fost
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
acestui manual, perpetuat timp de aproape trei decenii, a contribuit la o neegalată popularitate a reprezentărilor istorice vehiculate. Succesul s-a datorat, în primul rând, accesibilității atent construite a textului, prin adresare familiară, anecdotic facil, simplificări logice și cauzale, interpretări moralizatoare, trimiteri afective precise ș.a.m.d. Reperele cronologice, spațiale și conceptuale minimaliste prelungeau voit povestea, în detrimentul științificității istorice. Este posibil ca nu atât textele propriu-zise ale lecțiilor din manual 31, cât mai mult "schemele" explicative, ilustrațiile, "lecturile suplimentare" și întâmplările
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de structura narativă a manualelor din anii '80. Subcapitolul "Moldova în perioada domniei lui Ștefan cel Mare" era alcătuit din două lecții consistente, ale căror subtitluri reluau întocmai organizarea lecțiilor de clasa a VIII-a105. De la primele rânduri, tonul era excesiv de moralizator și elogios. Depozitar prin excelență al valorilor poporului român, Ștefan era înfățișat ca un model etic compatibil cu discursul "Epocii de Aur". Se vorbea despre "integritatea teritorială și neatârnarea" țării sale, "obiect de dispută dintre Marile Puteri", deși ea dorea
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
cu totul neglijată, fiind întreținută prin invocarea acelorași interlocutori imaginari sau prin chiar anunțul explicit asupra recurențelor temporale ("să mai înșir o mărgică pe firul istoriei"220). Expunerea principală era punctată cu dialoguri și se încheia cu un final exemplar, moralizator, de ținut minte ("și nu uitați copiii..."). Insistența cu care povestitorul dorea să intre în lumea copiilor 221 s-a tradus în apelative afectuoase și în mimarea unor întrebări de o prea vizibilă inocență: "și pe daci, cine i-a
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Neagu Djuvara nu lipsește, venind cu aceleași trăsături: învălmășeala, românii aruncând cu bolovani de pe stânci, copacii care se prăbușesc peste ostași, armurile cavalerilor. Dar aici nu se pot distinge chipurile înspăimântate ale dușmanilor striviți, așa cum îi vedem în ilustrația foarte moralizatoare a povestirii lui Dumitru Almaș; doar caii au ochii măriți de groază, redând apolitic tot zbuciumul luptei. Rafinamentul imaginii care însoțește în general textul lui Neagu Djuvara a permis, și de această dată, ilustrației să preia foarte oportun funcția epică
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
lucrărilor sale, putem căuta și alte cărți școlare de epocă. Dintre manualele anilor '40 am ales, pentru contrast, un volum adresat elevilor de școală primară "superioară", având o structură frustă și un conținut foarte politizat. Scris pe un ton combativ, moralizator, aproape indiferent la reperele cronologice, manualul se deschidea cu portretul mareșalului Ion Antonescu și apela frecvent la discursurile sale. Spiritul vremii se instila naiv într-o retorică războinică, în care Ștefan cel Mare era numit "Vulturul Moldovei", Mihai Viteazul "Arhanghelul
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
anii războiului și ai unirii, România nu părea să fi avut conducători nominalizabili; nici măcar nu putem afla că era, de fapt, un regat. Actorii noii narațiuni istorice "guvernul", "boierii", "patronii", "țăranii", "muncitorii" erau prezentați mai curând ca personificări colective și moralizatoare, decât ca și personaje istorice reale. Meritele și acuzațiile se distribuiau prin masificare, dobândind astfel mai multă pregnanță. În tot manualul, singurul eveniment care se putea asocia noțiunii de "unire" era cel din 1859. Istoria României ulterioare se rezuma doar
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
propoziții, lecția se adresa deja inițiaților, celor familiarizați cu termeni precum "neostalinism", "socialism dinastic", "destalinizare", "desovietizare", "disidență", "greve antidictatoriale", "izolare diplomatică", "democrație populară". Expunerea se construia pe un contrast facil între prima și a doua perioadă a regimului, cu descrieri moralizatoare ținând loc de analiză istorică. Se amintea despre un "dezmățat cult al personalității", iar fotografia cuplului prezidențial privind cu interes macheta "Casei poporului" era însoțită de două întrebări retorice, catalogând construcția drept "extravagantă" și "faraonică"11. Doar nevoia de a
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
celui de-al doilea narator, Eumolpus. Discursurile atribuite acestuia folosesc parodia ca procedeu, sub o formă limitată, inserând textul (epic sau liric) de care altfel ne-am putea lipsi în desfășurarea evenimențială propriu-zisă. Exemplele sunt numeroase, de la parodia stilului poemelor moralizatoare debitate de mediocri (în capitolul XCIII) la parodia formulelor/ ideilor sau chiar a unor pasaje întregi din Eneida, precum cel din cartea a noua, în care Nisus încearcă să-l salveze pe prietenul Eurial cu prețul propriei vieți (luată în
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
rezultatul unor întruniri "vesele, dar și veninoase", desfășurate la Vatican, într-o mică încăpere numită il Buggiale sive mendaciorum officina (adică minciuneriul)209. Scurtele și amuzantele istorii de tot felul, dar mai ales cele licențioase, au în subtext o intenție moralizatoare, dar vor să și să amuze. Faceția a cincisprezecea ca ordine în culegera originală parodiază ideea de ierarhizare în cuplul de personaje, cu rădăcini în vasalitatea după care se ghida societatea Evului Mediu, ale cărei ocurențe pot fi citite în
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
un lucru: să mă faci măgar". Când ducele auzi această rugăminte, fu tare uimit și întrebă: "Cum, bucătare, îți place să fii mai degrabă măgar decât om?""; epilog redarea concluziei, care era, odinioară, în general patetică, este de această dată moralizatoare: "Bucătarul răspunse: Da, și pricina pentru care îmi place o voi spune. Toți slujitorii pe care i-am văzut aici sunt doar niște măgari și nu știu nimic. Cu toate acestea ei sunt acoperiți de daruri, iar când pleacă de
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Drept aceea doresc și eu să fiu măgar ca și ei și să primesc favoruri așa cum primesc ei"". Subiectul se apropie și de fantasticul animalier (metamorfozarea în măgar vizând, desigur, și romanul lui Apuleius), dar și de fabulă, prin intenția moralizatoare și maniera ironică de a aborda realitatea. Parodia rezultă din discrepanța sesizabilă între personajele dezinvolte, posesoare ale unui limbaj mai puțin cultivat, și limba pe care ele o folosesc, latina, dar o latină forțată să se "mlădieze" pe un subiect
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
a drăgostit și-a-ncercat norocul!/ Culcușu-l fripse și sări îndată/ Cum sari din somn când te cuprinde focul,/ Sau ca țăranu-ntins când vede-o vârcă/ Înaintând, și află că-i năpârcă!". Față de celelalte poeme eroi-comice renascentiste, Ariosto introduce elementul moralizator, trimițându-ne cu gândul la fabule. Îl vom regăsi în mai toate episoadele, fie ele și secundare, ceea ce ne îndreptățește să afirmăm că intenția ludică are și o coloratură satirică: Deși ia multe chipuri, țineți minte:/ Aceeași este nebunia! Este
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
la întrebarea ce este conștiința colectivă printr-o serie de asumpții de natură esențialistă: conștiința colectivă există ca suprastructură posesoare de simțire și "rațiune", ce își are propria viață și își impune cadrele asupra generațiilor, deci ca instanță socializantă și moralizatoare. Din punct de vedere genealogic, conștiința colectivă are atât o latură individuală, cât și una interindividuală, fiind produsul "uniunii" credințelor 18 (raționale) și totodată a sentimentelor membrilor unei societăți și fiind actualizată în și prin fiecare din aceștia. Cu alte
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
are 11 volume de poezii și citește cu asiduitate - și-a adus aminte cel întrerupt la vorbă. Nu numai 11 volume are scrise și răspândite Vasile Fet escu, și, nu numai de poezie. Ci o întreagă literatură educativ pedagogică și moralizatoare, de la eseuri ins pirate de la orele de clasă sau de la călătorii în mijloace de transport ale elevilor, până la cugetări, aforisme și poeme care fac deliciul interesaților. Nu i rând din „opera” lui Vasile Fetescu să n-o fi citit împreună
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
dezvoltate (inteligența de limită, debilitate mintală). Specialistul psiholog Împreună cu Învățătorul trebuie să-l ajute pe elevul cu un comportament deviant, să-i ofere căile posibile și accesibile de ieșire din impas, să-i dezvolte capacitatea de colaborare, evitându-se “discursurile moralizatoare” și pedepsele aspre. Este imperios necesară cunoașterea psihologică a elevului. De asemenea, se impune examinarea complexă (medicală, psihologică, logopedică) a elevilor cu eșec școlar, comportament deviant, anxietate, fobie școlară. Reușita școlară a elevilor din Învătământul primar este marcată net de
IMPORTANȚA TERAPIEI LOGOPEDICE ÎN PREVENIREA EŞECULUI ŞCOLAR ŞI ÎN REALIZAREA INTEGRĂRII ELEVILOR CU NEVOI EDUCAȚIONALE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Doina UNCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2159]
-
mai simple, un sfîrșit potrivit pentru o piesă ce părea să depășească experiență omului. De la domnia intelectului și a voinței, de la vîrtejul plin de himere al nebuniei, Shakespeare îl reduce pe Lear la numai atît; nu la meditații profunde și moralizatoare, ci pur și simplu la: O, fata mea s-a dus, s-a dus de-a pururi. Eu știu cum e cînd mori și cînd ești viu: Ea-i moartă că pămîntul. O oglindă! Cumva de-o aburește răsuflarea-i
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
originală. Astfel, scriitorii realiști au o viziune obiectivă, vastă asupra lumii oglin dite în operă, dar viziunea lui Caragiale este și critică, ironică, în timp ce a lui Creangă este umoristică, jovială, cu influențe folclorice. Tot astfel, realismul se concretizează întro viziune moralizatoare în opera lui Slavici, în vreme ce viziunea sadoveniană se deschide spre mitic și arhaic. Viziunea realist obiectivă dură, necruțătoare, din Ion și Răscoala lui Liviu Rebreanu se deosebește și ea de viziunea detașată, ironică sau parodică, cu care George Călinescu privește
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]