1,744 matches
-
și a potențialului său psihopatologic, în ceea ce privește riscul de îmbolnăvire psihică. Din acest motiv, tipul constituțional este un prețios indicator al dinamicii psihopatologice a personalității și de el suntem întotdeauna obligați să ținem seama. Organizarea sistemului personalității Înțelegerea dinamicii proceselor psihice morbide, în sfera psihopatologiei, depinde de modul în care este conceput și înțeles sistemul personalității, ca mod de organizare. Pentru P. Sivadon, înțelegerea organizării, a structurii sistemului personalității, se realizează în conformitate cu următoarele principii: diferențiere și integrare, structurare, constanță și adaptare. Diferențierea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care poate fi compensată, într-o anumită măsură prin socioterapii sau psihoterapii ocupaționale. Aspectele mai sus prezentate, constituie repere importante în înțelegerea dinamicii sistemului personalității umane în condițiile oferite de psihopatologie. Se poate desprinde clar faptul că înțelegerea fenomenelor psihice morbide și a dinamicii acestora în psihopatologie, depinde de cunoașterea organizării acesteia și de înțelegerea dinamicii sale. Aceste aspecte esențiale vor constitui importante repere ulterioare în înțelegerea fenomenelor psihice morbide din sfera psihopatologiei. 7) Dependența Dependența este o stare particulară, caracterizată
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de psihopatologie. Se poate desprinde clar faptul că înțelegerea fenomenelor psihice morbide și a dinamicii acestora în psihopatologie, depinde de cunoașterea organizării acesteia și de înțelegerea dinamicii sale. Aceste aspecte esențiale vor constitui importante repere ulterioare în înțelegerea fenomenelor psihice morbide din sfera psihopatologiei. 7) Dependența Dependența este o stare particulară, caracterizată printr-o regresiune sau o imaturitate, de regulă emoțional-afectivă a persoanei și care duce la instalarea unui tip de comportament subordonat altei persoane. Fenomenul apare frecvent în cursul stărilor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sau ca expresie a mecanismelor de apărare ale Eului, legate de teama de boală sau de o stare de anxietate difuză și permanentă. Dependența este o stare de handicap afectiv și intelectual pasager, care se remite odată cu stingerea evoluției procesului morbid sau a compensării stării de handicap. Ea poate fi corectată prin măsuri de psihoterapie și are de regulă un caracter reversibil. Evoluția cronologică a personalității și psihopatologia vârstelor Dinamica sistemului personalității este dată de etapele vieții individului. Viața unei persoane
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Simptomul nu este tributar relației anatomo-clinice, ci se integrează în temporalitatea diadei observator/observat, precum și în dinamica procesului patologic. Importanța cunoașterii semnificației simptomului în sfera psihopatologiei este absolut esențială pentru cunoașterea și înțelegerea naturii tulburărilor psihiatrice, considerate ca fenomene psihice morbide. Aceasta dovedește încă odată, relația strânsă dintre psihopatologie și clinica psihiatrică, din care aceasta își ia materialul de studiu, precum și relația directă cu psihologia, de la care își ia modelul de gândire și metodele de studiu. Tulburările de percepție. Cadrul general
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în viața conștientă. K. Schneider vorbește despre „planul profund” și de „culise” sau „planul din spate”, tot în raport cu zonele diferențiate ale stării de conștiință. În psihopatologie, tulburările de conștiință sunt reprezentate printr-o paletă extrem de complexă și variată de manifestări morbide. Le vom prezenta sintetic în continuare: 1) Îngustarea stării de conștiință este o tulburare pasageră, de diferite grade ca intensitate a câmpului conștiinței clare, așa cum este ea întâlnită în cursul stărilor afective puternice. 2) Somnolența este o stare de dormitare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
interpretări delirante”. Un lucru însă îi deosebește pe cei sănătoși de bolnavii deliranți și anume, relațiilor lor cu lumea. Caracteristicile delirului, din punct de vedere psihopatologic, sunt următoarele: - prezintă o contradicție internă; - are o ireductibilitate funciară; - este expresia desocializării gândirii morbide; - natura autistă; - verbalismul special al formei de exprimare. Delirul începe să se manifeste din momentul în care individul nu mai dispune de critică pentru a-l putea învinge, acesta transformându-se în convingere, iar individul devenind prizonierul său, este incapabil
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pe care le consideră a fi în interacțiune unele cu altele, și anume: sfera somatică, sfera vieții psihice și sfera socială, așa cum se poate vedea din schema de mai jos. fig. pg. 179 ms Condiționare genetică: - reacții de alarmă, - predispoziție morbidă, Boală, Sănătate, Bilanț, Hrană, Vârstă Identitate Psihobiografie Reacții de așteptare Organizarea Eului Organizarea instinctelor Antecedente patologice familiale, Relații și comunicare în familie, Profesie, Clasă socială, Epocă istorică, Nivelul cultural Sfera somatică Sfera psihică Sfera socială În psihopatologie, sistematizarea sindromologică este
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ipocriți și supuși. În familie îi terorizează pe cei slabi, sunt cinici, răi și afișează indiferența. Adesea își calomniază părinții și se cred insuficient de iubiți de aceștia. Iritabili, mânioși, încăpățânați, nu admit ca să li se facă observație. Au imaginație morbidă. Leneși și instabili în activitatea profesională, își schimbă frecvent locul de muncă. Manifestă tendință la fugă și furt utilitar neînsoțit de regrete sau remușcări. Mitomanie utilitară. e) Instabilii cu tendințe perverse. Aceștia au și ei o ereditate încărcată (nevroze, etilism
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
agitație, onirism confuzional, stare de perplexitate. Ele apar în următoarele situații: stări confuzionale, psihoze periodice, episoade epileptice, în formele de debut ale schizofreniei și demențelor. b) Structura anxioasă poate fi o trăsătură dominantă și fundamentală a unor personalități de tip morbid. Ea se poate prezenta sub următoarele variante clinice: nevroze anxioase și anxietăți constituționale având la bază tipul de „constituție emotivă” (E. Dupré) sau pe cel de „auto-insecuritate” (K. Schneider). Aceasta poate fi întâlnită în cursul stărilor neurastenice, ipohondrice și cenestopate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
grupe: delirul sistematizat paranoic, parafreniile (sistematică și fantastică, confabulatorie și expansivă), forma paranoidă a demenței precoce. Școala Franceză de Psihiatrie face următoarea clasificare: paranoia (delirul de interpretare), psihoza halucinatorie cronică, schizofrenia, delirul de imaginație. Ulterior sunt acceptate numai două specii morbide: paranoia și grupa schizofreniilor. Aspectele mai sus discutate sunt reproduse sintetic în schema din pagina 198 ???. Sindromul autist Autismul este o formă de gândire interiorizată cu aspect subiectiv. Autismul implică în general faptul că materialul, sau conținutul gândirii derivă de la
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și grade, poate fi întâlnit atât în nevroze, cât și în psihoze. În sensul acesta se descriu două grupe de ipohondrie: a) Ipohondria nevrotică este o tulburare nevrotică actuală a cărei simptomatologie cuprinde tulburări cenestezice, stare de anxietate și ruminații morbide, în sensul acesta, din punct de vedere psihopatologic se notează următoarele tipuri clinice: anxioși ipohondriaci, fobici ipohondriaci (nosofobici) și isterici ipohondriaci. b) Ipohondria psihotică sau ipohondria delirantă este un delir de interpretare la care se pot asocia uneori halucinații. Bolnavul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
legată de o instabilitate structurală de tip constituțional a subiectului. Vagabondajul este o permanentă hoinăreală, o continuă deplasare impulsivă a individului fără a putea reveni, la un domiciliu fix. Spre deosebire de fugă, care are un caracter episodic, vagabondajul este o pulsiune morbidă permanentă, o „fugă continuă” (R. Benon și P. Froissart) cu „abandonul impulsiv al domiciliului” (A. Joffroy și R. Dupouy). A. Marie distinge următoarele forme de vagabondaj: a) Vagabondajul de origine economică sau socială la șomeri, exilați, profesiuni ambulante, condamnați și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Froissart) cu „abandonul impulsiv al domiciliului” (A. Joffroy și R. Dupouy). A. Marie distinge următoarele forme de vagabondaj: a) Vagabondajul de origine economică sau socială la șomeri, exilați, profesiuni ambulante, condamnați și recidiviști care se ascund de lege. b) Vagabondajul morbid la nevrotici, isterici, epileptici, oligofreni, psihopați, alcoolici. c) Vagabondajul etnic sau migrator specific unor populații care nu se pot fixa într-un anumit spațiu geo-social. d) Vagabondajul mascat, specific omului modem, manifestat prin turism, mișcările Hippies etc. e) Vagabondajul cultural
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fi aranjate după criterii predeterminate. O clasificare este cu atât mai satisfăcătoare, cu cât criteriile de identificare sunt mai precise. O nosologie se definește, în mod obișnuit, ca fiind clasificarea sau „știința despre boli”. Ea reprezintă o clasificare a fenomenelor morbide în conformitate cu scopurile medicale, atât teoretice, cât și practice. În scopul acesta se consideră că apartenența unei boli la o anumită „clasă clinică” implică multiple informații în raport cu etiologia, diagnosticul, terapeutica și prognosticul acesteia. Clasificarea fenomenelor patologice are ca punct comun facultatea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
bolilor psihice în raport cu alte tipuri de manifestări patologice. Toate acestea demonstrează că orice încercare de a clasifica bolile psihice implică un efort de găsire a unor „criterii” de orientare și, ulterior, de stabilire a unor „modele” specifice ale fenomenelor psihice morbide. Modelul nosologic Intenția clinicii psihiatrice este de a stabili niște „modele nosologice” ale tulburărilor psihice, respectiv, „imaginile clinice ale nebuniei”. Se remarcă faptul că încă de la începutul ei, psihiatria, ca disciplină clinico-medicală, reclamă necesitatea clasificării bolilor psihice, ca atitudine metodologică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Este un punct de vedere inaugurat de K. Linné și care poate fi urmărit până la E. Kraepelin. 6) Modelul conform științelor umane privește nebunia ca pe o experiență sufletească intimă, personală, a fiecărui bolnav psihic, ca pe un „fenomen psihic morbid” care se opune calitativ „normalității psihice”. Neavând un caracter material el scapă analizei empirice, putând fi cunoscut și analizat, înțeles prin metoda reflecției filozofice, în speță, prin analiza fenomenologică sau interpretarea hermeneutică (K. Jaspers, L Binswanger, H. Tellenbach, R. Kuhn
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și completându-și în felul acesta, permanent, atât metodele sale specifice, cât și modul de „a vedea” și de „a înțelege boala”. Rezultatul este o „imagine” nouă complexă, atât ca întindere, cât și în adâncime a bolii, care devine „fenomenul morbid” al umanului, starea patologică. Toate aceste aspecte trebuie luate în vedere atât de medici, cât și de psihologi. O unică și exclusivă „înțelegere” a bolii, în perspectiva medicinei se dovedește a fi incompletă metodologic și insuficientă epistemologic. Boala devine „centrul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a finitudinii persoanei. Din cele de mai sus se poate desprinde faptul că „anticipația” este procesul dinamic ce orientează direcția de evoluție viitoare a personalității, în raport cu potențialitățile acesteia. Orientarea anticipativă poate avea un caracter psihopatologic, constituind premiza organizării tablourilor clinice morbide, a bolilor psihice propriu-zise. În sensul acesta avem de-a face cu fenomene diferite de anticipație psihopatologică (nevroze, psihoze, stări fobic-anxioase, obsesii, tulburări isterice, stări depresive etc.). Toate aceste aspecte introduc tematic, anticipația în sfera organizării nosologiei psihiatrice. 19. NOSOLOGIA
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și medical. Platon vorbește atât despre „nebunia divină” considerată ca un „dar al zeilor”, dar și despre „nebunia boală”. Hipocrat, stabilind cele patru tipuri de temperament (coleric, sangvinic, melancolic și flegmatic), pune bazele teoriei constituției, dar concomitent și al „predispoziției” morbide. La vechii greci, nebunia era o pedeapsă divină pentru cei care prin acțiunile lor se împotrivește voinței zeilor (hybris). Nebunia (Ate) lovea omul luându-i mințile și dezonorându-l. Sentimentul de vinovăție era plătit prin sacrificiul de sine, iar nebunia
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în locul termenului de nebunie pe cel de vesanie, considerată ca o „tulburare a rațiunii”. Acesta distinge patru ordine ale vesaniilor, așa cum se poate vedea mai jos: Ordinul I, cuprinde halucinațiile, considerate ca afecțiuni care tulbură imaginația, reprezentate prin următoarele specii morbide: vertijul, ipohondria, somnambulismul etc. Ordinul II, cuprinde bizareriile, considerate ca tulburări ale apetitului și în care sunt reunite următoarele specii morbide: apetitul depravat, antipatia, setea excesivă, teroarea, panica, satiriasisul, furia uterină, hidrofobia. Ordinul III, este rezervat delirului, ca tulburare a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
se poate vedea mai jos: Ordinul I, cuprinde halucinațiile, considerate ca afecțiuni care tulbură imaginația, reprezentate prin următoarele specii morbide: vertijul, ipohondria, somnambulismul etc. Ordinul II, cuprinde bizareriile, considerate ca tulburări ale apetitului și în care sunt reunite următoarele specii morbide: apetitul depravat, antipatia, setea excesivă, teroarea, panica, satiriasisul, furia uterină, hidrofobia. Ordinul III, este rezervat delirului, ca tulburare a judecății si în care intră următoarele specii morbide: demența, melancolia, demonomania, mania. Ordinul IV, este cel al nebuniei amorale cu speciile
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
bizareriile, considerate ca tulburări ale apetitului și în care sunt reunite următoarele specii morbide: apetitul depravat, antipatia, setea excesivă, teroarea, panica, satiriasisul, furia uterină, hidrofobia. Ordinul III, este rezervat delirului, ca tulburare a judecății si în care intră următoarele specii morbide: demența, melancolia, demonomania, mania. Ordinul IV, este cel al nebuniei amorale cu speciile sale: amnezia și insomnia. În același an, K. Linné în lucrarea sa Genera morborum (1763) menționează trei clase de boit psihice și anume: 1) Boli ideale, reprezentate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
după criterii etiologice, în șase grupe și anume: 1) alienația ereditară, în care intră următoarele: a) alienația rezultată dintr-un temperament nervos congenital; b) nebunia morală caracterizată prin tulburări de inteligență, c) persoanele „slabe de spirit” cu tendință, la impulsiuni morbide antisociale și periculoase. 2) alienația toxică ce cuprinde: a) tulburările datorate ingestiei unor substanțe toxice (alcool, opiu etc.); b) tulburări psihice de cauză alimentară; c) tulburări psihice legate de factori de mediu, climă etc.; 3) alienația rezultată prin transformarea unor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
4) Nebunii secundare în care sunt incluse următoarele forme clinice: nebunii nevrozice (epilepsia și isteria), nebunii infecțioase (puerperale și sifilisul), nebunii toxice (pelagra, saturnismul, alcoolismul, morfinomania). 5) Paralizia generală progresivă, sau neurosifilisul. 6) Demența primitivă, secundară și senilă. 7) Stările morbide congenitale reprezentate prin imbecilitate, idioție și cretinism. Dincolo de aspectele „modelelor clinico-nosologice” mai sus prezentate și discutate, teoria care marchează profund concepția clinico-psihiatrică a secolul al XIX-lea referitoare la bolile psihice este teoria degenerescenței enunțată de A. Morel și dezvoltată
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]