749 matches
-
cunoscută clasificare morfologica împarte limbile în: - izolante (amorfe): cuvintele sînt invariabile - chineză - neizolante - aglutinante: adaugă la un cuvînt o serie de afixe detașabile, ce pot fi analizate și separat - maghiară, turcă, basca; - flexionare - sintetice: raporturile dintre cuvinte se exprimă prin morfeme care fuzionează - română; - analitice: raporturile sintagmatice se realizează cu ajutorul prepozițiilor, verbelor auxiliare etc. - franceză, engleza; - polisintetice (incorporante): considerate și subtip al limbilor izolante, realizează secvențe lingvistice unitare foarte lungi și complexe, care corespund mai multor cuvinte din limbile mai cunoscute
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
În limbile izolante, numite și amorfe, cuvintele sînt invariabile, raporturile gramaticale fiind exprimate printr-o serie de mijloace sintactice (instrumente gramaticale) sau fonoprozodice (intonația, ca în chineză). În limbile izolante fiecare cuvînt este invariabil și este alcătuit dintr-un singur morfem. Categoriile gramaticale sînt exprimate prin alte cuvinte din context sau prin topica. Aglutinanta - turcice, mongolice, fino-ugrice, tunguso-manciuriene, samoiede, dravidiene, bantu, japoneză, gruzina, basca etc. Aglutinarea este un tip special de afixare, întîlnită în limbi precum cele uralo-altaice sau nigero-congoleze, spre deosebire de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
etc. Aglutinarea este un tip special de afixare, întîlnită în limbi precum cele uralo-altaice sau nigero-congoleze, spre deosebire de fuziunea specifică flexiunii. Limbile aglutinante se aseamănă cu cele flexionare prin faptul că un cuvînt ia forme diferite în funcție de diferite valori gramaticale, dar morfemele lexicale și gramaticale care se aglutinează exprimă categorii distincte. Iată cîteva exemple 168: - în turcă: ev = casă, ev-in = casă + genitiv (casei), ev-ler = casă + plural (case), ev-ler-im = casă + plural + posesiv de persoana I (casele mele), ev-ler-im-in = casă + plural + posesiv + genitiv (caselor
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
flexionar este caracterizat îndeosebi prin următoarele particularități: a) o unitate lexicala este poliforma în vorbire, variațiile formale datorîndu-se unor valori gramaticale diferite și fiind realizate prin afixare (prefixe, infixe, sufixe) sau prin alternante interne (alternante vocalice sau consonantice); b) semnificantul morfemelor gramaticale nu este autonom, acestea fuzionînd între ele sau chiar cu morfemul lexical central, rădăcina; c) numeroase morfeme gramaticale au sau pot avea valori gramaticale multiple. De exemplu 169, în lat. roșa, rosae morfemul -a are diverse valori gramaticale exprimînd
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
poliforma în vorbire, variațiile formale datorîndu-se unor valori gramaticale diferite și fiind realizate prin afixare (prefixe, infixe, sufixe) sau prin alternante interne (alternante vocalice sau consonantice); b) semnificantul morfemelor gramaticale nu este autonom, acestea fuzionînd între ele sau chiar cu morfemul lexical central, rădăcina; c) numeroase morfeme gramaticale au sau pot avea valori gramaticale multiple. De exemplu 169, în lat. roșa, rosae morfemul -a are diverse valori gramaticale exprimînd categoria cazului (nominativ sau vocativ), dar și a numărului (singular), în timp ce morfemul
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
unor valori gramaticale diferite și fiind realizate prin afixare (prefixe, infixe, sufixe) sau prin alternante interne (alternante vocalice sau consonantice); b) semnificantul morfemelor gramaticale nu este autonom, acestea fuzionînd între ele sau chiar cu morfemul lexical central, rădăcina; c) numeroase morfeme gramaticale au sau pot avea valori gramaticale multiple. De exemplu 169, în lat. roșa, rosae morfemul -a are diverse valori gramaticale exprimînd categoria cazului (nominativ sau vocativ), dar și a numărului (singular), în timp ce morfemul -ae exprimă nominativul plural, genitivul singular
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
alternante vocalice sau consonantice); b) semnificantul morfemelor gramaticale nu este autonom, acestea fuzionînd între ele sau chiar cu morfemul lexical central, rădăcina; c) numeroase morfeme gramaticale au sau pot avea valori gramaticale multiple. De exemplu 169, în lat. roșa, rosae morfemul -a are diverse valori gramaticale exprimînd categoria cazului (nominativ sau vocativ), dar și a numărului (singular), în timp ce morfemul -ae exprimă nominativul plural, genitivul singular și vocativul plural; în lat. boni, i este simultan morfem de plural, de nominativ și de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
morfemul lexical central, rădăcina; c) numeroase morfeme gramaticale au sau pot avea valori gramaticale multiple. De exemplu 169, în lat. roșa, rosae morfemul -a are diverse valori gramaticale exprimînd categoria cazului (nominativ sau vocativ), dar și a numărului (singular), în timp ce morfemul -ae exprimă nominativul plural, genitivul singular și vocativul plural; în lat. boni, i este simultan morfem de plural, de nominativ și de masculin. În română, diversele morfeme adăugate radicalului cas- formează paradigmă cuvîntului: casă, casa, casei, case, caselor etc. De
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
exemplu 169, în lat. roșa, rosae morfemul -a are diverse valori gramaticale exprimînd categoria cazului (nominativ sau vocativ), dar și a numărului (singular), în timp ce morfemul -ae exprimă nominativul plural, genitivul singular și vocativul plural; în lat. boni, i este simultan morfem de plural, de nominativ și de masculin. În română, diversele morfeme adăugate radicalului cas- formează paradigmă cuvîntului: casă, casa, casei, case, caselor etc. De pildă, morfemul -a din cas-a exprimă atît categoria genului (feminin), a numărului (singular), dar și
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
gramaticale exprimînd categoria cazului (nominativ sau vocativ), dar și a numărului (singular), în timp ce morfemul -ae exprimă nominativul plural, genitivul singular și vocativul plural; în lat. boni, i este simultan morfem de plural, de nominativ și de masculin. În română, diversele morfeme adăugate radicalului cas- formează paradigmă cuvîntului: casă, casa, casei, case, caselor etc. De pildă, morfemul -a din cas-a exprimă atît categoria genului (feminin), a numărului (singular), dar și a cazului (nominativ și acuzativ) și a determinării (articol hotărît). Gradul
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
exprimă nominativul plural, genitivul singular și vocativul plural; în lat. boni, i este simultan morfem de plural, de nominativ și de masculin. În română, diversele morfeme adăugate radicalului cas- formează paradigmă cuvîntului: casă, casa, casei, case, caselor etc. De pildă, morfemul -a din cas-a exprimă atît categoria genului (feminin), a numărului (singular), dar și a cazului (nominativ și acuzativ) și a determinării (articol hotărît). Gradul de flectivitate este diferit de la o limbă la alta, chiar dacă acestea fac parte din aceeași
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
pînă la dispariție a flexiunii (evidență, în cazul limbilor romanice, la franceză) marchează o trecere de la tipul flexionar către tipul izolant. Limbile flexionare sintetice (limbile indo-europene vechi: sanscrita, greacă, latină, slavă comună etc.) exprimă raporturile gramaticale în interiorul cuvîntului, cu ajutorul unor morfeme care fuzionează (adică nu se adaugă în succesiune, ca în cazul limbilor aglutinante). Limbile flexionare analitice (majoritatea limbilor indo-europene actuale) folosesc mijloace sintactice de exprimare a raporturilor gramaticale (așa-numitele instrumente gramaticale de tipul prepozițiilor, verbelor auxiliare etc.). După cum am
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
a procesului + valoare ingresivă (incoativa 170) a procesului + "a mînca" = "am terminat de a începe să mănînc"171. Indicele de fuziune, combinat cu indicele de sinteză se utilizează pentru clasificarea unei limbi în funcție de ușurință cu care putem segmenta cuvintele în morfemele constitutive: în limbile flexionare (fuzionale) morfemele sînt uneori greu recognoscibile, în timp ce în limbile aglutinante cuvintele sînt simple concatenări de morfeme clar delimitate. Clasificările din perspectiva morfologica mai pot avea în vedere: sistemul de cazuri morfologice (da/nu), genul gramatical sau
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
a procesului + "a mînca" = "am terminat de a începe să mănînc"171. Indicele de fuziune, combinat cu indicele de sinteză se utilizează pentru clasificarea unei limbi în funcție de ușurință cu care putem segmenta cuvintele în morfemele constitutive: în limbile flexionare (fuzionale) morfemele sînt uneori greu recognoscibile, în timp ce în limbile aglutinante cuvintele sînt simple concatenări de morfeme clar delimitate. Clasificările din perspectiva morfologica mai pot avea în vedere: sistemul de cazuri morfologice (da/nu), genul gramatical sau clasele nominale (da/nu), prezența dualului
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
fuziune, combinat cu indicele de sinteză se utilizează pentru clasificarea unei limbi în funcție de ușurință cu care putem segmenta cuvintele în morfemele constitutive: în limbile flexionare (fuzionale) morfemele sînt uneori greu recognoscibile, în timp ce în limbile aglutinante cuvintele sînt simple concatenări de morfeme clar delimitate. Clasificările din perspectiva morfologica mai pot avea în vedere: sistemul de cazuri morfologice (da/nu), genul gramatical sau clasele nominale (da/nu), prezența dualului sau a trialului (da/nu), cliticele 172 pronominale (da/nu). În privința topicii, putem clasifică
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
caz existent în unele limbi neindo-europene: limbi caucaziene (de ex. în georgiana), limbi australiene (de ex. dyirbal), basca, tibetana, limbi maya, ciucotă, eschimosa etc. De exemplu, în basca: Baïgorryk partida irabazi du ("Baïgorry a cîștigat partida."; ergativul este marcat prin morfemul -k)180; în georgiana: kac-i (nominativ) midis - "omul merge" vs kac-ma (ergativ) molda datv-i (nominativ) - "omul a ucis ursul". Multe limbi au trăsături atît de tip acuzativ, cît și de tip ergativ. În sintaxa, termenul ergativ este folosit pentru a
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
se atașează; corelația de sonoritate la oclusive are în general rol secundar; în unele limbi opoziție lenis/fortis; cel putin o serie palatala (cu exceptia finlandezei); în unele limbi consoane geminate în temă sau sufix, dar în general rezultate din aglutinarea morfemelor și legate deci de granițele morfemice; absența combinațiilor consonantice la inițială și finală; alternante consonantice; accent preponderent inițial; cuvîntul se definește printr-un nucleu vocalic (o succesiune de consoane nu are sens decît în funcție de vocalele pe care se sprijină); aglutinarea
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
chineză veche era o limbă atonala), izolante (nu au flexiune sau conjugare, topica devenind astfel extrem de importantă în conturarea sensului textului; există numeroase sufixe postverbale exprimînd timpul, modul, aspectul, localizarea, realizarea sau eșecul acțiunii etc.; în clasa numelui există numeroase morfeme, numite clasificatori specificativi, plasate între determinant și substantiv pentru a indica clasa semantica în care se înscrie un cuvînt; predomina clasificarea SVO, dar există și structuri de tip SOV. Clasificarea tradițională cuprinde șapte limbi, reciproc neinteligibile, desi lingvistică chineză le
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
la o limbă naturală și o limbă inventată a cărei structura (fonetica, lexic, gramatică) provin dintr-una sau mai multe limbi naturale. Limbi a priori sînt limbi experimentale, logice și filozofice (lojban, loglan, Toki Pona etc.). De exemplu în lojban morfemele provin din engleză, spaniolă, chineză, hindi și arabă, dar normele gramaticale țin de logică simbolică. Toate încercările de limbi filozofice ale lui Bacon, Comenius, Descartes, Dalgarno, Wilkins, Lodwick, Leibniz se încadrează aici. Limbile a posteriori sînt limbi internaționale auxiliare schematizate
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
248, 252, 273, 286, proto-~a 176, 177 mongură 183 mon-khmer 187, 188, 189, 191, 192, 193, 275, 286, 313, 340 monogeneza 120, 140, 220 mordvină 179, 286, 328 mora 86, 87, limba ~ică 87, 265, 284, tipologie ~ică 272 morfem 59, 63, 79, 88, 89, 90, 91, 95, 178, 187, 231, ~ de număr 78, ~ de persoana 78, ~ de timp 78, ~ gramatical 89, ~ lexical 89, ~ liber 58 morfologie 20, 59, 64, 85, 101, 153, 154, 158, 159, 160, 191, 192, 195
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
1989, p. 86. 172 Cliticele (proclitice sau enclitice) sînt o "clasa de forme, prezența numai în unele limbi, caracterizată prin capacitatea de a manifesta simultan trăsături de cuvinte autonome și de forme lipsite de autonomie; ocupă o poziție intermediară între morfemele mobile și cuvintele de sine stătătoare. Că parametru tipologic cliticele pronominale, în limbile în care există, separă două categorii de limbi: limbi în care apar în distribuție complementară cu pozițiile de subcategorizare (este cazul francezei), unde cliticele pronominale se leaga
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
persoana a II-a singular și plural. Ulterior, pe măsură ce elevii observă deosebirile și asemănările apărute în conjugarea verbului la diverse moduri și timpuri, metoda poate fi adaptată diferit, căutând intersecții cu elemente comune: ex. prezentul indicativului și cel al conjunctivului, morfeme care marchează opozițile sau recurențele între perfect simplu și mai mult ca perfect etc. Specialiștii în didactică, observă îndreptățit că «materia școlară limba și literatura română este, în esența ei, integrativă, deoarece urmărește familiarizarea elevilor cu două domenii distincte: fenomenul
Interdisciplinaritatea ca necesitate. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela-Paula Epurianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1337]
-
În virtutea caracterului pragmatic, limbajul politic se definește ca ansamblu de strategii retorice menite să influențeze atitudinea publicului receptor. Potrivit lui Oswald Ducrot, valoarea argumentativă a unui enunț "nu reprezintă o consecință a informațiilor transmise prin intermediul ei, ci fraza poate conține diverse morfeme sau expresii care, pe lângă conținutul lor informativ, servesc la conferirea unei orientări argumentative a enunțului, antrenând destinatarul într-o direcție sau alta"149. Definită ca "logica în acțiune, logica utilizată în situațiile în care omul intră în relație cu semenii
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
principiul echivalenței semantice. g) Epifora procedeu retoric care constă în repetarea aceluiași cuvânt sau expresii la sfârșitul unor propoziții succesive. h) Acumularea procedeu retoric care face legătura între structuri care prezintă asemănări sintactice și semantice parțiale. Conectorul argumentativ reprezintă "un morfem (conjuncție, adverb, locuțiune adverbială) care articulează două enunțuri ce intervin într-o strategie argumentativă unică"155. Conectorii se clasifică în funcție de mai multe criterii: 1. în funcție de inserția discursivă, conectorii sunt de două tipuri: introductori de argumente (de altfel, chiar, dar) și
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cel al clasei respective), fapt pentru care, în actele concrete de vorbire, efectuăm în mod constant o operație logică, aceea de a afirma implicit includerea unui individ în genul său”.Funcția de diferențiere în cadrul sistemului se realizează prin fonemele și morfemele din care este alcătuit semnul. Funcția de transmitere a informației se realizează în procesul comunicării. Codul cel mai des utilizat în cazul comunicării intenționale este limba, care este un cod, un ansamblu de semne cu o organizare proprie, care funcționează
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]