204,779 matches
-
Gide, Beckett... A povesti ceva - orice fapt ce scapă legendei știute de mai toți și care întotdeauna încape într-o prefață - despre omul din spatele scriitorului pare, inevitabil, să fie echivalentul gestului care dă jos de pe soclu un mit. E și motivul pentru care, adesea, cărțile cu amintiri despre scriitori nu plac. Dar Nadeau „trișează" inteligent, aproape de neobservat. Nu dărîmă statui, ci le îmblînzește dîndu-le, asemenea eroului din Narcis și Gură de aur, consistența vieții umane cunoscute îndeaproape. Povestește despre toți lucruri
Binecuvîntarea amintirii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13949_a_15274]
-
reușitele; se trîmbițau și se expuneau cu toată pompa publicitară cazurile de longevitate remarcabilă, trecîndu-se însă sub tăcere, omițîndu-se sau făcîndu-se uitate cazurile cu care sanatoriul nu s-ar fi putut mîndri. În cazul meu personal, n-ar fi nici un motiv să vorbim de eșec, ba chiar dimpotrivă. Pînă în ziua de azi nu pot să mă plîng; anii trec și eu tot nu mă las. O să mai vedem dacă o să ajung sau nu la vîrsta matusalemică. Dar nici asta nu
Calea vieții noastre (fragmente) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13966_a_15291]
-
asemenea în 1986, un număr al Caietelor critice e închinat postmodernismului, primind o replică tematică a aceleiași reviste, în 1995. Să fie valabilă ecuația postmodernism-optzecism? Mircea A. Diaconu nu pare dispus a o accepta, explicîndu-se astfel: "Dintr-o mulțime de motive, postmodernismul nu poate fi identificat în totalitate cu optzecismul. Termenii nu sînt, cum li s-au părut unora dintre sceptici, sinonimi. În primul rînd, optzecismul ca atare e un concept destul de vag, el definind pentru unii o generație biologică - simpla
Subistorie și supraistorie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13981_a_15306]
-
că mă număr printre puținii apți să le aprecieze calitățile, îmi trimiseseră, din simpatie spre lectură, cîte 50-60 de pagini fiecare. Și totuși, nu m-am putut reține: tentația "comunicării", a scoaterii în evidență a unor coincidențe biografice sau de motive literare, a posibilei întîlniri în spirit la mijloc de drum, sau, pur și simplu, vanitatea de a-mi clama prezența în timpul unor urechi binevoitoare, a fost prea mare. Imediat, de altfel, mi-a părut rău, mi-am făcut tot felul
Exagerare, pasiune, fanatism by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/14013_a_15338]
-
a Curții Domnești au fost coordonate, între 1912 și 1945, de arhitectul și sculptorul italian Domenico Rupolo și de arhitectul, pictorul și eseistul George Matei Cantacuzino, cu o grijă deosebită ca nici un detaliu să nu distoneze cu ansamblul. Din acest motiv, o schimbare esențială s-a petrecut la Vila d^Elchingen ( ulterior Casa de creație de la Mogoșoaia), construită în 1870, pentru Hélène Ney d^Elchingen, soția lui Nicolae Bibescu și nepoata mareșalului Ney. Vila, concepută în stil franțuzesc, cu mansardă, a
Martha Bibescu și restaurarea Mogoșoaiei by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/13990_a_15315]
-
cât de adânc pervertește lipsa de caracter, dorința de lux și ambiția nemăsurată un om înzestrat de la natură cu calități care l-ar fi putut așeza în rândurile personalităților reale ale României. Din nefericire asistăm și astăzi cum din aceleași motive se produce decăderea morală și intelectuală a multor persoane care ar fi putut contribui cu adevărat la redresarea țării. Pervertirea prea multora explică marasmul în care ne zbatem. Dacă acești indivizi își vor scrie memoriile, ele vor fi, din punctul
Memoriile unei marionete by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14002_a_15327]
-
de sculptori își odihnesc ciolanele lor de piatră, de lemn și de metal pe platoul de la Arcuș, pe platoul înalt al castelului în care profesorul Petre Străchinaru mă tot cheamă de cîțiva ani și unde încă nu am ajuns din motive pe care în clipa aceasta nu le mai țin minte nici eu. (Acum este 21 aprilie și mașina mea gonește cu peste 100 la oră printre tarlale de cartofi și copaci înfloriți, pe sub nori alburii și prin sate bilingve, să
Sf. Gheorghe de Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13991_a_15316]
-
Cronicar Pe scurt În OBSERVATOR CULTURAL (nr. 143) și în 22 (nr. 683), e publicată o scrisoare demnă și plină de învățăminte în care Rodica Culcer, Nadina Forga și Cosmin Prelipceanu își explică motivele demisiei lor de la Europa F.M. Spre deosebire de politicieni ori de șefi ai unor organisme din sport, iată, jurnaliștii au onoare și țin să le fie respectat dreptul la opinie. l Tot în 22, dl Andrei Cornea semnează un admirabil editorial: De ce
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14027_a_15352]
-
scrie Cristoiu: "Între 3 aprilie și 8 aprilie istoria consemnează două evenimente absolut enigmatice: atacarea convoiului cu diplomați ruși din drumul spre Damasc și sosirea la Moscova a consilierului american pe probleme de securitate, faimoasa Condolezza Rice. Nu era nici un motiv ca diplomații ruși să plece atît de precipitat din Bagdad. Nu era nici un motiv ca ei să fie atacați de americani. Nu era nici un motiv ca Putin să fie vizitat pe neașteptate de sfetnicul de taină al lui Bush." Cronicarul
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14027_a_15352]
-
atacarea convoiului cu diplomați ruși din drumul spre Damasc și sosirea la Moscova a consilierului american pe probleme de securitate, faimoasa Condolezza Rice. Nu era nici un motiv ca diplomații ruși să plece atît de precipitat din Bagdad. Nu era nici un motiv ca ei să fie atacați de americani. Nu era nici un motiv ca Putin să fie vizitat pe neașteptate de sfetnicul de taină al lui Bush." Cronicarul nu vede nimic misterios și nemotivat aici. Rușii au plecat pentru că Bagdadul urma să
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14027_a_15352]
-
la Moscova a consilierului american pe probleme de securitate, faimoasa Condolezza Rice. Nu era nici un motiv ca diplomații ruși să plece atît de precipitat din Bagdad. Nu era nici un motiv ca ei să fie atacați de americani. Nu era nici un motiv ca Putin să fie vizitat pe neașteptate de sfetnicul de taină al lui Bush." Cronicarul nu vede nimic misterios și nemotivat aici. Rușii au plecat pentru că Bagdadul urma să fie atacat de aliați. Americanii i-au atacat din greșeală, cum
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14027_a_15352]
-
purificatoare. Cei care calcă alături de acest perimetru al luminii, cei care nu asociază versul cu un altar și scrierea lui cu oficierea unui ritual sunt "rătăciți" de la calea dreaptă, eretici voluntari ori păcătoși neștiutori ce trebuie readuși la matcă. E motivul pentru care Ion Mircea încalcă, uneori, grosolan marginile diferitelor poetici aflate în joc, făcând translații uimitoare prin inadecvare. Comentând un poem de Angela Marinescu, ajunge să susțină că autoarea "a descoperit existența Sensului divin al lumii noastre și că numai
Nihil sine Deo? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10371_a_11696]
-
Marian Ilea: Ați lua bacalaureatul, domnule Buzura, cu un subiect din Vocile Nopții? Augustin Buzura: Dacă ar fi în clipa de față, nu; dacă aș avea posibilitatea să citesc, să mă pregătesc, dar nu cu foarte mare notă. Nu din motiv că ar fi foarte complicat romanul, ci din motiv că fiecare carte care e citită presupune un alt mod de a o gândi și nu cred că există cititor care să se citească și să moară de fericire după ce a
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
subiect din Vocile Nopții? Augustin Buzura: Dacă ar fi în clipa de față, nu; dacă aș avea posibilitatea să citesc, să mă pregătesc, dar nu cu foarte mare notă. Nu din motiv că ar fi foarte complicat romanul, ci din motiv că fiecare carte care e citită presupune un alt mod de a o gândi și nu cred că există cititor care să se citească și să moară de fericire după ce a terminat cartea de citit. Întotdeauna cartea cea mai bună
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
lui Gelu Ruscanu era cea mai bună spadă din București. Un personaj îi arată lui Gelu, cu nostalgie inexplicabilă, o cicatrice rămasă după un duel cu răposatul. Fred Vasilescu și Ladima, aflați la Techirghiol, se duelează în pistoale pentru un motiv neserios. Din fericire trag deliberat în aer. Ștefan Gheorghidiu pregătește pistolul pentru soția infidelă și amantul ei. Pietro Gralla din Act venețian se bate în duel cu cine apucă, inclusiv cu Casanova. Această piesă a lui Camil e singura în
Agresiuni, încăierări și arme by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10392_a_11717]
-
de Rodica Frențiu la Muzeul Literaturii Române. Recunoscându-mi însă modesta pricepere în cultura japoneză, nu aș vrea să mă hazardez pe drumurile străinătății, convinsă fiind că altcineva ar face treaba asta mult mai bine decât mine. Iată încă un motiv în plus care m-a determinat să interpretez romanul plecând de la ultima voce narativă a cărții, "drăgălașul" robot Qrin, antropomorfizatul prin "ochii" căruia (prin componenta de înregistrare video) lumea începe să se vadă cu inocența unui copil care învață din
Florina Ilis și lumea virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/10376_a_11701]
-
Printre amintiri nu se rătăcește, nici măcar din întâmplare, vreuna optimistă. Instantaneele nu fac decât să accentueze starea de depresie, resemnarea în fața unei existențe care are, pe zi ce trece, tot mai puțin farmec. "Îmi zice / Acum sunt îngrozitor de mahmur/ Pe motiv de un chef aseară/ Privesc cearcănul meu maro ca/ tutunul de pipă/ am stat aiurea până la 5 dimineața/ și-am fumat într-una/ ficatul mărit se lăbărțează printre coaste/ am corpul tot intoxicat cu nicotină// tânjesc să mă ridice cineva
Reverii și depresii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10386_a_11711]
-
direcții spațio-temporale: Italia, trecutul românesc - era momentul sfîrșitului dictaturii cu toate convulsiile și rătăcirile din 1990 - și Berlinul, Germania, în care am emigrat. în Italia s-a mai născut un ciclu de poezii sub titlul Heisse Maroni (Castane fierbinți), un motiv într-o anumită măsură de proveniență sud-europeană... R.B.: Ați scris și un volum de proză scurtă cu un titlu aproape turistic: Der Himmel von New York im Museum von Amsterdam (Cerul din New York în Muzeul din Amsterdam). Cum s-a născut
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
fi american are de-a face cu teritoriul. R.B.: Ați observat că opiniile dumneavoastră, mă refer și la beletristică și la eseistică, irită uneori? R.W.: Da, și într-un caz și în celălalt, din pricina întîmplărilor povestite, a temelor și motivelor pe de-o parte, dar și din cauza registrelor discursive pe de alta: ironia, sarcasmul sunt adesea fals înțelese în Germania, respectiv prost înțelese sau mai degrabă neînțelese. Foarte repede oamenii se simt vexați. Dar mai există o atitudine pe care
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
acele trasee care, în cazul meu, definesc un anumit spațiu cultural. Devine limpede că fac călătoriile în acele locuri despre care prin forța împrejurărilor, am o imagine formată - tocmai pentru a mă confrunta cu realitățile "autohtone". Acesta a fost și motivul majorității călătoriilor pe care le-am făcut în Statele Unite, Canada, Mexic... A existat și un fundal politic al acestor călătorii: legăturile dintre Europa și Lumea Nouă, relația transatlantică. Am vrut să fac experiența acestei relații, pe viu. Apoi am fost
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
chiar cu trei interlocutori, pe care pictorul Mihai Sârbulescu le realizează cu treisprezece pictori din prima linie a artei noastre de astăzi, Despre ucenicie a devenit din ce în ce mai greu accesibilă și tot mai căutată, în special de către studenți, acesta fiind și motivul reluării comentariilor pe marginea ei. Rînd pe rînd, se regăsesc în paginile cărții, în ipostază de actori principali, pentru că unii revin și în contexte în care accentul nu cade pe prezența lor, Gheorghe Berindei, Horia Bernea, Sorin Dumitrescu, Constantin Flondor
Ucenicul neascultător by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10398_a_11723]
-
de tristă ar fi întâmplarea, cred că s-a ivit un bun prilej de a rediscuta situația din ultimii șaisprezece ani în acest domeniu. De fapt, am asistat la un scenariu monoton: am aflat nume de persoane care, dintr-un motiv sau altul, au ajuns să dea note informative Serviciului Secret comunist. Prea puțini dintre noi, oripilați de gestul celor în care, poate, am crezut, ne-am arătat interesați să vedem întregul tablou. Și anume, contextul în care cineva ajungea să
Măștile transparente by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10404_a_11729]
-
învățătură și mai des cu urechea la B1 Tv de unde pot afla că Bucureștiul e în zona Brașov, Constanța în preajma Buzăului, iar granița cu fostul Imperiu Otoman la Hârșova... Dar e vară și iulie - deci... Acesta este și unul dintre motivele pentru care cam toate televiziunile trag de câte-o știre de senzație până ce o flenduresc încât însuși înțeleptul Solomon ar confunda-o cu o ședință comună a Parlamentului român după ce câțiva demnitari s-au specializat la Bangkok în box thailandez
Miroase groaznic a stereotipie by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10444_a_11769]
-
a fost adus iarăși în Antiohia, IV, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 381) Martiriul dovada iubirii de Dumnezeu „Este foarte plăcut ... a pătimi pentru Hristos și dulce e primejdia, când are ca motiv iubirea de Dumnezeu”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, cartea a zecea, capitolul al doilea, în PSB, vol. 41, p. 967) „Nici unul dintre oameni nu L-a iubit pe Hristos atât cât mucenicii”. (Sf. Ioan Gură de
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
trebui să se întristeze, iar nu să se veselească, pentru că noi suntem aceia care am dobândit ceea ce am ales”. (Tertulian, Apologeticul, XLIX, 6, în PSB, vol. 3, p. 107) „O, nenorociților (păgâni), nu înțelegeți că nu există nimeni, care fără motiv să voiască pentru el suferința unei pedepse, sau care să poată suporta chinurile fără puterea lui Dumnezeu?” (Minucius Felix, Dialogul Octavius, XXXVII, 6, în PSB, vol. 3, p. 391-392) „După ce el (Sfântul Policarp) zise amin și-și sfârși rugăciunea, oamenii
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]