16,690 matches
-
A. (2008) sintetizează următoarele categorii de motivații turistice: 1. Motivația de evadare din mediu cotidian, care a devenit, în cele mai multe domenii, un mediu stresant, solicitant, obositor, de unde și nevoia de deplasare spre zone pitorești, liniștite și cu aer curat. 2. Motivația de refacere, ca necesitate biologică de fortificare a organismului și de restabilire a echilibrului nervos, prin practicarea de activități fizice, tratament, plimbări, distracție și satisfacerea unor pasiuni (alpinism, vânătoare, pescuit ș.a.). 3. Motivația familială, ca oportunitate de întărire a legăturilor
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
pitorești, liniștite și cu aer curat. 2. Motivația de refacere, ca necesitate biologică de fortificare a organismului și de restabilire a echilibrului nervos, prin practicarea de activități fizice, tratament, plimbări, distracție și satisfacerea unor pasiuni (alpinism, vânătoare, pescuit ș.a.). 3. Motivația familială, ca oportunitate de întărire a legăturilor dintre membrii familiei, de întoarcere la rădăcini. 4. Motivația ludică exprimată ca refugiu din viața obișnuită, de întoarcere în copilărie, de adoptarea unui mod de viață lejer, fără îngrădiri în privința vestimentației, a orarului
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
organismului și de restabilire a echilibrului nervos, prin practicarea de activități fizice, tratament, plimbări, distracție și satisfacerea unor pasiuni (alpinism, vânătoare, pescuit ș.a.). 3. Motivația familială, ca oportunitate de întărire a legăturilor dintre membrii familiei, de întoarcere la rădăcini. 4. Motivația ludică exprimată ca refugiu din viața obișnuită, de întoarcere în copilărie, de adoptarea unui mod de viață lejer, fără îngrădiri în privința vestimentației, a orarului meselor și a statutul social. 5. Motivația de apartenență la un grup cu îndeletniciri comune (profesie
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
legăturilor dintre membrii familiei, de întoarcere la rădăcini. 4. Motivația ludică exprimată ca refugiu din viața obișnuită, de întoarcere în copilărie, de adoptarea unui mod de viață lejer, fără îngrădiri în privința vestimentației, a orarului meselor și a statutul social. 5. Motivația de apartenență la un grup cu îndeletniciri comune (profesie, religie, hobby). 6. Motivația educațională exprimată prin dorința de cunoaștere a tradițiilor, a obiceiurilor, a meșteșugurilor și istoriei proprii sau a altor civilizații, de cunoaștere a unor noi teritorii, de stabilire
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
refugiu din viața obișnuită, de întoarcere în copilărie, de adoptarea unui mod de viață lejer, fără îngrădiri în privința vestimentației, a orarului meselor și a statutul social. 5. Motivația de apartenență la un grup cu îndeletniciri comune (profesie, religie, hobby). 6. Motivația educațională exprimată prin dorința de cunoaștere a tradițiilor, a obiceiurilor, a meșteșugurilor și istoriei proprii sau a altor civilizații, de cunoaștere a unor noi teritorii, de stabilire a unor contacte sau schimburi de idei cu populații ce au alt stil
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
obiceiurilor, a meșteșugurilor și istoriei proprii sau a altor civilizații, de cunoaștere a unor noi teritorii, de stabilire a unor contacte sau schimburi de idei cu populații ce au alt stil de viață, ceea ce conduce la desăvârșirea formării intelectuale. 7. Motivația de autoregăsire (downshifting-ul) se referă la o tendință a clasei mijlocii din țările dezvoltate, ca reacție colectivă față de modul de organizare a vieții, de tip materialist, prin mutarea accentului pe obținerea de satisfacții de ordin spiritual și limitarea activităților destinate
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
referă la o tendință a clasei mijlocii din țările dezvoltate, ca reacție colectivă față de modul de organizare a vieții, de tip materialist, prin mutarea accentului pe obținerea de satisfacții de ordin spiritual și limitarea activităților destinate obținerii de venituri. 8. Motivația de activare onirică, prin care este satisfăcut un vis imaginat la un moment dat. 9. Motivația de rang, strâns legată de funcția ocupată într-o ierarhie, de un anumit prestigiu social, de apartenența la un anumit standard de viață, la
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
organizare a vieții, de tip materialist, prin mutarea accentului pe obținerea de satisfacții de ordin spiritual și limitarea activităților destinate obținerii de venituri. 8. Motivația de activare onirică, prin care este satisfăcut un vis imaginat la un moment dat. 9. Motivația de rang, strâns legată de funcția ocupată într-o ierarhie, de un anumit prestigiu social, de apartenența la un anumit standard de viață, la un anumit loc în societate. 10. Motivația de shopping - ocazia de a face cumpărături neobișnuite, artizanale
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
satisfăcut un vis imaginat la un moment dat. 9. Motivația de rang, strâns legată de funcția ocupată într-o ierarhie, de un anumit prestigiu social, de apartenența la un anumit standard de viață, la un anumit loc în societate. 10. Motivația de shopping - ocazia de a face cumpărături neobișnuite, artizanale, culinare, mai ales când sunt achiziționate la prețuri avantajoase. 1.2. Factorii care influențează dezvoltarea turismului Fenomenul turistic implică nu doar prezența obiectivelor turistice dar și premise de natură socio-economică și
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
a vilelor de vacanță, mai ales în zona montană și pe litoral, și impunerea turismului automobilistic, mașina fiind folosită intens pentru deplasarea în locurile de cazare. Evaluare 1. Definiți noțiunile de turism, potențial turistic și patrimoniu turistic. 2. Prezentați cinci motivații ale deplasărilor turistice. 3. Explicați cel puțin trei factori care condiționează dezvoltarea activității turistice. 4. Identificați resursele turistice care au stat la baza dezvoltării turismului modern. 5. Prezentați obiectivele turistice vizitate în timpul unei excursii efectuate recent. 2. POTENȚIALUL TURISTIC NATURAL
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Între aceste stațiuni, se înșiruie de la nord la sud: Mamaia („perla” litoralului românesc), Eforie Nord, Eforie Sud, Costinești (stațiunea tineretului), Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn și Mangalia. Potențial turistic natural oferă condiții satisfăcătoare pentru o gamă largă de motivații turistice: odihnă, recreare, sporturi nautice, tratament, cură heliomarină. Baza materială, destinată petrecerii timpului liber, cuprinde terenuri de sport, baze nautice (cu bărci, hidrobiciclete, telegondolă), discoteci, spații verzi. Litoralul românesc este totuși deficitar la câteva aspecte: - prezintă un peisaj relativ monoton
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Acest potențial turistic valoros se concretizează în diverse și spectaculoase forme de relief și peisaje pitorești, lacuri naturale și antropice, floră bogată, specii faunistice de interes cinegetic și științific, ce pot satisface, printr-o multitudine de forme de turism, variatele motivații ale turiștilor. Problema esențială rămâne păstrarea acestora ca spații unde natura să-și urmeze cursul firesc, ale căror valori să fie recunoscute de publicul larg, localnici și oameni de știință, unde turiștii responsabili sunt bineveniți, iar utilizarea durabilă a resurselor
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
prealabil, traseul, locurile de cazare și masă, beneficiind, totodată de anumite avantaje la transport și vizitarea unor obiective (de exemplu, pelerinajul la mânăstiri, excursiile de studiu ale elevilor și ale studenților ș.a.). Un criteriu des folosit pentru individualizarea turismului este motivația care generează călătoria. Ea poate fi reprezentată de îngrijirea sănătății (curativ), odihna și agrementul, acțiuni cultural-științifice, precum și de asocierea a două sau mai multe dintre acestea, caz în care turismul are un caracter polivalent. a) Turismul pentru îngrijirea sănătății are
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
palate, castele, monumente) și participarea la comemorarea (aniversarea) unor evenimente sau personalități istorice. Rezultatul acestui turism este ridicarea nivelului de cunoaștere și de instruire a persoanelor participante. d) Turismul polivalent (complex) rezultă prin satisfacerea, în egală măsură, a mai multor motivații turistice, precum refacerea fizică și psihică, tratament, cunoașterea de noi locuri, fiind practicat mai ales în timpul vacanțelor și concediilor. Aici este inclus și turismul de factură profesională, practicat ocazional, de către anumite categorii de persoane, precum sportivi, studenți, oameni de știință
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
mijloacele mecanice pe cablu. Se adaugă Poiana Brașov, Păltiniș, Stâna de Vale, Durău, Vatra Dornei ș.a. 2) Turismul litoral se desfășoară pe țărmul Mării Negre, mai ales la sud de Capul Midia, unde s-au amenajat 15 stațiuni, ce răspund unor motivații turistice diverse: recreere, agrement nautic, cură heliomarină și tratamentul balnear. Deși în sezonul estival (iunie-septembrie) regiunea se confruntă cu un aflux de turiști, oferta turistică redusă determină fluctuații mari ale numărului de turiști în cursul anului. La acestea se adaugă
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
firmele realizate prin investiția străină, posibilitatea încasării de impozite imediat - taxa pe valoarea adăugată, taxa pe terenuri, clădiri, impozite pe salarii etc. sau în perspectivă, după trecerea perioadei de scutire - impozitul pe profit. Strategii sociale și politice În multe cazuri, motivația realizării unei investiții în străinătate are drept conținut principal dorința investitorului de a penetra într-o zonă de interese strategice - de ordin politic, militar, economic - pentru țara sa. La rândul său, primitorul investiției contează pe rolul social al acesteia - mărirea
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
de piață funcțională România. Atragerea unui volum mare de investiții străine va asigura rapid și direct accesul la un management eficient, tehnologii moderne, precum și la noi segmente de piață. 2.6 Garanții legale pentru investitorii străini Pentru a crea o motivație suficient de mare, economia țării noastre trebuie să ofere investitorilor străini garanții și facilități efective și comparative cu cele acordate de alte țări. Legea privind regimul investițiilor străine prevede garanții în privința măsurilor de naționalizare, a despăgubirilor, a drepturilor de participare
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
în cazul marilor societăți transnaționale, comparativ cu firmele mici și mijlocii. In același timp, companiile transnaționale, datorită comportamentului competitiv și tehnologiilor deținute generează, de cele mai multe ori, mai puține locuri de muncă decât firmele locale de aceeași mărime. Tipul investiției, respectiv motivația acesteia, reprezintă un alt factor determinant major al impactului investiției străine directe asupra resursei umane. In cazul investițiilor străine motivate de costul scăzut al forței de muncă și /sau calitatea forței de muncă, caracteristicile resursei umane autohtone influențează semnificativ decizia
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
în problemele pe care le voi aborda. Să încep cu ceva și acest ceva este punctul de vedere deschis, liber al profesorului de drept canonic de la Facultatea de Teologie din București, cred că șeful disciplinei, care a susținut foarte frumos motivația ținerii slujbei de Înviere pe malul mării. Mi-a plăcut din toate punctele de vedere și anume afirmația că Dumnezeu este peste tot, că acei tineri, indiferent pentru ce s-au întâlnit acolo, au avut câteva momente de înălțare spirituală
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
astă dată, solitudinea cosmică și melancolia fără sfârșit, provine dintr-o disperare nedisimulată. Versurile "Râuri, nu vă mai prosternați" și "lemnele varsă lacrimi pentru voi" pun în evidență "un aspect secundar al apei nocturne și care poate juca rolul de motivație subalternă: lacrimile. Lacrimi care pot introduce indirect tema înecului, așa cum reiese limpede din butada lui Laerte în Hamlet: "Și așa ai prea multă apă, Ofelia, de asta îmi rețin lacrimile..." Apa ar fi legată de lacrimi printr-un proces intim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
nici de la asociația spitalelor din Austria. Faxul a fost trimis într-o zi pe sub seară. A doua zi a fost liniște. A treia zi, dimineața la ora 9, a sosit faxul de răspuns. Nu lung, nu cu multe explicații sau motivații: două rânduri, în care mi se aducea la cunoștință că orașul Linz va susține toate cheltuielile pentru copil. Punct. Fără documente cu sutele, fără apostile și semnături, fără comiții, comisii și comitete, simplu, omenește, firesc. În doar două rânduri de pe
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
intuiție a unui conflict interior, a unei taine sufletești conservate de femeia căreia îi aparține apartamentul vecin - „viața unui dor lăuntric“, cum spune ea, și anticipă enigma identitară care va sta în centrul prozei. La fel, în nuvela mansfieldiană Beatitudine, motivația artistică se clădește pe numeroase semne contextuale ce desemnează un univers lăuntric, feminin, dominat de un soi de empatie cu spațiul înconjurător, cu natura: descrierea fructelor dintr-un anumit vas, a unui păr din grădină, de nuanță argintie, ce pare
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
Eliza Dulamă în strategii, metode și procedee expozitive. O prezentare pe scurt a variantelor expunerii ar arată, astfel: povestirea (narațiune simplă, într-un limbaj expresiv prin care se obține o participare afectivă a elevilor, se stimulează imaginația, se antrenează noi motivații și disponibilități de învățare), explicația (dezvăluire a adevărului pe baza unei argumentații deductive ce pune în mișcare operații logice precum inducția, deducția, comparația sinteza, analiza, analogia), prelegerea (expunerea de către profesor a unui volum mare de cunoștințe, bine organizate și sistematizate
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
considerată drept o metodă „pasivă” putem vorbi despre pasivitatea elevilor, dar nu și de a educatorului. Metoda poate fi modernizată, activizată prin folosirea unor mijloace de învățământ moderne care stimulează și concentrează atenția prin favorizarea comunicării, prin problematizarea și stimularea motivației intrinseci. 4. Metode moderne de predare-învățare De la începutul anilor '90 a devenit tot mai clar faptul că lucrurile sunt într-o uimitoare schimbare, complexitate, dinamică, rapiditate, tensiune, individualizare, influențate de tehnologii noi, tehnologii ale informației. Toate acestea reprezintă pentru sistemul
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
bunul mers al lucrurilor (să rezumăm...). Într-o lecție de istorie, metoda poate fi folosită, de exemplu, pentru caracterizarea unei personalități istorice, caz în care elevii pot primii următoarele sarcini: prezentarea informațiilor știute despre personalitatea respectivă - purtătorul pălăriei albe, prezentarea motivației opțiunilor și acțiunilor personalității - purtătorul pălăriei galbene, judecarea atitudinii personalității în viața publică - purtătorul pălăriei negre, argumentarea din punct de vedere afectiv a opțiunilor și acțiunilor acestuia - purtătorul pălăriei roșii, interpretarea faptelor personalității - purtătorul pălăriei verzi, iar purtătorul pălăriei albastre
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]