1,969 matches
-
dintre trăsăturile motivaționale și cerințele de rol conduce la eșec. Pattern-urile motivaționale rezultă din prescripțiile de rol din organizații și cuprind "tot ce este de natură motivațională și se potrivește prescripțiilor de rol". (Miner, 1993, p. 23). Aceste tipare motivaționale sunt delimitate de conceptul de nevoie așa cum apare în accepțiunea clasică întâlnită în teoria lui Maslow sau McClelland. Pattern-urile cuprind o constelație de motive, iar modalitatea de răspuns la cerințele de rol variază de la o persoană la alta sau
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
de rol variază de la o persoană la alta sau de la o situație la alta (aceeași persoană, poate avea în momente diferite, reacții diferite). Miner prezintă pentru fiecare tip de organizație o schemă ce cuprinde cerințele de rol și pattern-urile motivaționale. În organizația ierarhizată managementul și șefii direcți gestionează procese organizaționale: 1. stabilesc regulile și procedurile; 2. evaluează rezultatele muncii; 3. inițiază schimbarea organizațională; 4. evaluează competența individuală; 4. stabilesc nivelele de salarizare pe criterii de senioritate și poziție în ierarhie
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
stabilesc înlocuirea persoanelor absente; 11. își asumă riscurile și eșecurile; 12. alocă resurse; 13. convoacă și conduc ședințele. Corporațiile de mari dimensiuni sunt exemplele tipice pentru acest tip de organizații. Relația dintre organizația ierarhizată, prescripțiile de rol și pattern-urile motivaționale este prezentată în figura 3. Fig. 3. Dimensiunile teoriei rolului ierarhic (după Miner, 1993, p. 11) Organizația profesională este un sistem bazat pe cunoștințe, prescripțiile de rol rezultând din valori, norme, precepte etice, coduri de conduită profesională. Rolurile cheie sunt
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
ocupațională. Companiile care oferă consultanță și servicii într-un anumit domeniu (juridic casele de avocatură, resurse umane agenții și firme de consultanță) pot fi încadrate în clasa organizațiilor de tip profesional. Figura 4 cuprinde cerințele de rol și pattern-urile motivaționale pentru personalul cheie din acest tip de organizație. Fig. 4. Dimensiunile teoriei rolului profesional (după Miner, 1993, p. 15) Organizațiile de tip sarcină sau de tip antreprenorial valorizează munca în sine, ilustrative fiind centrele de profit, agențiile din domeniul imobiliar
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
evaluată de grup; 8. conflictele sunt rezolvate prin discuții între membrii grupului și prin compromisuri; 9. absența unui membru este suplinită de membrii grupului. Având în vedere aceste caracteristici au fost derivate cinci cerințe de rol și cinci pattern-uri motivaționale asociate (figura 6). Fig. 6. Dimensiunile teoriei rolului de grup (după Miner, 1993, p. 18) Predicțiile celor patru teorii paralele și de rang mediu sunt limitate la tipul organizației care a generat schema teoretică, fără a putea fi extinse în
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
teoriei rolului de grup (după Miner, 1993, p. 18) Predicțiile celor patru teorii paralele și de rang mediu sunt limitate la tipul organizației care a generat schema teoretică, fără a putea fi extinse în alt domeniu. Astfel, existența pattern-urilor motivaționale la persoanele cheie din fiecare tip de organizație determină succesul acestora doar în cadrul organizației respective, fără a informa asupra posibilității de a obține succes în cadrul altui tip de organizație. Pentru măsurarea prezenței pattern-urilor motivaționale, Miner dezvoltă instrumente proiective. Cea
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
domeniu. Astfel, existența pattern-urilor motivaționale la persoanele cheie din fiecare tip de organizație determină succesul acestora doar în cadrul organizației respective, fără a informa asupra posibilității de a obține succes în cadrul altui tip de organizație. Pentru măsurarea prezenței pattern-urilor motivaționale, Miner dezvoltă instrumente proiective. Cea mai cunoscută dintre acestea este scala aferentă organizației ierarhizate (Miner Sentence Completion Scale MSCS). De asemenea, pentru identificarea tipului de organizație conform clasificării propuse, autorul propune chestionarul The Oliver Organization Description Questionnaire (OODQ), instrument cu
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
serie de propoziții cu caracter predictiv: 1. succesul organizațiilor este determinat de gradul de potrivire/congruență dintre structura organizației și trăsăturile angajaților cheie; 2. congruența organizație-angajat cheie se poate realiza prin recrutarea, selectarea și promovarea angajaților care au pattern-urile motivaționale cerute de specificul organizației (ierarhizată, profesională, antreprenorială, de tip grup); 3. redistribuirea pe posturi în funcție de pattern-urile motivaționale contribuie la performanța organizației; prin măsurare (diagnoză organizațională, respectiv măsurarea pattern-urilor motivaționale) se poate stabili gradul de congruență dintre cele două
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
organizației și trăsăturile angajaților cheie; 2. congruența organizație-angajat cheie se poate realiza prin recrutarea, selectarea și promovarea angajaților care au pattern-urile motivaționale cerute de specificul organizației (ierarhizată, profesională, antreprenorială, de tip grup); 3. redistribuirea pe posturi în funcție de pattern-urile motivaționale contribuie la performanța organizației; prin măsurare (diagnoză organizațională, respectiv măsurarea pattern-urilor motivaționale) se poate stabili gradul de congruență dintre cele două dimensiuni; 4. training-ul managerilor cu privire la caracteristicile motivației din organizația ierarhizată conduce la dezvoltarea pattern-urilor motivaționale specifice
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
recrutarea, selectarea și promovarea angajaților care au pattern-urile motivaționale cerute de specificul organizației (ierarhizată, profesională, antreprenorială, de tip grup); 3. redistribuirea pe posturi în funcție de pattern-urile motivaționale contribuie la performanța organizației; prin măsurare (diagnoză organizațională, respectiv măsurarea pattern-urilor motivaționale) se poate stabili gradul de congruență dintre cele două dimensiuni; 4. training-ul managerilor cu privire la caracteristicile motivației din organizația ierarhizată conduce la dezvoltarea pattern-urilor motivaționale specifice acestui tip de motivație; 5. training-ul este o formă de motivare a
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
-urile motivaționale contribuie la performanța organizației; prin măsurare (diagnoză organizațională, respectiv măsurarea pattern-urilor motivaționale) se poate stabili gradul de congruență dintre cele două dimensiuni; 4. training-ul managerilor cu privire la caracteristicile motivației din organizația ierarhizată conduce la dezvoltarea pattern-urilor motivaționale specifice acestui tip de motivație; 5. training-ul este o formă de motivare a staff-ului managerial din organizația ierahizată. Deși instrumentarea celor patru teorii este un proces laborios, iar caracterul motivant al training-ului a generat o serie de
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
învățarea socială (social learning theory), pentru a-și diferenția concepția de cea a altor cognitiviști preocupați de mecanismele învățării, îndeosebi de teoria învățării sociale a lui Julian B. Rotter. Deși este o teorie despre învățare, teoria social cognitivă vizează procesul motivațional și a avut un impact major în cercetarea asupra motivației în muncă. Viziunea lui Bandura asupra mecanismelor motivaționale a fundamentat curentul cognitivist dezvoltat după anul 1970, teoria fiind unanim recunoscută drept un vector dominant al cercetării actuale a motivației în
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
învățării, îndeosebi de teoria învățării sociale a lui Julian B. Rotter. Deși este o teorie despre învățare, teoria social cognitivă vizează procesul motivațional și a avut un impact major în cercetarea asupra motivației în muncă. Viziunea lui Bandura asupra mecanismelor motivaționale a fundamentat curentul cognitivist dezvoltat după anul 1970, teoria fiind unanim recunoscută drept un vector dominant al cercetării actuale a motivației în muncă. Abordarea cognitivă s-a dezvoltat ca o reacție la modelul behaviorist, Bandura respingând abordarea de tip mecanicist
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
al motivării și al auto-direcționării este exprimat în capacitatea umană de a se auto-influența, prin schimbările realizate la nivelul obiectivelor și prin reacția evaluativă față de propria performanță. Spre deosebire de teoria stabilirii obiectivelor a lui Locke și Latham, Bandura consideră că efectele motivaționale nu rezultă din obiectivele propriu-zise, ci din autoevaluarea privind posibilitatea atingerii acestora. În acord cu teoria stabilirii obiectivelor, Bandura afirmă că obiectivele provocatoare cresc motivația și conduc la obținerea performanței, dar efectul motivator al obiectivelor este mediat de percepția pe
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
și o temă intens studiată în managementul organizației. În ceea ce privește stabilirea obiectivelor, studiile lui Locke și Latham au dus la concluzia că participarea la luarea deciziei nu este importantă pentru motivarea angajaților, variabila importantă fiind dificultatea obiectivelor. Participarea creează un beneficiu motivațional doar dacă conduce la stabilirea unui obiectiv cu o dificultate mai mare decât cea a obiectivului impus (stabilit unilateral). De asemenea, stilul participativ determină creșterea atașamentului față de obiectiv, variabilă esențială pentru obținerea performanței atunci când obiectivele sunt specifice și dificile. Propoziția
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
către noi experiențe se asociază cu performanța trainerilor. Conștiinciozitatea este considerată cel mai bun predictor al priceperii în realizarea sarcinilor. Alți autori (Kanfer și Ackerman, 2000; Hogan 2004) consideră că modelul celor cinci factori furnizează o taxonomie nesatisfăcătoare a trăsăturilor motivaționale, la care se adaugă incertitudinea privind aplicabilitatea modelului în țările mai puțin dezvoltate economic. Kanfer și Ackerman (2000) propun o teorie a dezvoltării care distinge între influența pe termen lung asupra performanței (determinată de trăsăturile motivaționale stabile) și influența imediată
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
taxonomie nesatisfăcătoare a trăsăturilor motivaționale, la care se adaugă incertitudinea privind aplicabilitatea modelului în țările mai puțin dezvoltate economic. Kanfer și Ackerman (2000) propun o teorie a dezvoltării care distinge între influența pe termen lung asupra performanței (determinată de trăsăturile motivaționale stabile) și influența imediată determinată de abilitățile motivaționale. Pentru măsurarea trăsăturilor motivaționale autorii au dezvoltat The Motivational Trait Questionnaire, un instrument ce cuprinde trei factori: priceperea, excelența și relația motivație-anxietate. Fiecare dintre acești factori sunt operaționalizați sub forma a șase
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
adaugă incertitudinea privind aplicabilitatea modelului în țările mai puțin dezvoltate economic. Kanfer și Ackerman (2000) propun o teorie a dezvoltării care distinge între influența pe termen lung asupra performanței (determinată de trăsăturile motivaționale stabile) și influența imediată determinată de abilitățile motivaționale. Pentru măsurarea trăsăturilor motivaționale autorii au dezvoltat The Motivational Trait Questionnaire, un instrument ce cuprinde trei factori: priceperea, excelența și relația motivație-anxietate. Fiecare dintre acești factori sunt operaționalizați sub forma a șase scale: dorința de a învăța (nevoia de realizare
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
modelului în țările mai puțin dezvoltate economic. Kanfer și Ackerman (2000) propun o teorie a dezvoltării care distinge între influența pe termen lung asupra performanței (determinată de trăsăturile motivaționale stabile) și influența imediată determinată de abilitățile motivaționale. Pentru măsurarea trăsăturilor motivaționale autorii au dezvoltat The Motivational Trait Questionnaire, un instrument ce cuprinde trei factori: priceperea, excelența și relația motivație-anxietate. Fiecare dintre acești factori sunt operaționalizați sub forma a șase scale: dorința de a învăța (nevoia de realizare în contextul învățării și
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
performeri); competitivitatea (compararea performanței personale cu a celorlalți, în scopul obținerii unor rezultate mai bune decât cele ale colegilor); grija (aspecte legate de critica din partea celorlalți); emoțiile (emoțiile determinate de evaluare în contextele de muncă). Rezultatele obținute prin măsurarea trăsăturilor motivaționale au fost corelate cu cele obținute prin aplicarea testelor de inteligență și a testelor de personalitate construite pe modelul celor cinci factori. Rezultatele obținute de Kanfer și colaboratorii au condus la concluzia că între trăsăturile motivaționale și cele intelectuale există
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
obținute prin măsurarea trăsăturilor motivaționale au fost corelate cu cele obținute prin aplicarea testelor de inteligență și a testelor de personalitate construite pe modelul celor cinci factori. Rezultatele obținute de Kanfer și colaboratorii au condus la concluzia că între trăsăturile motivaționale și cele intelectuale există diferențe clare, iar între parametrii socio-demografici (cum este cazul vârstei) și motivația în muncă există asocieri statistice. În cazul concret al vârstei, cercetătorii au constatat că persoanele cu vârsta peste 30 de ani au un nivel
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
diferențe clare, iar între parametrii socio-demografici (cum este cazul vârstei) și motivația în muncă există asocieri statistice. În cazul concret al vârstei, cercetătorii au constatat că persoanele cu vârsta peste 30 de ani au un nivel mai scăzut al energiei motivaționale comparativ cu cei aflați sub această vârstă. Eccles și Wigfield (2002) evidențiază creșterea interesului față de studiul trăsăturilor de personalitate și la nivelul cercetările fundamentate pe conceptul de motivație intrinsecă. Orientarea personală către motivația intrinsecă (studiată mai ales în domeniul sportului
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
până la ciclul înaltei performanțe (Locke și Latham, 1990) validarea empirică a modelelor teoretice este capitolul care a generat cele mai intense controverse. Sugestive sunt constatările despre metodologia utilizată pentru măsurarea ierarhiei nevoilor, a nevoii de realizare, a factorilor igienici, respectiv motivaționali și a motivației intrinseci. Modelul lui Maslow nu a întrunit acordul cercetătorilor asupra dispunerii ierarhizate a nevoilor, teoria fiind larg utilizată datorită caracterului său intuitiv. În ceea ce privește măsurarea nevoii de realizare, tehnicile proiective sunt intens criticate pentru validitatea și fidelitatea scăzută
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
mai multor modele teoretice. O serie de autori (Latham, 2007; Anderson, 2007; Northcraft, 1983), afirmă că teoriile motivației (teorii de rang mediu, în accepțiunea lui Merton) nu sunt în mod necesar contradictorii, ci se centrează pe diferite aspecte ale proceselor motivaționale. Northcraft consideră că diversitatea teoriilor motivației rezultă din faptul că fiecare tratează o piesă diferită dintr-un "puzzle motivațional". Modelele teoretice sunt văzute mai degrabă drept complementare, decât concurente: "poate nu este nevoie de integrarea sub auspiciile unei singure teorii
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
de rang mediu, în accepțiunea lui Merton) nu sunt în mod necesar contradictorii, ci se centrează pe diferite aspecte ale proceselor motivaționale. Northcraft consideră că diversitatea teoriilor motivației rezultă din faptul că fiecare tratează o piesă diferită dintr-un "puzzle motivațional". Modelele teoretice sunt văzute mai degrabă drept complementare, decât concurente: "poate nu este nevoie de integrarea sub auspiciile unei singure teorii, ci de simpla agregare sub acoperișul unui singur cadru de referință" (Northcraft, 1983, p. 23). Celebrarea "înțelepciunii unice" a
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]