679 matches
-
e frică să vorbesc, fiindcă știam că sunt microfoane peste tot. Atunci, a încercat să dea drumul unui aparat de bruiaj, dar acesta nu funcționa. Până la urmă, a luat un teanc de foi de hârtie pe care le-a tot mototolit făcându-le să foșnească și am vorbit printre foșnete, fără să avem mare lucru de spus. Înainte de plecare, ne-am mutat la Zamfirești, în Strada Pietății, și am mai vândut ultimele lucruri ce ne mai rămăseseră. Țin minte că a
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
Cluj, 10 oct. 1941. 31 Arhiva Națională Ungară (MOL), Fond 625/1251/1993; Gagyi, op. cit., pp. 77-80. 32 Arh.Naț. Ung. Doc. (MOL). Într. de constr. de stat - Dej, 9 mai 1942, (se vede clar că la început scrisoarea a fost mototolită, abia pe urmă a fost pusă între actele înregistrate). 33 Arhiva Națională Ungară (MOL) X 1234, 4064. Ajutor de prefect de plasă către prefectul de județ, 1 iulie 1942. 34 Credința nu mi-am schimbat-o, niciodată!, dialog cu Kányádi
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
lângă moartă și, cu fața în mâini, izbucni în plâns. Ar fi trebuit să cheme poliția, dar nu mai exista poliție... Ucigașul știa că putea acționa în deplină impunitate. Soarele începuse să ardă. Ca în transă, luă rochia cu bretele, mototolită pe nisip, acoperi cadavrul și urcă spre vilă ca să-și caute calul. Nu se simțea în stare să-i ducă trupul în brațe. Pe terasă, Motea îi pândea întoarcerea: "Ați găsit-o?" O luă pe după umeri și o duse într-
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
ce se armoniza de minune cu albul strălucitor. Mânerul era vopsit în verde, ca și întregul exterior. Gata, mama, am făcut. Gata, fetița mea cuminte și frumoasă. Hop-așa! A săltat-o de pe oliță și, în absența hârtiei igienice, a mototolit o bucățică de ziar pe care a folosit-o ca înlocuitor cu multă grijă, pentru a nu-i aduce fetei vreo vătămare. Țuki s-a așezat lângă mama, la locul ei. Mircea, dragul meu, oare n-ai putea încerca să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Desprindere de cele lumești și observarea lor din înălțimile cerului? Aș fi bucuros, dar îmi doresc mult mai mult: îmi doresc puterile conexiunii permanente și intense la Marele Adevăr, îmi doresc forțele înfăptuirii!... Dimineața, ignorând cu bună știință disconfortul așternuturilor mototolite de sub mine și prelungindu-mi peste măsură odihna... vinovată, am deschis televizorul în căutarea a ceva... - ce anume, oare? - nu obișnuiesc să urmăresc ecranul la prima oră; chiar foarte rar o fac. În fine, se derula o emisiune duminicală pe
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
revolverul la cap, trăgând cât mai multe focuri. ... Nici o victimă nu se mai mișca, dar bandiții tot au mai străpuns trupurile cu baionetele spre a se asigura că nimeni n-a mai rămas în viață. Trupurile celor în agonie se mototoleau pe jos în poze înfiorătoare și cu fețele desfigurate de groază și de sânge. Podeaua devenise alunecoasă, ca la un abator. Aerul era de nesuferit. Totuși Jurowschi a avut sângele rece să fure de la cei morți toate lucrurile prețioase. Era
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
m-am alarmat pentru că ceva ce era pe jos mi-a distras momentan atenția, substituind curiozitatea în locul panicii. Se afla lângă ușa deschisă, un pic într-o parte. În timp ce mă apropiam am crezut că era un bol modelat din fâșii mototolite de ziar (asta era) în care cineva pusese două pietre negre. M-am gândit că e vorba de un proiect pentru orele de artă plastică. Dar pietrele negre erau ude. Luceau. Și cum stăteam deasupra bolului, privind drept în el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Society în the Italian Renaissance, traducere din engleză, Johns Hopkins University Press, Baltimore, 2006, p. 129. 19 AR, c. 85r: "fragmente, amintiri și ziare aparținând istoriei", autor Niccolò Machiavelli. "Copiindu-le cu cea mai mare grijă, din caietele și hârtii mototolite de mână să" . Vezi și Tommasini, La vită, cît., I, p. 651. 20 AR, c. 133r. Transcrierea este a mea, a se vedea Tommasini, La vită, cît., I, p. 663. Îl testo del Discorso o Dialogo continuă în AR, c
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
noi constuctorii gălățeni ca stăpânii de sclavi. Fiecare dintre ei își impunea cu duritate părerile, dacă nu le plăcea o construcție, în loc să vorbească cu cel care a construit desenul, apuca marginea desenului de pe planșetă și îl rupea cu furie, îl mototolea și-l arunca la coș, fără altă explicație. Atunci am organizat cu Neluțu și cu ajutorul unor tineri de bună credință din cadrul Filialei, o ședință mare, la care eu am luat cuvântul și am atacat critic atitudinea neomenoasă a coordonatorilor bucureșteni
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
rahat, un gunoi, un parazit, o cățea. Când era într-o dispoziție ceva mai temperată, mă trata de curvă sau dușman. În intervalele mai pașnice eram pentru el un mijloc de a-și umple orele de serviciu, cârpa ce-o mototolești spre a-ți dovedi zelul și competența. Deseori se exersa în distrugerea mea doar pentru că ziua de lucru mai dura câteva ore și, pentru a nu rămâne singur, mă reținea la el în birou, rumegând încă o dată ironic sau cinic
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
era necesar pentru aducerea pe lume a unui bebeluș. Lucrurile intraseră în linie dreaptă și acum asistată, încurajată și îmbărbătată de cele două femei se străduia să realizeze pasul hotărâtor. Striga și urla, înfigându-și degetele în salteaua de paie, mototolind și trăgând cu forță disperată așternutul pe care era întinsă. Hai Rozalie, hai, Rozalie! Acuma! Acuma! Transpirată, obosită, înădușită, se oprise să-și tragă sufletul; nu mai putea, era epuizată. Coana moașă era neliniștită: o pipăia, o palpa, o apăsa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
a trăi - m-am lansat într-un eseu pe această temă, frânt repede de șoferul care, parcă ușor obosit, mă anunță că am ajuns; mi-am luat rămas-bun de la Netocika, strângând-o ușor la piept, cu grijă să nu-mi mototolesc EKG-ul; atunci ea, cu un realism de a cărui perfidie nu putea fi conștientă, se îndepărtă puțin de mine și îmi zise clar că doctorița mă sfătuiește să-mi fac și analize de zahăr. De ce nu-mi spusese până
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
Kent era legată și o culme a ghinionului : să o aprinzi, din neatenție, de la capătul cu filtrul (ghinion comparabil doar cu altul, tot legat de Kent : să nu observi ultima țigară, albă, stingheră și camuflată într-un colț, și să mototolești pachetul). Pînă la urmă, în „Barul nostru“ se fumau tot felul de țigări. Nu se fumau niciodată însă Carpați cu filtru. Acestea erau niște țigări detestate și, de altfel, subiecte frecvente de poante. Carpațiurile cu filtru erau, în plus, paradoxale
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
pe Cristina, dar îmi amintesc că îmi închipuiam fața ei după ce săvîrșeam operațiunea, sărutul adică, și o vedeam cum întredeschide ochii și mă privește languros - chestia asta mă termina ! în aceeași dimineață, de teamă să nu le găsească cineva, am mototolit bine cele două bilețele și, așa cum văzusem într-un film, le-am înghițit. N-am reușit să o fac firesc ca personajul din film și le am luat, în cele din urmă, ca pe niște pastile, cu apă./ Sărutul - sfaturi
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
o îngrijire specială pe perioada de lăuzie. O curprinse o teamă, o neliniște, iar corpul îi tremura ca o rufă în vânt făcându-i inima să zvâcnească cu putere în pieptul micuț și bombat de furia laptelui. Tremurându-i bărbia, mototoli o batistă în mână, ștergându-și lacrimile care ieșeau din suflet. Cercetă pentru a nu știu câta oară starea generală a lui Alin cu niște ochi ca de vultur și îl privi mult timp, cercetându-i un timp destul de îndelungat
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
luminîndu-se iar, pierdusem orice speranță că obțin filamente, dacă nu-mi dădeai din stocul de rezervă. Nici nu știu dacă ți-am mulțumit. Cu vîrf și îndesat! Tonul meu rece, mult prea aspru, îi întunecă obrazul. O văd cum își mototolește în mîini mănușile, de parcă ar vrea să le arunce în cel mai apropiat coș de gunoi. Da-da, Mihai, murmură ea, acum îmi dau seama că nu glumești. Tonul tău, ba chiar și faptul că-mi spui direct pe nume
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
acum... Nu aici... Ar fi păcat să risipesc cîte puțin tot cît am adunat... Tot cît am adunat pentru tine. Vreau... vreau să-ți dăruiesc totul odată, ca o explozie..." Ce om, domnule, ce om! exclamă Luchian, scoțîndu-și nervos mănușile, mototolindu-și-le. Auzi: să-și ducă băiatul la film... Chestie vitală: să vadă băiatul desene animate !!... Fiecare om încearcă să realizeze un echilibru în familia lui, spun eu așa, într-o doară, să-l scuz pe Graur. Ce echilibru? Petrică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
-și schimbe hainele. Macaragiul coboară din cabină, o încuie și-mi spune că lasă macaraua pînă mîine dimineață aici; acum, noaptea, e periculos s-o ducă pînă la zona de extindere. Îi mulțumesc, el se înclină ducîndu-și mîna la cască, mototolește în mîini bumbacul cu care se șterge de motorină și pleacă. Maistrul Cornea a intrat în clădirea separatorului, își rotește privirea să vadă cum au fost puse la loc grinzile, dă din cap că e mulțumit, apoi se apropie de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Vlădeanu a ieșit pe balconul din colțul vestic al etajului șase și i-a făcut semn." Dumnezeule! exclam eu, ridicîndu-mi ochii, acoperiți cu palma, de ce nu exiști cu adevărat, să urc la tine și să-ți dau palme!... Oftez adînc, mototolesc mănușile, fac un gest nervos și deschid portiera. Stai! mă oprește Don Șef. Ce te-a apucat? Mă reașez în scaun, trag portiera ca să nu-mi fie frig, apoi încep să-i povestesc în cîteva cuvinte întîmplarea cu doamna blondă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
dacă totul e ok (ce-și închipuie, că dacă întârzie suficient am să uit și am să plec??!!). Aud un mârâit, aștept în continuare, și după o grămadă de vreme apare coborând scările în același ritm sacadat. Tine niște hârtii mototolite în mână, multe de un dolar, apoi de cinci și de zece. Mă mir în sinea mea, eu i am dat bancnote noi de douăzeci și de zece, înseamnă că are o rezervă „de zile negre” ascunsă undeva la ciorap
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
un val de pânză în brațe, dar, când dă cu ochii de "Măria sa", se oprește speriată. Face o plecăciune și bolborosește: Măria ta... Și dă să se retragă. Domniță. Nu mușc. Stai! Voichița a încremenit locului, cu ochii plecați, transpirând, mototolind la piept valul de pânză. Ștefan o apucă de bărbie, îi ridică fața, o privește în ochi și zâmbește: Domnița Maria Voichița... Te-ai înălțat. Ai îmbobocit. Mai-mai, să nu te recunosc. Da' de ce tremuri? Am... am hotărât ca aceste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cu cîrpa și-l va așeza în același sarcofag cu insipida Ucraina. Doar au căzut ambele pe front în sferturi, nu? iulie 2006 De ce ne uităm la Mondiale Pentru că ne aducem aminte. Iar orice Brazilia-Franța scoate din sertarul creierului banda mototolită de Maiak pe care se află imprimat, aproape fază cu fază, memorabilul meci de la Mondialul din ’86. Atunci nu comenta Grădinescu, ci duetul celor doi bulgari, Nikolai Kolev și Nikola Ekserov. Asta fiindcă Nicolae al nostru nu înghițea cosmopolitismul Cupei
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
privește spre covor. Nu e nimeni. Ba da! Chiar lângă piciorul ei e...creionul. Se apleacă, îl ridică și...minune! - Bine că măcar acum m-ai luat de pe jos. Stau de ieri singur, aruncat printre foile pe care le-ai mototolit când ai vrut să-ți faci desenul. M-am plictisit de moarte! - Cum de poți vorbi? Tu ești un creion, un lucru. Lucrurile nu pot vorbi. Doar oamenii vorbesc! - Nu e adevărat! Și lucrurile vorbesc pentru cei care vor să
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
acoperit cu niște ziare mototolite. Am desfăcut două sau trei și m-am uitat peste ele, dar nu prezentau nici un interes. Erau câteva numere Mainichi Shinbun apărute cu trei săptămâni în urmă. Am adus de la bucătărie coșul de gunoi, am mototolit ziarele la loc și le-am aruncat. Coșul s-a umplut pur și simplu. După ce-am terminat cu ele, am dat peste o folie de polietilenă, moale la pipăit ca un deget de copilaș. Am dat-o la o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
era vorba de un cadou, m-am dus la casieriță - la cine altcineva - și am întrebat-o dacă nu există și alt exemplar, că supracoperta... Fără o vorbă, a scos supracoperta și, înainte să apuc să fac vreun gest, a mototolit-o și a aruncat-o la gunoi. Uitați, are o copertă destul de drăguță, m-a consolat ea. Chemat la insistențele mele, șeful librăriei - deși eu cred că era un impostor, poate șeful bodyguarzilor - i-a dat casieriței perfectă dreptate. într-
Actualitatea by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15574_a_16899]