14,970 matches
-
subțiri? trag cu ochiul din bucătărie când Filosoful iese din baie, de dimineață, încă de ziua mea, privirea mea îl stânjenește și îmi închide ușa în nas, de fentă, râzând, văd doar umerii rotunzi și scobitura de unde încep cei 2 mușchi, hei?! realizez, arată bine! asta n-aveam de unde să știu ieri, vorbesc mult, ce naiba am de vorbesc atât? înainte nu clămpăneam așa de mult și mă epuizez la un moment dat, vorbim și fumăm și înaintăm ușurel de pe jos pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
nu mai putem fi relaxați și că dragostea asta ascunsă îmi pune o oglindă strâmtă în față și tot ce fac văd și mai gândesc încă o dată tot ce-am făcut, și mâinile scapă aiurea, și piciorul tresare singur din mușchi și ce să ascunzi când e evident pentru amândoi, știi, Bianca... dar Bianca nu va răspunde, are telefonul închis, și fixul, și mobilul, ce faci, bine, vorbește încet, cu efort, în șoaptă, ca și cum s-ar feri să nu o audă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
sauna. Fără nici un interviu. Fără întrebări și răspunsuri previzibile. Fără măști. Fără ipocrizie. Să fie pur și simplu o conversatie ce-și urmează cursul firesc. Ce ziceți? Fanny îl sfredeli pe Adrian cu privirea. Lui nu i se clinti nici un mușchi al fetei. — O să vă aduc un halat de baie și-un prosop și-o să vă arăt unde să vă schimbați, zise el, ridicându-se în picioare. — Ce va face să credeți c-am acceptat invitația? întreba ea. — N-ați acceptat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
idei; f) dezvoltarea fiecărei idei în parte; g) alcătuirea, în scris, a rezumatului; h) autocontrolul; i) discutarea compoziției; j) verificarea de către profesor și notarea compoziției. Oferim ca model rezumatul narațiunii Căprioara, de Emil Gârleanu: Căprioara de Emil Gârleanu (rezumat) Pe mușchiul catifelat, cald ,,ca o blană a pământului”, o căprioară își dezmiardă iedul cu multă dragoste; limba ei subțire culcă ușor blana moale și mătăsoasă a iedului. Mama îl privește îndurerată, fiindcă vremea înțărcatului a sosit și, cât de curând, va
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
portocalii; stele - candelabrul uriaș al cerului; colb de argint; sfărâmături de oglinzi; cunună de maci sălbatici; copaci cu mantii voievodale; copaci înveșmântați în verde; risipă de petale; drumuri-nalte de cocori; albele stihii; mingea de foc a soarelui; pernuțe de mușchi; pătuț de mlajă; tron de piatră; reci oglinzi de apă; pacea serilor de toamnă; în depărtări albastre; apa sună somnoroasă; pragul apelor nestăpânite; miros răcoritor de brad; frunzele se înroșesc de emoție. Despre noapte: nopțile de poezie; noaptea minții mele
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
duel obosit pe o planșă cu contactele tăiate. Floretele erau vechi, ruginite, iar costumele nu mai aveau albul imaculat de odinioară. Gălbui, tulburi, precum albul de azi al ochilor lui Grațian, descusute pe alocuri, descopereau privirii uimite a lui Flavius-Tiberius, mușchii de rumeguș ai unor fantoșe hilare. Nu regreți totuși că n-ai făcut Institutul? Ca să fac ce fac eu, nu-ți trebuie studii superioare. Iar ca să faci ce fac unii cu aceste studii chiar că nu merită... N-a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
fochist la serele Bogovicz din Liget. Anii Însă au trecut și nimeni nu povestește nimic. Nici măcar că sânii Anitei seamănă acum cu pietrele funerare din cimitirul evreiesc: strâmbe și tocite de ploi, abia se mai zăresc printre bălării, năpădite de mușchi și de licheni. Ici-colo, ca niște găuri de molii Într-un șal verde, surâsul tulbure ori stânjenit al unor cuvinte de neînțeles. Cum de neînțeles era și zăpada care, cu mici Întreruperi, cădea peste oraș de trei zile. Calmă, nepăsătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
prin urmare, formă plastică. Semănau când cu o stradă din Centrul Vechi al orașului, când cu un peisaj din Teceu sau cu atelierul unui pictor, când cu o natură moartă. Cu totul surprinzătoare era imaginea unui deal roșu ca un mușchi de vită așezat pe zăpadă, pictat de Ziffer. Cu un deal ca ăsta va Începe primul meu film, anunță solemn Grațian. De unde iei tu atâta roșu? Întrebă Violeta. Era Înspăimântată Înainte de a auzi răspunsul, căci Grațian avea soluții pentru orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
șase ore. Știa ce vorbește pentru că fusese internat odată la infecțioase, șase zile. Pe lângă tratament, s-a ales și cu o pijama nouă și moale de finet. Ce știa se și Întâmplă, pentru că o unghie i se Înfipse Într-un mușchi al cefei ca un ac de seringă. Apoi ea Își deschise ochii pe jumătate doar, ca să se asigure că prada astfel anesteziată Îi era la Îndemână, și Îl trase deasupra ei cum ar fi tras un cearceaf sau o plasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
cu discursul avea niște buci clasa Întâi. Marfa, nu glumă. Nu degeaba se odihneau pe ele ca niște stele albe de mare mâinile mari ale tipului cu ochelari. Anume ca nimeni să nu vadă cum se Întăresc și se destind mușchii feselor ei când se Împingeau prelung unul În altul, Încât te temeai să nu se transforme Într-o tornadă și să iasă apoi prin hornul teracotei ducând cu ei casa cu mobile și cu musafiri cu tot. Părerea domnului Brândușă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
cât minte în ultimele câteva ore, aș fi șters-o încă de mult. — Mulțumesc, am spus cât mai calm posibil, dar acum o să plec. Nimeni ridică privirea. Sprâncenele i se împreunară în spatele ochelarilor și coborî ecranul laptopului. Mi-am încordat mușchii pentru a fugi, așteptându-mă la ceva brusc și îngrozitor; ca el să sară de pe scaun și să se aproprie țipând în gura mare, inuman, de mine. Nu făcu asta. Înclină capul, mutându-și atenția de la mine la balta groasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
nu era destinată ludovicianului. Ai adus-o pentru a folosi împotriva lui Nimeni, nu-i așa? — Ori-ori, se eschivă Scout, ridicând din umeri, dar i-am surprins ușoara iritare, șoapta fantomatică a tensiunii. Am simțit că mi se încordează toți mușchii. — Cine era el? — Nimeni? Am încuviințat. Scout împunse resturile din farfurie. Cred că-mi plăceai mai mult când nu vorbeai. Cred că-mi plăceai mai mult când nu ascundeai nimic. — Dar nu ascund nimic, zise, ridicând ochii spre mine, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
care stătea lângă el, fumând. Am tresărit și-am dat să mă las la pământ, dar chiar în timp ce-o făceam, era prea târziu. — E bine? M-am îndreptat de spate. — E bine, am răspuns. — Tocmai am terminat. Merge. Mușchii spatelui mi se relaxară puțin, dar nu prea mult. M-am apropiat, dar nu prea mult. — Sunteți de la service? — Nu, sunt de-aici. Nu știam ce să spun. — O! — John, zise bărbatul, făcând un pas spre mine și întinzând mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
în felul acela arăta... ei bine, arăta extraordinar. Albă și perfectă: perfectă-dar-nu-tocmai-perfectă, reală. Gâtul ei lung, claviculele precise, sânii mici - o sculptură în marmură din vremuri străvechi, ieșind puțin cam mult din cupele roase ale sutienului funcțional -, coastele prea pronunțate, mușchii mici, dar solizi încordându-se pe sub pielea albă-albă, mișcându-i pulpele, brațele, răsucindu-i mijlocul, boxerii mari întinzându-se pe rotunjimea șoldurilor și-n jos, între coapsele ei, elasticul din talie strângându-i stomacul, și sub partea umflată, goală, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
o parte, surprinzând pentru o fracțiune de secundă privirea lui Scout. Iat-o din nou, acea goliciune, acea plajă pustie. Și încă ceva; o altă emoție pe care n-o înțelegeam bine; ceva secret, ascuns în furia care-i încorda mușchii feței. Clipi și o reprimă, strângând încet mâna pe spatele pantalonilor mei și șoptind mai târziu, toate astea fără a-și abate atenția de la doctor. Bătrânul era pe cale să răbufnească la rândul lui, un baraj verbal schimonositor de sub masa aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Asta e camera Primului Eric Sanderson. Un impuls de panică și un alt soi de instinct își făcură apariția - Fidorous spusese că întregul edificiu era blindat împotriva rechinilor, dar totuși - expresia lui Mark Richardson se așternu peste a mea, încordând mușchii, schimbându-mi fața. — Bine, mi-am spus. Am tras aer în piept să mă calmez, i-am dat drumul încet. Haide, nu poate să intre aici. Există sisteme de apărare. Dar ceva din scrisorile Primului Eric se ivi din întuneric
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
profund. Coșmaruri. M-am trezit dintr-odată, intrând în panică atunci când am văzut cuverturile nefamiliare care mă acopereau și, ca prin ceață, tavanul necunoscut de deasupra. După care mi-am adus aminte unde mă aflam. În dormitorul Primului Eric Sanderson. Mușchii mi se destinseră. Am încercat să prind visul, să-l cercetez puțin, dar dispăruse deja, se evaporase și căzuse pradă uitării ca atât de multe altele. Cât era ceasul? Lumina pe care o lăsasem aprinsă avea exact aceeași nuanță de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
numai sé nu vadé Nadejda Petrovna. Mergeam Înainte În pilcuri glorioase. Ținîndu-ne de mînuțé, În rînd, cîte doi. Baloanele foiau deasupra noastré, era un cer colorat și umflat. Un cer glorios. Un cer al Învingétorilor. 11 Desené un om cu mușchi pe burté, așa cum vézuse În cartea de stiinte ale naturii și-l bégé În bancé. Îl arété lui Bohanțov. Ce tare seaméné, parcé-i viu, dar nu tu l-ai fécut, nu cred eu cé tu l-ai fécut. - Îți spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
și tot n-o sé fii pionier!” CÎnd au fost primiți În pionieri primii elevi din clasé, Șasa nu a fost primit, pentru cé nu Învéța bine. A doua oaré pentru cé a desenat porcérii. Porcériile acelea cu omul cu mușchi pe care l-a ascuns În bancé. Și de aceasté daté Șasa se temea sé nu mai facé ceva sé nu-l primeascé În pionieri. Șasa nu desena nimic și aproape cé nici nu vorbea, de fricé sé nu spuné
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
pentru baloane. Trebuie sé se pregéteascé. Sé spargé sticle, sé strîngé pietricele. 38 Dincolo erau pédurile și apa, care nu se vedeau, erau pésérile negre și zépada. Cédeau frunzele și Înverzea iarbă, creșteau ciupercile roșii, ca jumétéțile de cireașé, creșteau mușchii și petele de mucegăi. Pe copaci se prindea promoroaca și secetă. Erau animale care se Împrieteneau, garduri și nori care pleacé. El o ridicase de jos și o aruncase pe umeri. Oboseală se ascunse picéturé cu picéturé, că sîngele cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
spre soare în zbor vertical, absolut. Nici cea mai măiastră dintre păsări n-ar fi putut ține pasul cu noi. O stare de fericire inexplicabilă mi-a cuprins întreaga ființă. Percepeam zborul cu fiecare fibră, simțeam încordarea Hipogrifului în fiecare mușchi. Zburam cu mâinile, cu picioarele, cu umerii, în sfârșit, cu mintea mai ales zburam către rodul viselor mele și al nopților însingurate. Strângeam cu putere trupul întins ca un arc al Hipogrifului, dar de fapt pe ea o strângeam în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
semeață în aer și se integra șirului șerpuitor. Povârnișul părea să nu se mai termine, până când, la un moment dat, se prelungi cu un perete aproape vertical de stâncă, cu găuri din loc în loc, bordate cu un strat străveziu de mușchi sau ierburi uscate. Baza era alcătuită din găuri mari și rotunde, ce descreșteau pe etajele superioare și se terminau cu niște ferestre mici și ovale ca niște hublouri. Acest perete vertical îmi amintea de locuințele troglodite din Hopi Land. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
observatorilor. De altfel, tot trupul ei era o zvâcnire, o luptă, chiar și în cele mai statuare momente de care era capabilă. Fragilitatea ei de Barbie mă contraria, ți-era frică s-o atingi să nu se frângă. În ciuda vârstei, mușchii alergau elastici și fermi peste privirile atente ale admiratorilor, doar pielea și-a pierdut ușor din lucire și textură. Altfel, figura ei nu era prea reușită, cea mai drăguță dintre ele nu era nici "tata", nici Barbie, ci femeia normală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
role râdeau șchiop, tremurau de râs flăcările lumânărilor de atmosferă, fremătau casele de păianjen de sub fotolii, tremurau faldurile draperiilor de catifea de atâta râs multicolor al tuturor lucrurilor din jur, râdeau de râsul lor și perdelele de la ferestrele zidite, râdeau mușchii de la peretele din casa ce începuse să se roadă de se-auzea de sub tapet măcinarea lui implacabilă din care timpul mușca de peste 200 de ani căsoaia aceasta, cândva han cu cuhne, beciuri cu arcade și firide, cameră pentru dormit al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
foarte colorată și mișcată. Spiritul de turmă care nu a putut fi eradicat de nicio Revoluție (culturală sau politică) înflori excedentar, pentru că hibernase în bolul fertil, mustind de vicii ascunse, al brăileanului. Așa că folclorul adormit făcu ochi, moștenirea își încordă mușchii, dobitocul travestit în intelectual răbufni scuturându-și coarnele, își dezgoli fruntea și o înălță spre bolta cerului care nu i-a fost niciodată altceva decât tavanul opac al tavernei. Casele se strângeau în gradene, expunând o arhitectură în amfiteatru, precum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]