902 matches
-
rame strălucitoare de argint, atârnată chiar deasupra umărului drept al acesteia. Era fotografia unei șosele ce ducea spre Red Lagoon din Bolivia. Ce frumos ar fi să se afle pe șoseaua aceea chiar acum! Și-a terminat cafeaua, a stins mucul de țigară și a Început să-și răsucească alta mormăind: — Suntem o haită de femele silite să trăiască Împreună. N-aș numi asta familie. Păi, tocmai despre asta e vorba Într-o familie, draga mea, a obiectat Poetul Extrem de Netalentat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
zăcea prăbușită cu telefonul Încă În mână, cu sticla de vodcă sprijinită de bărbie și țigara Încă aprinsă În cealaltă mână. Mătușa Banu a Întrat În cameră În vârful picioarelor. A stins În grabă pătura care fumega și a pus mucul de țigară În scrumieră. A apucat mobilul și l-a așezat pe dulap, a luat sticla de vodcă și a ascuns-o sub pat, apoi a Învelit-o pe soră-sa cu așternutul și a stins lampa. A deschis ferestrele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
spui acușica toată ziua, bună ziua” “Țeles, coane, am plecat”. Ce ți-e și cu fetele-astea în casă! Tot te chinuiești să le mai civilizezi, să le mai stilezi, să le mai înveți maniere și, când colo, ele-ți trântesc mucii-n farfurie când ți-e lumea mai dragă. Da-n fine, de unde nu e bun simț, nu ai ce cere! Clar! Oricum, cretina asta ar trebui să-i fie recunoscătoare că nu trage-n fabrică, la șaibă și la normă
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
Nu se aude nimic, nici un sunet de metal lovit. Pipăi în stânga, în dreapta, în sus, în jos: sunt fix între etaje. Dacă liftul ar porni acum, mi-ar face praf mâinile și, de fapt, cred că și creierii mei ar ajunge muci întinși pe pereți. Mă sperii și mă arunc în spate. Mă lipesc de oglindă. Mi-e foarte cald, sunt deja transpirată. Îmi scot fularul și geaca. Le pun cu grijă pe jos, mă așez pe ele și îmi scot și
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
spre fuselajul avionului de luptă, așteptîndu-se să-l vadă pe pilotul mort stînd În cabina lui. Un sergent japonez mergea prin iarba Înaltă dintre cazemată și avion. Picioarele lui puternice lăsau În urmă un fel de dîră gălbuie. Își termină mucul de țigară, trăgînd În plămîni ultimul fum. Deși sergentul Îl ignora, Jim știa că hotărîse deja ce avea să facă În privința acestui băiețel. — Jamie...! Toată lumea te așteptă... avem o surpriză pentru tine... Tatăl lui Jim Îl striga. Stătea În mijlocul aerodromului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
el minte. Ignorată de grădinar, bicicleta lui zăcea pe treptele terasei. Jin merse prin iarba deasă spre piscină. Apa era acoperită cu frunze și insecte moarte, iar nivelul scăzuse cu aproape un metru, lăsînd pe laturi un strat de murdărie. Mucuri de țigară strivite zăceau pe faianța albă și un pachet de țigări chinezești plutea sub trambulină. Jim merse pe cărare spre camerele servitorilor din spatele casei. O sobă pe cărbuni zăcea În curte, dar ușa bucătăriei era Încuiată. Încercă să prindă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
aș fi înțeleaptă brusc, muzică, răcoare bună în vară și pescărușii marini care zburau în cercuri cu burți albe, parcă suntem la mare, suntem la mare, eram acolo atunci, incredibila sferă de moment, Miau sta ascunsă sub păr, dâre de muci îi cădeau subțiri din nas și eu i le strângeam cu un șervețel găsit, las-o să plângă, a murit tatăl ei, știu, e normal, dar Prințesa nu mai contenea din plâns, Mihai era în fața mea, axiome ca o lecție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
său. Curând, însă, pașa Bairaktar murise decapitat într-o noapte de groază. Și ce mult simțea lipsa acelui mare prieten! Băgă lama pumnalului la loc în teacă, apoi chemă ciubucciul, cafegiul și mucagiul. Rămase în picioare, până când se tăiară toate mucurile de la lumânări. Când primi cafeaua și ciubucul, luă o gură de cafea și trase câteva fumuri înainte de a se așeza pe scaunul lui preferat, cel din fața ferestrei spre grădină. Nu era prea târziu, dar întunericul se instalase deja. Auzea glasurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
și melodia valsului vienez, dar îi pierise tot cheful. Avea în el o enormă tânjire după vremurile în care Luminăția Sa, Poetul, dădea o strălucire și un duh aparte tuturor acestor petreceri. Ceva mai târziu, când intră mucagiul ca să taie mucurile lumânărilor din sfeșnice, îl găsi întins între pernele divanului din colț. Mariam privea de departe, acoperindu-și pe jumătate fața cu evantaiul pictat. Purta un costum de chinezoaică de culoarea piersicii. La fiecare pas, crăpăturile laterale lăsau să se întrezărească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
manta, că tocma’ să ușura la marginea drumului, când să porni vârtelnița. Noi mergeam tot înainte dimpreună cu Înălțimea Sa, care nu mai vedea și nu mai auzea nimic. Grozav ce-i place la război! Bieții de noi, degerați, cu mucii în țurțuri până la bărbie, ne țineam aproape de el, tot pe lângă el, că el e tătucu’ nostru. Dacă zice să nu mâncăm, nu mâncăm. Dacă zice să murim, apoi murim. Și cum mergeam așa - mai aveam o aruncătură dă băț pân-la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
care m-am scuturat de mult, ca de o grea povară de monete false. Cu gestul ridicol al gasconului îngâmfat și-a împlântat, printr-o singură și puternică lovitură, frigarea neagră, cu vârful ascuțit, în dușumeaua de scânduri, presărată cu mucuri de țigări. Abia atunci l-am recunoscut, deși în noaptea crimei purta o pălărie de pâslă neagră cu borul tras dinadins peste ochi, niște pantaloni ce-i cădeau ca două burlane negre, groase și crețe și o pereche de papuci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
noastre culcate pe drum, se zărea doar spinarea rotundă a unui hamal ce urina pe zidul umed din colț. Dintre picioarele crăcănate se scurgea, pe asfaltul cenușiu, o coadă șerpuitoare de lichid negru pe care naviga, până la bordura trotuarului, un muc de țigară și un băț de chibrit. - „Permiteți să mă recomand: mă cheamă Bonciu.” - „Ramses Ferdinand Sinidis, făcu el mecanic și oarecum dezmeticit, cu domiciliul pasager în pensiunea doamnei Pipersberg, din strada Garnizoanei No. 3.” „Numai puțină scurgere de borș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
pat cu dânsa nu m-am culcat niciodată, și că bani nu avusese ca să-mi numere. Tot vorbindu-mi, Ioșca trecu în cămăruța vecină, unde ne așezarăm pe niște scaune cu picioarele curbate ca de rahitism. Aici, Ioșca aprinse un muc de lumânare, îl înfipse într-un sfeșnic de alamă, și apoi recăzu pe scaunul capitonat, alături de mine. „Să vezi, - reîncepu Ioșca, - niciodată nu mi-a plăcut să fac porcării cu femeile. Le-am iubit, și ca să le arăt dragostea, risipeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
viață. Trec pe la dânsa numai pentru rufărie și la plecare o sărut pe frunte ca pe mama...” ...„Afară se făcuse ziuă, cu zarea fumurie și cerul verde spălăcit”, încheie povestea pe neașteptate domnul Ferdinand Sinidis, aprinzându-și o țigară de mucul celeilalte, și sorbindu-și dintr-o dată cafeaua răcită. „Cred, începu el iarăși vorba, că dacă mâine voi muri, nu va fi nimeni să mă plângă. Gloria înțelege că lumea bună nu plânge un mort în hohote. De aceea, câteodată fug
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
la masa de scris, în fața paginilor încâlcite. Obișnuită cu indiferența mea, deschidea ferestrele și lumina zilei, caldă și binefăcătoare, inunda încăperea. Venea și pleca mută, deranjându-mă de fiecare dată, ca să măture de sub scaun și masă, cocoloașele de hârtie și mucurile de țigări. În fiecare dimineață, Albertina se apleca peste fereastră, să--mi scuture pijamaua. Erau momentele cele mai periculoase. Se declanșa o luptă îndârjită între demnitatea mea și carnea ei văzută din spate, de la gleznele goale și subțiri, la mușchii pătrați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
nu-i acasă. Trec prin coridor în dormitorul nostru. Sertarele scrinului și ușile dulapului sunt deschise. Patul, nefăcut. Săpunul pe jos, lângă un ceainic și un lighean cu apă întrebuințată. O singurătate de cavou. Pe masa mea de scris, regăsesc mucurile de țigări lăsate cu douăzeci de zile în urmă. Pe o coală de hârtie, o frază neisprăvită urmată de alta la fel, ca un șarpe rupt în două, ca un țipăt frânt... E bâlbâitul incoerent, încremenit acolo ca un corp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
bună de murat, brăzdată de o tăietură ce-i spinteca obrazul de la tâmplă până la gât. Trompetul îi scotea tabachera din buzunarul hainei, îi răsucea țigara pe care i-o vâra apoi, între buzele umbrite de o mustață arsă de jarul mucului, cărămizie și pleoștită peste colțurile gurii. ...Mai aveam printre noi și pe Niță Anghel, cârciumarul. Bondoc, croit ca din ghiulele, fălcos, cu nasul cârn și cu ochii jucăuși, avea o muscă de mustață neagră, deasupra unei guri buzate, cu măselele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
rostogolindu-se din strană și provocând o agitație jenantă. Hai să intrăm aici și să ne-așezăm. Îl împinse cu una dintre cele două cutii cu prăjituri spre ușa barului Night of Joy. În întunericul care duhnea a whisky și mucuri de țigară, se cocoțară pe două scaune înalte de bar. În timp ce doamna Reilly își aranja cutiile cu prăjituri pe tejghea, Ignatius își dilată nările lui pretențioase și spuse: Pe cinstea mea, mamă, pute îngrozitor. Simt că mi se întoarce stomacul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
bucată de carton vârâtă sub un picior îl făcea să stea drept. Pe birou se vedea o pungă cafenie de hârtie, umplută cu resturi vechi de stofă, iar scaunul era ocupat de un ghem de sfoară. Scrumiera era înconjurată cu mucuri de țigară. Era un mister pe care domnul Gonzalez nu reușise să-l dezlege, căci domnișoara Trixie nu fuma. O întrebase de mai multe ori, dar nu primise niciodată un răspuns deslușit. În jurul domnișoarei Trixie părea să existe un fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
putut să se abțină: — De unde dracu’ a aflat? Întrebă el, retrăgându-se În colț cu capul În mâini. Totul! Știa absolut totul, la dracu’! Logan simți un fior pe șira spinării. — Totul? Inspectorul știa și despre el că se făcuse muci și se culcase cu Watson? Steve gemu. — Știa că am fost dați afară din pub, știa despre striptease... Îl privi pe Logan cu niște ochi roz, demni de milă: ca un iepure supus vivisecției. — A spus că am noroc că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
erau purpurii și cenușiu-Închis, iar până la răsărit mai erau vreo două ore. Sediul era ca un mormânt când deschise ușa. Nu era nici urmă de armata media care campase acolo cu o seară Înainte. Mai rămăsese doar un morman de mucuri de țigară strivite, zăcând În șanț ca viermii Înghețați. Gary cel Mare strigă un „’Neața, Lazăre“ prietenos când Logan se Îndreptă spre lifturi. Neața, Gary, zise Logan, neavând dispoziția necesară pentru alt asalt de bonomie. — Hei, Îl strigă Gary, după ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
direcția lui Logan. — O țigară? Logan refuză și ea-i zâmbi din nou. — Nu? Mda, ai dreptate: e-un obicei al naibii de scârbos. Scoase o țigaretă din pachet și o aprinse de la cea pe care Încă o fuma, Înainte să strivească mucul pe pervaz. — Ce pot face pentru tine, domnule Erou al Poliției? Îl Întrebă, lăsându-se pe spate, cu capul Învăluit În fum proaspăt de țigară. — „Plutitorul“ dumneavoastră: Domnul Fără Rotule. Steel ridică o sprânceană. — Ascult. Cred că e George „Geordie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
trezești pe scaunul lui. Nu trebuie să-ți placă felul În care s-a ajuns la asta, dar s-ar putea să-ți placă să fii inspector. Își aprinse altă țigară din resturile mocnite ale celei de dinainte apoi aruncă mucul În cafea. Se auzi un sforăit iar ea Îi făcu cu ochiul. — Mai gândește-te. Așa și făcu Logan. Tot drumul până la minicamera sa de anchetă. Agenta era iar la telefon, notând nume și declarații. Dat fiind că arestarea Hoitarului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
sug. Fute-mă În cur...“ Iar și iar. Bătrânul respiră cuprins de fiori și avu un accces de tuse care cutremură patul. Când Încetă În cele din urmă, era alb ca laptele. Se... se ținea de piciorul meu, plângând cu mucii peste tot, zicându-mi că vrea să o fut În cur. Am... am Împins-o de lângă mine... Vocea Îi scăzu. A căzut de șemineu. Bang. S-a lovit de cărămidă. Stătură din nou fără să scoată vreun sunet. Doug era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
Meu. Am pus Duhul Meu peste El; El va vesti neamurilor judecata. 2. El nu va striga, nu-Și va ridica glasul, și nu-l va face să se audă pe ulițe. 3. Trestia frîntă n-o va zdrobi, și mucul care mai arde încă, nu-l va stinge. Va vesti judecata după adevăr. 4. El nu va slăbi, nici nu se va lăsa pînă va așeza dreptatea pe pămînt și ostroavele vor nădăjdui în legea Lui." 5. Așa vorbește Domnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]