1,285 matches
-
și prin lege, instituții de învățământ superior multiculturale, în care limbile de predare vor fi stabilite în cadrul legii de înființare, ceea ce poate exclude și folosirea limbii române. Având în vedere că orice universitate este, prin menirea să, multiculturală, sintagma "universitate multiculturală" nu este de natură să asigure prezenta limbii române că limba de predare. ... b) Prevederile legale criticate sunt în contradicție și cu recomandările Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare și ale Convenției-cadru pentru protecția minorităților naționale, care recomanda să
DECIZIE nr. 114 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 36/1997 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 84/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125000_a_126329]
-
prin art. 123, în redactarea inițială, la "grupe, secții cu predare în limba maternă, pentru pregătirea personalului necesar în activitatea didactica și cultural-artistică". Cu referire la limba română, textele art. 123 nu exclud folosirea acesteia în instituțiile de învățământ superior multiculturale. Dimpotrivă, art. 122 și alin. (1) al art. 123, în noua redactare, subliniază obligativitatea însușirii terminologiei de specialitate în limba română, iar cu privire la limbile de predare în astfel de instituții, acestea se vor stabili prin legile de înființare, care se
DECIZIE nr. 114 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 36/1997 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 84/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125000_a_126329]
-
care se propune nouă reglementare. 2. Argumentul potrivit căruia art. 123 din Legea nr. 84/1995 , în redactarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/1997 , este neconstituțional, pentru că dă posibilitatea înființării de instituții de învățământ superior multiculturale, nu este întemeiat, deoarece legea nu precizează expres, nicăieri în conținutul său, ca acest lucru ar exclude folosirea și a limbii române că limba de predare într-o astfel de instituție de învățământ superior. 3. Într-o asemenea interpretare, Legea
DECIZIE nr. 114 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 36/1997 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 84/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125000_a_126329]
-
culturale, lingvistice și religioase", dar ele oferă și garanția că dispozițiile constituționale sus-menționate își găsesc aplicabilitatea în mod concret și eficient. Posibilitatea organizării unor unități de învățământ superior în limba minorităților naționale, precum și a înființării unor instituții de învățământ superior multiculturale nu creează nici o discriminare în raport cu ceilalți cetățeni români, ci, dimpotrivă, este menită să asigure egalitatea cetățenilor aparținând minorităților naționale cu cei de etnie română pentru care există un cadru instituțional de învătământ corespunzător. b) De asemenea, se mai arată că
DECIZIE nr. 114 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 36/1997 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 84/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125000_a_126329]
-
articol se prevede că în cadrul instituțiilor de învătământ universitar de stat, la grupele, secțiile, colegiile și facultățile cu predare în limba minorităților naționale "se va asigura însușirea terminologiei de specialitate în limba română". De asemenea, în ceea ce privește instituțiile de învățământ superior multiculturale, se prevede că prin legea de înființare se stabilesc și limbile de predare, ceea ce nu exclude posibilitatea ca una din acestea să fie limba română. Totodată se apreciază că art. 123 din Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului
DECIZIE nr. 114 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 36/1997 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 84/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125000_a_126329]
-
1997 pentru modificarea și completarea Legii învățământului nr. 84/1995 , în raport cu prevederile art. 6 și 13 din Constituție, se constată că au fost formulate două categorii de argumente: a) Primul argument este acela că se pot înființa instituții de învățământ multiculturale în care folosirea limbii române poate fi exclusă, ceea ce încalcă dispozițiile art. 6 și 13 din Constituție. Potrivit opiniei Ministerului Educației Naționale, acest argument este neîntemeiat, deoarece: ... - nu este în contradicție cu art. 6 alin. (1) din Constituție, care prevede
DECIZIE nr. 114 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 36/1997 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 84/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125000_a_126329]
-
contribuie la exprimarea acestui drept; - nu este în contradicție cu art. 6 alin. (2), întrucât nu instituie discriminări în raport cu alti cetățeni români; - în art. 123 alin. (3) din lege se prevede că universitățile sunt încurajate să dezvolte structuri și mecanisme multiculturale, în conformitate cu ideea, însușita de autorii sesizării, ca orice universitate este prin misiunea ei multiculturală. O universitate multiculturală, în sensul dat în gândirea politică acestui termen, este o instituție în care cei care participă la ea sunt persoane cu identități culturale
DECIZIE nr. 114 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 36/1997 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 84/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125000_a_126329]
-
întrucât nu instituie discriminări în raport cu alti cetățeni români; - în art. 123 alin. (3) din lege se prevede că universitățile sunt încurajate să dezvolte structuri și mecanisme multiculturale, în conformitate cu ideea, însușita de autorii sesizării, ca orice universitate este prin misiunea ei multiculturală. O universitate multiculturală, în sensul dat în gândirea politică acestui termen, este o instituție în care cei care participă la ea sunt persoane cu identități culturale diferite, constituite pe temeiul apartenenței lor la grupuri naționale, etnice, rasiale sau religioase diferite
DECIZIE nr. 114 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 36/1997 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 84/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125000_a_126329]
-
discriminări în raport cu alti cetățeni români; - în art. 123 alin. (3) din lege se prevede că universitățile sunt încurajate să dezvolte structuri și mecanisme multiculturale, în conformitate cu ideea, însușita de autorii sesizării, ca orice universitate este prin misiunea ei multiculturală. O universitate multiculturală, în sensul dat în gândirea politică acestui termen, este o instituție în care cei care participă la ea sunt persoane cu identități culturale diferite, constituite pe temeiul apartenenței lor la grupuri naționale, etnice, rasiale sau religioase diferite, și în care
DECIZIE nr. 114 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 36/1997 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 84/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125000_a_126329]
-
care consacră limba română că limba oficială în România. Argumentul adus în discuție, în acest sens, de autorii sesizării este că prin aplicarea alin. (1) este posibil ca limba română să nu fie o limbă de predare într-o universitate multiculturală. Or, alin. (1) menționează explicit că în fiecare universitate de acest fel limbile de predare sunt stabilite prin legea de înființare a universității. Ca urmare, obiecția de neconstituționalitate poate viza nu art. 123 alin. (1) din ordonanță, ci o eventuală
DECIZIE nr. 114 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 36/1997 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 84/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125000_a_126329]
-
fiecare universitate de acest fel limbile de predare sunt stabilite prin legea de înființare a universității. Ca urmare, obiecția de neconstituționalitate poate viza nu art. 123 alin. (1) din ordonanță, ci o eventuală lege viitoare de înființare a unei universități multiculturale în care folosirea limbii române ar fi exclusă. b) A doua categorie de argumente avansate de autorii sesizării privind neconstituționalitatea art. 123 arată că acest text legal este în contradicție cu recomandările Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, fiind
DECIZIE nr. 114 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 36/1997 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 84/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125000_a_126329]
-
condițiile legii, la cerere, grupe, secții, colegii și facultăți cu predare în limbile minorităților naționale. În acest caz, se va asigura însușirea terminologiei de specialitate în limba română. La cerere și prin lege, se pot înființa instituții de învățământ superior multiculturale. Limbile de predare în aceste instituții se stabilesc în cadrul legii de înființare. (2) Se recunoaște dreptul persoanelor aparținând minorităților naționale de a înființa și administra propriile instituții de învățământ superior particulare, conform legii. ... (3) Se încurajează instituțiile de învățământ superior
DECIZIE nr. 114 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 36/1997 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 84/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125000_a_126329]
-
aceste instituții se stabilesc în cadrul legii de înființare. (2) Se recunoaște dreptul persoanelor aparținând minorităților naționale de a înființa și administra propriile instituții de învățământ superior particulare, conform legii. ... (3) Se încurajează instituțiile de învățământ superior cu structuri și activități multiculturale pentru promovarea conviețuirii interetnice armonioase și integrării la nivel național și european. ... (4) La toate formele de învățământ în limba română sau în limbile minorităților naționale se poate înscrie și pregăti orice cetățean român, indiferent de limbă să maternă și
DECIZIE nr. 114 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 36/1997 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 84/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125000_a_126329]
-
în redactarea dată prin Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/1997 , încalcă dispozițiile art. 6 și 13 din Constituție, întrucât se dă posibilitatea ca, la cerere și prin lege, să se înființeze instituții de învățământ superior multiculturale, în care limbile de predare să fie stabilite în cadrul legii de înființare, ceea ce exclude folosirea limbii române, respectiv nu este de natură să asigure prezenta limbii române că limba de predare. De asemenea, se arată că art. 123 excede și
DECIZIE nr. 114 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 36/1997 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 84/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125000_a_126329]
-
legii, la cerere, grupe, secții, colegii, facultăți și instituții de învățământ cu predarea în limba maternă. În acest caz, se va asigura însușirea terminologiei de specialitate în limba română. (2) Se încurajează instituțiile de învățământ superior cu structuri și activități multiculturale pentru promovarea conviețuirii interetnice armonioase și integrării la nivel național și european. ... (3) Se încurajează, la cerere, pregătirea de specialiști români în limbile minorităților naționale". ... Cu ocazia dezbaterii în Parlament a proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului
DECIZIE nr. 114 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 36/1997 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 84/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125000_a_126329]
-
constituționale -, textul legal ce face obiectul prezenței sesizări de neconstituționalitate extinde accesul minorităților naționale la diferite forme și niveluri de învățământ. Posibilitatea organizării unor unități de învățământ superior în limbile minorităților naționale, precum și a înființării unor instituții de învățământ superior multiculturale nu creează discriminări în raport cu ceilalți cetățeni români, ci, dimpotrivă, este menită să asigure egalitatea cetățenilor aparținând minorităților naționale cu cei de etnie română, în privința existenței unui cadru instituțional de învătământ corespunzător. În acest sens, alin. (4) al art. 123 prevede
DECIZIE nr. 114 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 36/1997 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 84/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125000_a_126329]
-
de învățământ superior se stabilesc în cadrul legii de înființare". Din ansamblul dispozițiilor art. 123 nu rezultă existența vreunei norme care să impună excluderea limbii române, iar anticiparea unui ipotetic conținut al viitoarelor legi de înființare a instituțiilor de învățământ superior multiculturale, pe care, de fapt, se întemeiază motivarea obiecției de neconstituționalitate, reprezintă un procedeu care, în mod evident, nu poate fi utilizat în cadrul controlului de constituționalitate. De altminteri, există prezumția că orice lege viitoare se adoptă în concordanță cu Constituția, iar
DECIZIE nr. 114 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 36/1997 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 84/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125000_a_126329]
-
asigura însușirea terminologiei de specialitate în limba română." Pentru identitate de rațiune și datorită necesității unei interpretări sistematice în cadrul aceluiași text legal, aceste prevederi sunt, desigur, aplicabile și în ipoteza prevăzută în finalul aceluiași alineat, referitoare la instituțiile de învățământ multiculturale, unde, de asemenea, se va asigura însușirea terminologiei de specialitate în limba română. ÎI.2. Prin obiecția de neconstituționalitate se mai afirmă că dispozițiile art. 123 din lege ar fi în contradicție cu prevederile art. 13 din Constituție, potrivit cărora
DECIZIE nr. 114 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 36/1997 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 84/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125000_a_126329]
-
art. 13 din Constituție. Nici în art. 123 și nici în vreun alt text din Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/1997 pentru modificarea și completarea Legii învățământului nr. 84/1995 nu se prevede că universitățile multiculturale ar fi autorizate să folosească o altă "limba oficială" decât limba română. De aceea utilizarea "limbii de predare" se limitează la activitățile didactice, "de predare" (în cadrul cursurilor, seminariilor, al activităților științifice aferente etc.), iar celelalte activități ale instituției de învățământ
DECIZIE nr. 114 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 36/1997 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 84/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125000_a_126329]
-
fi autorizate să folosească o altă "limba oficială" decât limba română. De aceea utilizarea "limbii de predare" se limitează la activitățile didactice, "de predare" (în cadrul cursurilor, seminariilor, al activităților științifice aferente etc.), iar celelalte activități ale instituției de învățământ superior multiculturale (de exemplu: întocmirea documentelor instituției de învățământ, inclusiv a actelor de atestare a studiilor, corespondență oficială etc.) rămân a se desfășura în "limba oficială", care, potrivit Constituției, este limba română - și anume, aceste alte activități se vor desfășura în aceleași
DECIZIE nr. 114 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 36/1997 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 84/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125000_a_126329]
-
s-ar putea apropia cu folos de conținutul pe care îl propunem. Nu în ultimul rînd, în sens larg, găsim utilă parcurgerea sa de către orice practician din zona de competențe a științelor sociale, care este angrenat într-un mediu esențialmente multicultural. Dorim să semnalăm totodată includerea în corpul acestui volum a unor diagnoze românești care operează cu toate reperele teoretice importante ale cărții, precum postulatele psihologiei sociale studiate intercultural sau paradigmele dimensiunilor culturale (propuse de modelele Hofstede, Schwartz sau cel al
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
pentru marea provocare a integrării și a costurilor sale nu numai prin discursuri și etichete birocratice onorabile, ci și prin însușirea unor noi chei de lectură și noi maniere de intervenție asupra țesuturilor sociale, care vor deveni tot mai pronunțat multiculturale. Volumul pe care îl țineți acum în mînă încearcă să răspundă acestei urgențe. Alin Gavreliuc PARTEA îNTÎI SPECIFICUL ABORDĂRII INTERCULTURALE îN PSIHOLOGIE CAPITOLUL 1 Imperativul asumării perspectivei interculturale în psihologia contemporană 1.1. Psihologia interculturală și reconstrucția psihologiei Cunoscînd o
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
căci sînt imposibil de menținut din pricina liberei circulații a oamenilor pe întregul cuprins al lumii. Astfel, apar "societățile mozaic, în care elemente ale culturii autohtone se îmbină (uneori insesizabil) cu aspecte ale culturii altor grupuri" (Cozma, 2001, p. 104). Societățile multiculturale sînt realități sociale plurale, în care diferitele straturi etnice, confesionale, generaționale se alătură în cadrul unui context istoric determinat. Disponibilitatea reciprocă a grupurilor implicate este una pasivă, rutinieră, angajată fără prea multe relații consistente de schimb și cooperare. Această aglutinare a
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
religioase, culturale care nu numai că partajează același spațiu, dar au învățat să și cultive relații deschise de interacțiune, reciproc recompensatoare, respectînd valorile, tradițiile și modurile de viață ale fiecăruia. Urmînd o discriminare semantică clarificatoare sugerată de Charles Taylor (1998), multiculturalul descrie specificul interacțiunii dintre actori sociali (indivizi singulari sau grupuri) care trăiesc unii alături de ceilalți (registrul dominant este caracterul mixat, adiționat al legăturii identitare), spre deosebire de intercultural, care circumscrie interacțiunile în care actorii ce relaționează trăiesc unii împreună cu ceilalți (registrul dominant
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
diagnoza și intervenția organizațională într-o cultură diferită de cea cu care este familiarizat ar putea activa acele tipare comportamentale eficace, în așa fel încît să sincronizeze codurile semantice ascunse ale acțiunilor partenerilor de rol. Doar astfel intervenția în organizațiile multiculturale poate să își probeze performanța. 6.7. Diagnoze românești (1) modelul Hofstede. Dimensiuni culturale în vestul României: individualismul autarhic Dimensiunile culturale reprezintă cele mai profunde tipare atitudinale implicite pe care actorii sociali le angajează în relația cu "celălalt". în cele
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]