6,341 matches
-
de ambasador extraordinar și plenipotențiar care mă onora și mă situa, printre puținii confrați cu grad de ambasador. Eram cel mai tânăr ambasador dintre șefii de misiuni diplomatice de la Geneva, la 39 de ani. Geneva a fost, totdeauna, centrul diplomației multilaterale din Europa. La Geneva, se țineau lanț conferințele și reuniunile internaționale de tot felul. Mai mult decât acum, până când locul Genevei a fost luat de Bruxelles, străzile orașului și sălile de reuniuni moștenite de la fosta "Societate a Națiunilor" erau pline
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
poți conta și cu care să mergi împreună. Este o concluzie la care am ajuns după ani de experiență și care își menține deplina valabilitate și astăzi. Fără aliați, în diplomație, nu poți merge prea departe. Cu precădere în mediul multilateral. Iar formarea de "aliați" este o chestiune de durată, de onestitate și corectitudine față de parteneri, în final, de știință. Pe aceeași linie, la cea de-a doua Sesiune Specială a Adunării generale a ONU consacrată dezarmării, la patru ani după
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
state căreia au știut dintotdeauna că îi aparțin Europa. Iar politica externă națională a țării tindea să devină și o politică europeană. Răspunzând în minister, după 1989, de același domeniu de care mă ocupasem și în trecut, respectiv de diplomația multilaterală, am participat la prohodul Tratatului de la Varșovia și, în paralel, la primii pași pe care îi făcea România spre instituțiile europene, începând cu Consiliul Europei, continuând cu NATO și Comunitățile Europene / viitoarea Uniune Europeană. Și pe plan intern, în activitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
ca foruri politice și rămâneau, așa cum se întâmplă și astăzi, în afara sferei cunoașterii lor ca instituții internaționale. Or, pentru apropierea de ele, pentru înțelegerea și folosirea modului lor de lucru și a procedurilor de funcționare, a contat mult experiența diplomației multilaterale. Am folosit această experiență în mai multe momente cheie în procesul pregătirii aderării. Am propus, de exemplu, ca România să nu ezite în a fi prima țară care să semneze documentul NATO de acceptare a "Parteneriatului pentru Pace", în condițiile
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
vrea să le transmită să ajungă la țintă și să aibă sens pentru interlocutor. Post-scriptum Am încercat în rândurile de mai sus să redau, la prima mână, câteva pagini din activitatea de diplomat. În mod fortuit, ea privește activitatea diplomatică multilaterală, domeniu în care m-am format și am evoluat. Pentru a fi înțeleasă contribuția personală, a trebuit să mă refer mai larg la mediul în care am lucrat și problemele timpului. Aceasta explică digresiunile uneori poate prea extinse care depășesc
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
participanților. În consecință, ele nu au fost menționate în comunicatul dat publicității la încheierea consfătuirii. În textul acestuia se arăta, în esență, că a fost discutată noua situație creată în legătură cu planurile unor state membre ale NATO privind crearea Forțelor Nucleare Multilaterale ale Pactului Nord-Atlantic, precum și consecințele politice în cazul înfăptuirii unor asemenea planuri. Se sublinia, totodată, opoziția hotărâtă a statelor participante față de proiectul transferării către RF a Germaniei a armei nucleare sub orice forma, inclusiv posibilitatea ca această țară să dispună
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
unui tratat care să corespundă interesului păcii și securității internaționale. Convingerea noastră este că posibilitățile de îmbunătățire a tratatului nu s-au epuizat și că dezbaterea prezentă din Organizația Națiunilor Unite constituie o ocazie prielnică pentru o examinare atentă și multilaterală a proiectului de tratat, dând astfel expresie năzuințelor comune ale națiunilor de a găsi cele mai corespunzătoare soluții problemelor primordiale ale omenirii contemporane pace, securitate, progress". Primele două paragrafe exprimau, de o manieră ponderată, satisfacția pentru includerea în proiectul de
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
de procedură. Singurul element pozitiv, constatat de noi la partenerii europeni, era acceptarea consensului pentru adoptarea unor decizii, dar nu făceau efortul de a reține definirea noțiunii de consens. Colectivul, în concluziile consultărilor bilaterale, a evidențiat importanța procedurii în reuniunile multilaterale și posibilitatea ca acestea să capete valori politice, de fond și a propus includerea în pregătirea mandatului delegației române a unui proiect al regulilor de procedură. Aveam în vedere și experiențele neplăcute, uneori dăunătoare de manipulare a unor delegații, în
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
apoi conducerii statului a fost detaliat, în redarea pozițiilor, exprimate de partea sovietică și însoțit de propuneri corespunzătoare pentru continuarea pregătirilor noastre, cu proiecte de documente adecvate. Aceste concluzii au avut importanță și la definirea componenței delegației române pentru "consultările multilaterale de la Helsinki", cum era numită încă apropiata reuniune pregătitoare a Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa. 5. Știam, în urma consultărilor bilaterale, că nivelul șefilor de delegații din țară ale majorității statelor era maxim de Ambasador, întrucât se convenise ca
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
o ședință responsabilitatea desfășurării lucrărilor. Toate aceste reguli procedurale aveau drept scop să se asigure deplina egalitate a tuturor statelor participante. La propunerea Finlandei, țară gazdă, acceptată de toate cele 33 de state, care au notificat guvernului finlandez participarea, consultările multilaterale au început, la 22 noiembrie 1972, la Dipoli, lângă Helsinki. Intrucât, în concepția finlandeză, aceste consultări trebuia să fie la nivelul ambasadorilor acreditați, pe plan bilateral, delegațiile de experți, trimise din țară se subordonau ambasadorului aflat la post. In fapt
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
să fie apreciat aproape o utopie, insistența promovării acestui principiu ar avea o conotație poate desuetă, în condițiile în care România este membru al NATO, tensiunile interstatale pe continent au fost înlocuite cu dialoguri între cei interesați sau cu reuniuni multilaterale, inclusiv în cadrul OSCE, odrasla maturizată a timidei și convulsionatei Conferințe pentru securitate și cooperare în Europa. Atunci însă când erau proaspete în memorie intervenția militară de radiere a Primăverii de la Praga, masările de trupe sovietice la frontierele de Est și
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
locul de desfășurare și condițiile ce trebuiau îndeplinite de țările participante, între care: promovarea unei politici bazate pe coexistența statelor cu regim social-politic diferit și pe nealiniere; acordarea de sprijin permanent mișcărilor de eliberare națională; neparticiparea la o alianță militară multilaterală, încheiată în contextul conflictului dintre marile puteri. Prima Conferință la nivel înalt a avut loc la Belgrad, în perioada 1-6 septembrie 1961 și a marcat în mod oficial crearea Mișcării de Nealiniere și instituționalizarea ei pe plan mondial. Tematica abordată
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Nealinierii, care erau identice cu cele ale politicii externe românești. De remarcat că apropierea de Mișcare s-a produs concomitent cu adoptarea de către România a unei politici independente pe plan extern, inclusiv în relațiile cu țările socialiste și în colaborarea multilaterală pe linia Tratatului de la Varșovia și a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc. Promovarea unei asemenea poziții a devenit politică de stat, după Declarația CC al PMR din aprilie 1964. Acest curs spre independență al politicii externe s-a accentuat în
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
dezvoltare". Am avut multe oportunități deduse din misiunile de ambasador al României la Organizația Națiunilor Unite și unele țări în dezvoltare, ca șef al unor departamente din Ministerul Afacerilor Externe, ca membru al delegațiilor române pentru promovarea, atât pe căi multilaterale, cât și bilaterale, a relațiilor internaționale, în scopul dezvoltării, ca negociator de documente care să pună fundamente solide cooperării pentru dezvoltare, ca expert al Organizației Natiunilor Unite pentru Dezvoltare Internațională (ONUDI), la reuniunile de specialitate pentru deceniile ONU pentru dezvoltare
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
raport se observa în țările care se dezvoltau mai bine susținute de o amplificare a relațiilor economice internaționale. Cooperarea economică internațională în scopul dezvoltării a fost o preocupare centrală în activitatea mea diplomatică, atât în diplomația bilaterală, cât și cea multilaterală, pe care le-am desfășurat. M-am pregătit în acest sens prin studii aprofundate în domeniu. Mi-am făcut și doctoratul, susținându-mi teza cu titlul "Cooperarea internațională pentru dezvoltarea industrială a țărilor lumii", a cărei pregătire o începusem înainte de
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
negocieri, se întâlnește cu un partener, sau la multiplele alte ocazii, trebuie să se documenteze în prealabil asupra cărui grup de state aparține țara interlocutorului, care este puterea economică a acestei țări și ce oportunități oferă pentru contractele bilaterale și multilaterale cu celelalte țări, de ce mecanisme se folosește în aceste raporturi. Diplomația globală, la care am contribuit și eu ca reprezentant al României, a devenit deosebit de complexă. Există practica de a măsura dezvoltarea după produsul intern brut (PIB) sau produsul național
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
umane". Obiectivul acestui raport reflectă acceptarea crescândă a conceptului comun privind dezvoltarea, care este concentrată pe ființa umană, cu nevoile, drepturile și aspirațiile ei, sprijinită pe o creștere economică globală susținută și pe un sistem revitalizat și echitabil de cooperare multilaterală. Printre multiplele idei și programe de asigurare a securității naționale, pe care s-au concentrat mințile și actiunile de guvernare, conceptul dezvoltării umane are avantajul fundamentării pe calitatea puterii și al cuantificării mai exacte a dezvoltării. Dezvoltarea umană este definită
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
legături Internet, telefoane celulare, rețele mass-media; noi actori Organizația Națiunilor Unite, instituțiile specializate ale ONU, corporațiile transnaționale cu putere economică mai mare decât multe state, rețele globale de organizații neguvernamentale și alte grupări care depășesc granițele naționale; noi reguli acorduri multilaterale privind comerțul, serviciile și proprietatea intelectuală, susținute de reglementări puternice și angajamente pentru guvernele naționale. 2. Globalizarea economiei mondiale ia forme multiple, dintre care: internaționalizarea producției, internaționalizarea tehnologiei, globalizarea pieței de consum și servicii, integrarea piețelor monetare și financiare internaționale
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
vectori ai globalizării sunt: societățile transnaționale, care acționează prin investiții directe de capital, deschiderea de filiale proprii sau crearea de societăți mixte cu parteneri locali, infuzia de tehnologii noi în țările-gazdă; organizațiile subregionale, regionale și interregionale, care dezvoltă o cooperare multilaterală între țările membre și facilitează fluxurile economice între ele; acțiunea organizațiilor economice mondiale, în special a Fondului Monetar Internațional (FMI), Băncii Mondiale și Organizatiei Mondiale a Comerțului (OMC). 3. Pentru exprimarea interdependențelor globale, se folosește deseori în analizele internaționale metafora
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
participat ca actor pe scena teatrelor de operațiuni în vederea realizării unui parteneriat global pentru dezvoltare. Acestea au fost: deceniile ONU pentru dezvoltare și edificarea unei noi ordini economice internaționale. În fapt, fie că a fost vorba de negocieri, bilaterale sau multilaterale, de intervenții la reuniunile ONU și altor organizații internaționale, de discuții directe cu reprezentanții altor țări, am insistat pentru necesitatea intensificării unei noi ordini economice internaționale și cum să se realizeze această ordine, am susținut obiectivele care să fie realizate
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Caraibe. România spectator sau jucător? Vasile Macovei 316 Vizita delegației economice guvernamentale române, condusă de Gh. Rădulescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, în unele țări ale Americii Latine, între 9 septembrie și 10 octombrie 1968 Nicolae Turturea 329 II. DIPLOMAȚIE MULTILATERALĂ 349 Gânduri peste ani Constantin Ene 351 Criza rachetelor ONU, New York, 1962 Academician Mircea Malița 382 Contribuția României la negocierea tratatului de neproliferare a armelor nucleare Nicolae Ecobescu 404 Bătălia pentru noi reguli de conduită la Conferința pentru Securitate și
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
a pericolului nuclear nu se realizează, în schimb se promovează iluzia securității și politica de monopol. Pe de altă parte, problema generală a nediseminării armelor nucleare depășește cu mult cadrul măsurilor de examinat în legătură cu proiectele de constituire a Forțelor Nucleare Multilaterale sau a Forțelor Nucleare Atlantice. Interzicerea diseminării armelor nucleare este o măsură de anvergură mondială. Ea interesează în mod direct nu numai țările socialiste participante la Tratatul de la Varșovia, ci toate statele socialiste și, în general, toate statele din lume
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
în foamete și întuneric. Cum să mai asigure îndeplinirea legii fundamentale a socialismului enunțată de economiștii români!? "Socialismul are, la rândul său, o lege economică fundamentală proprie, al cărei conținut se exprimă în asigurarea deplinei bunăstări și a dezvoltării libere, multilaterale, a tuturor membrilor societății prin dezvoltarea și perfecționarea necontenită a producției sociale, pe baza celei mai înaintate tehnici"1110. Anticipând discuția despre tema producției și repartiției, am putea spune că socialismul a militat pentru ca cei mai mulți oameni să aibă acces la
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
lumea occidentală. Este vorba aici despre evoluțiile monetare ale națiunilor comerciale, așa cum le numește Marx. Tocmai pentru a ilustra rolul banilor și legătura lor cu un anume tip de civilizație, Marx adaugă: "Apoi, deși banii îndeplinesc de timpuriu un rol multilateral, în antichitate totuși ei apar ca un element dominant numai la națiunile unilateral dezvoltate, la națiunile comerciale. Și chiar în faza cea mai evoluată a antichității, la greci și la romani, dezvoltarea deplină a banilor, dezvoltare care constituie o premisă
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
o informare bogată, corectă, multicriterială, dinamică, asupra „vieții personalului”, a adaptării sale la cerințele postului, dar și a postului la cerințele personalului (schema 35); o bună dinamică și flexibilă corelare între obiectivele organizației și activitățile de personal; o corectă și multilaterală prezentare a posturilor, în conformitate atât cu ceea ce ar rezulta din „fișa postului”, cât și cu analiza concretă a situației reale; o corectă evaluare a realității, ceea ce presupune trei tipuri de acțiuni corelate: a) aprecierea valorică a diferitelor trăsături de
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]