1,239 matches
-
micuțul animal alb abia acum este completă, când e amenințată de Todirică. Între timp bătrâna a ajuns lângă voi și spune bună ziua. Îi răspundeți. Apoi una dintre fetițele Îmbrăcate curat care așteaptă autobuzul Împreună cu mamele lor o Întreabă: Unde mergi, mumă? — La Târg. — Nu te iau. — Păi, mă ia rata, ce, mă iei tu? — I-oi zice să nu te ia! — Păi, io am mai fost, dară... Au intrat repede În joc, bătrâna și fetița. Cele două mame (tu nu știi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
povestea lui Mika-Le în lumea largă. Alte rele, alte fapte, alt destin. . . Așadar, nu e prințul? - Prințul!... Ai rămas înapoi. Prințul, vara la țară, în lipsă de altă distracție; când n-ai la îndemînă, ca să-ți exersezi puterile, decât pe muma, tata, sora și logodnicul ei. Mini, scumpa mea, 50 51 dacă n-aș ști că moș de moșul tău n-a iubit moșiile, deoarece le-a dăruit mânăstirilor ca să scape de ele, și că chic-vl vieții la țară ți-e
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
greșit! MATERNITATE Priveam aceste țări, aceste spații, Cuprinse‐ ntr - ale mărilor hotare: Maternul pântec, după lungi gestații, Le‐ a împânzit cu neamuri și popoare. Prin ani de beznă, de nădejdi și luptă, Omul avu, alăturea de el, Iubita zveltă, fața mumei suptă, Adânc îndemn spre luminosul țel. Ca muma peste leagăn așteptând Să‐ și vadă pruncul înălțat în soare, Femeia poartă‐ n gestul ei și‐n gând Toată chemarea lumii viitoare. PRUNCUL (fragment) El vine de departe: nouă luni S‐ a
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
ntr - ale mărilor hotare: Maternul pântec, după lungi gestații, Le‐ a împânzit cu neamuri și popoare. Prin ani de beznă, de nădejdi și luptă, Omul avu, alăturea de el, Iubita zveltă, fața mumei suptă, Adânc îndemn spre luminosul țel. Ca muma peste leagăn așteptând Să‐ și vadă pruncul înălțat în soare, Femeia poartă‐ n gestul ei și‐n gând Toată chemarea lumii viitoare. PRUNCUL (fragment) El vine de departe: nouă luni S‐ a tot zbătut în lupte, nevăzut, S‐ a smuls
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
departe: nouă luni S‐ a tot zbătut în lupte, nevăzut, S‐ a smuls ca o furtună de pe culmi, Spre un tărâm necunoscut. Dintr‐o nădejde s‐ a născut‐și‐ un vis, Fiu al iubirii pline și carnale, Zile și nopți muma‐l ținu închis Sub pieptul ei, ca sub un scut de zale. Văzuși minunea? Ți se pare simplă Când doarme‐n fața ta întins în perne; El a‐ nvățat fluida vremii limbă Numai pe ceasul inimii materne. Acum ochii lui
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
de cununie a lui Petru Șchiopu voievod cu Irina Botezat, act întocmit de însuși mitropolitul Moldovei, la 17 ianuarie 1591 (7099), în Mănăstirea Galata. --Să auzim, dragule. “Ai 7099, luna ghinarie 17 zili, duminecă sara, 3 ceasuri, am cununat cu mume lui Știfan voda, anume Iarine Botezat. Adevăr am zis. Pana sintam țara se nu sipui cuiva, se știi toti. Se fi ascunsu, se nu se știi nimele... Deca va fi iași în alte țara, atunce se știi toți cum am
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
trebușoara asta n-o fi semănând cu știința de carte dovedită de <nitrăpolit Gorghi>, cel care la <Ai 7099, luna ghin(arie) 17 zili, duminec(ă) sara 3 ceas(uri)> l-a cununat în secret pe voievodul Petru Șchiopu <cu mume lui Știfan voda, anume Iarine Botezat> și a scris chiar el actul de cununie? --Adică neștiință voiai să spui, amice? --Ar fi și n-ar fi... <Fiind bătrân>... o fi având multe metehne: n-o fi văzând, i-o fi
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
despre pacostea noastră, totul despre guvern Cine spunea, că guvernul acesta atât de grijuliu cu banii celor care-l iubesc, nu se gândește și la cealaltă parte din populația României? Ca să nu se spună că guvernarea a devenit pentru unii mumă, iar pentru alții, ciumă, s-au gândit ei, că ar fi bine să ia o măsură pentru tot poporul acesta, care privește din ce în ce mai îngrozit venirea acestei ierni, prognosticate că va fi una din cele mai cumplite, de la anul 2000 încoace
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
fier, argint, aur, cărbuni, păcură și tot restul, până la sare și pucioasă. Ghidul Martinache și-a primit banii, dar și-a pierdut serviciul. Echipa de specialiști ruși, în frunte cu șeful ei, Ivan Eichfeldt, un ruso-neamț-evreu-sadea, se întoarce la patria mumă. ― Ce să însemne asta? ― Poate că veți înțelege mai bine cum stau lucrurile în privința negocierilor de pace după ce vă voi spune și ultima noutate. Femeia se ridică și așeză paharul cu vinul nebăut pe tavă. Îi făcea plăcere să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Românilor Înainte cu cel puțin o sută de ani! - Ei, nici chiar așa! - Ba chiar așa! Și social și național - de ce crezi că s-a băgat Marghiloman pe fir: ca să-l subțieze, să-l tragă În jos, la nivelul Patriei Mume, cu care ardeam de dor să ne unim... Până și liberalii, cât erau ei de liberali se speriaseră de programul Basarabenilor - și nu mai era Stere al nostru, să-i descânte de deochi, Îl băgaseră În pușcărie pentru trădare de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
un teren de sport, unde-i multă lume, cu semnul, cu emblema țăranului individual, individualist - de nu vrea să adere?» Se uită unul la altul, toți la mine. Unul Își scoate pălăria, dă cu ea de pământ: «Bagu-i În pchizda mume-si de raionali și de rejionali! După ce ne-or loat holda șî ghitele șî laptele, la cotă; pământu șî plugu șî grapa la colectiva lor - acuma să-mi ieie șî clopu? No, ba io ba! Că clopu nu-l dau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
și dând intrările ne-pricepute de părinți, apoi Începeau să adie femeile, povestind ca un lan de grâu, copt și plin, vălurind dulce, aromitor, de sub broboade de lână, cum e cu mireasa-ceea când Își ia ziua-bună de la frați și de la mumă, de la frați, de la surori, de la grădina cu flori și iar veneau copiii, cu clopoțìii și după ei veneau flăcăii satului, spunând cum e cu brazii și cu paltinii - și din nou domțători’ cu patruvocile școlarilor, ca să pună un strop de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
ca un accesoriu pentru vibratoare, comentă Tom, căci se vede treaba că mințile Înguste gândesc la fel. Vezi dacă are etichetă cu made in China pe spate? — Ești scârbos. L-am băgat În gură și avea gust de calamar. — Și Muma Pădurii? Nu cred că-i convine prietenia dintre cei doi. Lui Tom nu-i plăcea Linda pe motiv că, deși era slabă, blondă și atrăgătoare, Îi lipsea fragilitatea delicată pe care el o căuta la femeile de genul ei. El
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
am recunoscut eu. Nu am aflat decât că ea Încă mai e Îndrăgostită de el. — Nu sunt toate așa? spuse cu amărăciune Tom, după ce-și Înghiți pizza. Aici au dreptate... — Deci, până la urmă, cine i-a venit de hac Mumei Pădurii? — N-am nici cea mai vagă idee. Posomorâtă, am mai mâncat niște pizza. Nu, asta nu e tocmai adevărat. Nu pot crede că au fost Fliss sau Derek și știu sigur că nici eu. Mai rămân Jeff, Brian și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
învățat țigănește, au îmbrăcat-o în haine țigănești ceea ce îi plăcea foarte mult. Chiar și mâncarea pe care mai deseori o făcea Dedi, așa îi spunea ea țigăncii celei bătrâne. Toți din șatră au început s-o strige „Dedi” în loc de „muma Brândușa”, ceea ce a bucrat-o pe bătrână simținduse parcă mai tânără. —Mâna-o-ar dedi pe Prințăsa noastră, am spus că ea ne-aduce noroc. Ne înesălim cu ea. Ismail și Rusalda plecau des de la cort să caute prin sate, pe la
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
n-o va mai vedea. — Cât este de mică și i-ați pus salbă. — Îi place și ei. Te aștept mâine Rusaldo. — Bine doamnă. Săru’ mâna. După ce s-au despărțit de acea doamnă, copiii au năvălit cu întrebările pe Rusalda. — Mumo, de ce tuturor le place Prințesa? Mie numi spun că sunt frumoasă, era dezamăgită Izaura. — Și tu ești frumoasă, dar albilor le plac alibi și nouă țiganilor ne plac țiganii. — Prințesa nu-I țigancă? Acum e țigancă, dar n-a fost
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
nouă țiganilor ne plac țiganii. — Prințesa nu-I țigancă? Acum e țigancă, dar n-a fost țigancă și nu mă mai întreba atâtea, nu voia să dezvăluie secretele originii Prințesei. — Să-mi dai și mie cerceii Prințăsii. — Nu se poate, mumo. — De ce? Îi dau eu pe ai mei. Facem schimb. — Ți-am spus că nu se poate și gata. După ce s-au mai plimbat prin oraș, au mai cumpărat ce-au mai cumpărat, s-au întors la șatră. Cum au ajuns
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
de apă Dedi peste Rusalda care râde bucuroasă. —”Paparugă, rugă Ea-n ieși dă ne udă”, cântă Rusalda. Izaura care se juca în curte cu Prințesa aude cântecul și aleargă la mamă-sa trăgând-o și pe Prințesa după ea. — Mumă, mumă, mă fac paparudă și începe să dea jos hainele de pe ea rămânând în pielea goală fără pic de rușine. Fă-te și tu Prințăso paparudă, să mergem să ne stropească femeile cu apă. Hai, hai! Mi-e rușine să
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
apă Dedi peste Rusalda care râde bucuroasă. —”Paparugă, rugă Ea-n ieși dă ne udă”, cântă Rusalda. Izaura care se juca în curte cu Prințesa aude cântecul și aleargă la mamă-sa trăgând-o și pe Prințesa după ea. — Mumă, mumă, mă fac paparudă și începe să dea jos hainele de pe ea rămânând în pielea goală fără pic de rușine. Fă-te și tu Prințăso paparudă, să mergem să ne stropească femeile cu apă. Hai, hai! Mi-e rușine să merg
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
până îl învață și-l învață repede fiindcă îi place. Țigăncile toarnă și peste ea apă ca s-o răcărească. — Hi! hi! hi! Îmi place! Hi! Hi! Hi!râde fericită Prințesa ceea ce le determină pe țigănci s-o mai ude. — Mumo, Dedi, mergem pe la case. Nu departe! Nu. — Să nu stați mult! — Rozmarine, Păune, strigă Rusalda. — Hă! răspund ei. — Veniți încoace. Când au ajuns, țigăncile le-au spus să meargă cu fetele, să le însoțească. Dar noi sântem paparude? — Nu mă
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
și mere și-au făcut planul pe la ce case să mai meargă a doua zi, la cerșit. Planul lor o stârnea pe Prințesă de a merge și ea cu ei. Mă luați și pe mine? — Să vedem ce zâc ei? Mumo! Tato!îi strigă pe părinți. Ce vreți mă? — Vrem să meargă și Prințăsa cu noi. Văzând că Rusalda și Ismail se gândesc, copiii năvălesc cu motivele. — Îi este urât să stea singură când sântem plecați. Îi place și ei să
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
când ieșea gospodina, după ce bătea la poartă. Dacă primeau ceva era bucuroasă și spunea: — Bogdaproste! Să vă dea Dumnezău sănătate! Dacă nu primeau nimic și erau alungate cu: „Țâgănci împuțite, iar ați venit după pomană? Să muncească tată tău și mumă-ta să vă dea!”, Izaura se înfuria și pleca bodogănind: Zgârcita dracului, dar-ar boala în tine să dea! Să te lovească în moalele capului...”. — Taci că te-aude, îi șoptea Prințesa. — Și ce dacă? Mi-a dat ceva ca să
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
de vorbă și foarte greu am convins-o să se despartă de voi. Nu ne-am închipuit că vă iubește atât de mult. La început nici n-a vrut să audă de această propunere a noastră. — Au mânca-o-ar muma, a început să plângă Rusalda, ce ne-om face fără tine? — Prințăso! Prințăso! trebuie să-ți iei zborul de la noi. Să-ți ajute Dumnezău! Să zbori tot mai sus, tot mai sus, ca să trăiești bine, chiar dacă ne frângi inima, că
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
spună „mamă” și „tată” decât adevăraților părinți. Cât o bătuse la cap Florica, mama vitregă și nu reușise. Nici cei din șatră cu toate că se purtaseră frumos cu ea n-o convinseseră să le spună „mamă” și „tată”. Rusaldei îi spunea „muma Rusalda” și lui Ismail „teteo Ismail”. Cum ți-ar plăcea să ne spui? insistă Zina. — „Mama Zina”, „tata Sebi”, răspunde Prințesa după un timp de gândire. — Mai bine așa decât „cucoană” și „boierule”, e de părere Sebi. În primele zile
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
primordial, Marea Mamă, Saturn ), nume celebre ale Antichității (Mnaseas din Patrae, Diogene Laerțiu, Zamolxis), propune Sfinxul din Bucegi drept cheia găsirii drumului spre Taina Tainelor, care și-ar fi pierdut acest har, dacă „personajul”, întruchipând, de fapt, o femeie, Marea Mumă, Mama Mare, ar fi purtat ochelari, protejându-și ochii, spre a nu-i mai rămâne goale orbitele, a căror perfecțiune favorizează o deschidere spre nesfârșitul spiritului uman. Un artist ca Niu Herișanu, al cărui talent se îndreaptă spre mai multe
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]