1,225 matches
-
o realitate de necontestat - începutul eternizării și prin artă medaliei a momentului Unirii Principatelor și a personalității lui Cuza. Două dintre medaliile din timpul domniei lui Cuza Vodă se leagă de domeniul militar. Prima consemnează actul fuzionării armatelor moldovene și muntene la Socola, lângă Iași, iar a doua, cel al fondării Manufacturii de Arme din București. Aceste două medalii vorbesc de la sine despre atenția pe care Al.I.Cuza a acordat-o constituirii unui corp comun de oaste în Principate și
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Brezeanu în legătură cu acest eveniment istoric, tocmai pentru a pune în lumină cât mai clar dubla motivație a soluției politice și religioase alese de români în secolul XIV: Primul aspect major al creării mitropoliei Țării Românești este de natură religioasă. Biserica munteană, înălțată la rang metropolitan, trecea în subordinea directă a patriarhiei de la Constantinopol. Prin aceasta, se pune capăt încercării papalității ce s-a întins pe mai bine de un secol, de a converti la catolicism populația ortodoxă românească dintre Dunăre și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
încercării papalității ce s-a întins pe mai bine de un secol, de a converti la catolicism populația ortodoxă românească dintre Dunăre și Carpații Meridionali. Documente ale curiei pontificale pun în lumină presiunile făcute asupra domnului de a așeza biserica munteană sub obediență romană și de accepta catolicismul. Prin actul din mai 1359, toate aceste eforturi înregistrau un eșec răsunător, iar tânărul principat român dobândea o articulație eclesiastică indispensabilă aspirațiilor sale politice, într-o lume în care imperium sine patriarcha non
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
sine patriarcha non staret (Prepiskata na papa Inokentija III 9, n.a.). Al doilea aspect major al evenimentului este de natură politică. Solidar cu gestul patriarhului său, cum apare explicit din textul hotărârii sinodale, împăratul bizantin recunoștea existența juridică a principatului muntean al Basarabilor. Aspirațiile politice de neatârnare ale Țării Românești dobândeau pentru prima oară o recunoaștere internațională, ce venea din partea Constantinopolului, unul dintre cele două centre medievale de legitimare politică. E drept, după marea biruință de la Posada, principatul Basarabilor apărea și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
fericite și celebre ale marilor împărătese sau fiice de basilei care ar fi putut ocupa tronul, dacă nu ar fi fost îndepărtate prin jocurile de putere, poate chiar ale unui frate, cum e cazul apreciatei Anna Comnena) și până la cronicile muntene, același dezechilibru între privat și public caracterizează medievalitatea ortodoxă în lumea cărții. Femeia are dreptul să se manifeste doar în anumite spații, în anumite circumstanțe, cu atât mai mult cu cât deține un statut social (oricum, alte chipuri nu apar
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de propria ei persoană, ci și de părinți și rude. De aceea, ține-ți fiicele sub cheie ca și când ar fi vinovate și neprevăzătoare, pentru ca să le ferești de mușcături de șarpe. (apud Ariès și Duby II 286) Deși nici în letopisețele muntene nu se poate vorbi de egalitate în cadrul cuplului, sunt menționate totuși aici câteva chipuri de mame de domnitori, nu pentru a inaugura însă vreo răsturnare de situație socială și nici pentru o reconsiderare a femininului. Preluând modelul suprem constantinian, regalitatea
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
ce i se impune. Pentru orice drum pe care îl parcurge sau la orice ieșire în decorul public este înconjurată de un alai protector sau are măcar o însoțitoare, cerber al castității și al onoarei stăpânului familiei (cazurile din cronicile muntene). O altă situație ar fi cea a suitei domniței Maria, fiica lui Constantin Brâncoveanu, surpinsă în călătoria către "casele" soțului ei. Deși în scenariul ritualic momentele principale ale nunții au ca subiect, indiferent de statutul social al miresei, pețirea ei
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Cantemir. Opere. Hronicul (ed. Stela Toma). Divanul (ed. Virgil Cândea). Istoria ieroglifică (ed. Nicolae Stoicescu). București: Ed. Academiei Române, 2003. ---. Descrierea Moldovei. Trad. Petre Pandrea. București: Minerva, 1986. Cronica anonimă despre Brâncoveanu. Ed. Mihail Gregorian. București: Ed. pentru Literatură, 1961. Cronicari munteni. Ed. Mihail Gregorian. București: Ed. pentru Literatură, 1961. 2 vol. Cronici brâncovenești. București: Minerva, 1988. Cronicile slavo-române din secolele XV-XVI. Publicate de Ioan Bogdan. Ed. revăzută și completată de P.P. Panaitescu. București: Ed. Academiei, 1959. Miron Costin. Opere. Ed. P.P.
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
cu celții, illyrii, thraco-macedonenii și apoi romanii din sud-vestul Daciei.”6 Explicația ca atare este reiterată de către Pârvan în mai multe pasaje, bunăoară în fragmentul în care observă că „înaintarea sarmată din stepa ucraineană spre sud-vest creează geților din cîmpia munteană pe vremea lui Augustus împrejurări tot așa de grele, ca acelea provocate de celto-bastarni prin a. 200 î.e.n.” . Evenimentele din regiune sunt percepute ca fiind interdependente, astfel că „marea năvălire bastarnică din a. 29” îi apare eminentului savant ca reprezentând
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
monument”, pe de o parte, și repartizarea scenelor cu barbari purtători de caftane doar pe creneluri, nu și pe metope, pe de altă parte, îl conduc pe pătrunzătorul istoric la concluzia că acești sarmați, pe care îi localizează în câmpia munteană, nu sunt reprezentați în ansamblul arhitectural în cauză într-o ipostază beligerantă, ci doar ca o populație supusă fără luptă, ca urmare a efectelor globale ale acțiunilor desfășurate în regiune de împăratul Traian, care a avut de înfruntat efectiv în
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
corespondent străin. W. publică o gramatică a limbii române (Rumänische Grammatik, 1903), primul atlas lingvistic român (Linguistischer Atlas des dacorumänischen Sprachgebietes, 1909), câte o monografie etnografico-filologică despre dialectele aromân, meglenoromân și istroromân, studii despre dacoromână (graiurile bănățean, crișan, moldovean și muntean), precum și numeroase alte studii solide, incluse în anuarul institutului din Leipzig, unde valorifică și rezultatele anchetelor. A cercetat mai mult de șapte sute douăzeci de localități, textele de folclor culese din ținuturile locuite de români ridicându-se la peste patru sute, cele mai multe
WEIGAND. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290675_a_292004]
-
numere, dar cel ce-i rădăcină nu să mută. Și așa este și acestor țări, și țării noastre, Moldovei, și Țării Muntenești: numele cel drept, de moșie iaste român, cum să răspund și acmu cei din țările ungurești lăcuitorii și muntenii - țara lor - și scriu și răspund cu graiul: Țara Rumânească“ <footnote Miron Costin, op. cit., p. 156 - 157. footnote> . Relația de incluziune dintre cei doi termini este clară, moldovan aparținînd sferei semantice a lui român, ca și muntean, oltean, la care
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
ungurești lăcuitorii și muntenii - țara lor - și scriu și răspund cu graiul: Țara Rumânească“ <footnote Miron Costin, op. cit., p. 156 - 157. footnote> . Relația de incluziune dintre cei doi termini este clară, moldovan aparținînd sferei semantice a lui român, ca și muntean, oltean, la care am putea adăuga astăzi pe ardelean, bănățean, bucovinean etc. A patra frază din predoslovia cărții menționate spune: “Biruit-au gîndul să mă apuc de această trudă, să scot lumii la vedere feliul neamului, din ce izvor și
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
numelor formațiunilor statale, iar nu simultane cu formarea celor două grupuri de graiuri dacoromâne. Din româna comună vorbită în nordul Dunării „se despart de la început două grupuri dialectale: grupul sud-estic, pe care îl vom numi în mod convențional [s.n.] grupul muntean și grupul nord-estic, pe care îl vom numi în mod convențional [s.n.] grupul moldovean“ <footnote Emanuel Vasiliu, op. cit., p. 140-141. Noi înșine am pus în evidență asemănările dintre aceste graiuri pe baza lui u final aton (vezi Gheorghe Moldoveanu, [U
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
pus în evidență asemănările dintre aceste graiuri pe baza lui u final aton (vezi Gheorghe Moldoveanu, [U] final aton în limba română, în „Omagiu profesorului și omului de știință Vladimir Zagaevschi“, Chișinău, 2003, p. 191-201. footnote> . Denumirile graiuri de tip muntean și graiuri de tip moldovean sînt deci denumiri convenționale, așa cum sînt și denumirile dialectelor românești sud-dunărene macedoromân, meglenoromân, istroromân, ai căror vorbitori se numesc armâń, vlași, rumëri. Dar aceste denumiri au în vedere numeroasele și profundele asemănări între graiurile dacoromâne
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
de limba literară; e adevărat că graiurile provinciale ale moldovenilor și ardelenilor dovedesc deosebiri“ <footnote Mihail Sadoveanu, Despre limba literară, p. 218 footnote> . Dincolo de aceste aspecte, „limba literară a scriitorilor moldoveni, cronicari și ostenitori ecleziastici, e aceeași cu a scriitorilor munteni; același lucru se poate spune despre limba literară a ardelenilor“ <footnote Ibidem. footnote> . Și totuși, printr-o ciudată interpretare, bazată pe citări trunchiate și așezate arbitrar, Mihail Sadoveanu a putut fi considerat „unul dintre cei mai înțelepți curajoși care a
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Întotdeauna, ingratitudinea celor lansați!... Eu am asistat la un asemenea, rar, fenomen de lansare a unei noi, necunoscute valori, la Gazeta literară unde, Între anii ’57 și ’61, Paul Georgescu, critic proletcultist foarte controversat și, mai apoi, un interesant prozator muntean, a descoperit În seminarul de critică literară pe care-l ținea la Filologia bucureșteană, prin anii ’56-’57, un tânăr student care avea, ca și alți zeci ai promoției sale biologice, un „caiet cu versuri”, care i s-a părut
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
național-comunism, Încercând să păstreze comandamentele leniniste mari - primatul absolut al partidului, ura față de imperialism, contra proprietății private, ațâțarea maselor contra elitei și contra oricărei individualități etc. Interesant și grotesc e faptul că, deși se voia un continuator al marilor principi munteni și moldoveni din istorie - iar scriitorul Titus Popovici și alții i-au satisfăcut, În pelicule ample și kitsch, o grandoare Împrumutată! -, proclamându-se un ctitor și un păstrător al tradiției naționale, el a rămas, Însă, prizonierul celor câtorva deziderate leniniste
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
rămas pre loc, prostime, țărani, toată o au scos-o Traian de pe acéste locuri" (Costin, 1965, p. 31). În Țara Românească, stolnicul Constantin Cantacuzino, școlit în celebra Universitate din Padova, prelucrează aceeași temă a descendenței comune, afirmând, plastic, despre moldoveni, munteni și ardeleni că "toți aceștia dintr-o fântână au izvorât și cură" (Cantacuzino, 1984, p. 50). Până în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, prin lucrările de mare calibru intelectual elaborate de Dimitrie Cantemir, ideea romanității originare și a unității
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
unificarea celor trei principate din 1600. Doar în 1837, Aaron Florian, ardelean stabilit în București, a fructificat în sens naționalist fapta lui Mihai. Însă adevăratul "antrepenor interpretativ" a fost Nicolae Bălcescu. În Istoria românilor sub Mihai Vodă Viteazul [1847-1852] domnitorul muntean capătă certe valențe naționale, fiind, prin aceasta, catapultat în straturile superioare ale panteonului național românesc, acolo unde va rămâne ferm instalat de acum încolo. Pâlpâiri ale ideii de unire a Moldovei și Țării Românești apar mai devreme decât apariția programului
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
1838. În ciuda acestui retard organizatoric, într-o perioadă mai scurtă de un deceniu (1838- 1847) au fost întemeiate 2.162 de școli în Țara Românească. Iată cum a evoluat populația școlară, alături de volumul corpului profesoral responsabilizat de educarea lumii rurale muntene. Tabel 6. Evoluția numărului de învățători și a elevilor din școlile sătești din Țara Românească Anul școlar Nr. de învățători Nr. de elevi 1838 1.767 1839 35.382 1841 2.048 1842 2.143 47.850 1844 2.228
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de la "venirea prinților streini dela Constantinopol" până în "zilele de acum" (acestea fiind localizate în anul 1839, data publicării lucrării lui Aaron Florian). Figurile care despart apele istoriei, pe care Aaron le investește cu rolul de borne temporale, sunt exclusiv personaje muntene (Radu Negru, Ștefan Cantacuzino). Mihai Viteazul, pământean de origine (adică din Țara Românească), nu este valorizat simbolic ca unificator al întregului neam românesc. Faptele acestuia, deși relatate ca impresionante pe planul curajului și bărbăției, nu sunt încă injectate cu semnificații
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Apartenențele și identitățile anterioare sunt topite și turnate în matricea unitară a statului național român. La fel cum pedagogia națională derulată prin intermediul sistemului de învățământ primar încerca să impună o identificare supra-locală, care să îi transforme pe copiii moldoveni și munteni în români, în aceeași manieră întregul cortegiu de figuri eroice au suferit un proces de metamorfozare identitară. Din domn al Moldovei, Ștefan cel Mare a devenit mai întâi domn al Moldo-României (Albineț, 1845), pentru ca în perioada postpașoptistă tranziția să fie
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
care, în lipsa iluminării naționale, este animat de motive personale în a-și asigura prelungirea domniei și se opune Providenței întrupate în politicile militare ale lui Lupu. Procesul de naționalizare nu este limitat doar la protagoniști istorici moldavi. Însăși simbolul statalității muntene, obscura figură a lui Radu Negru, este reșapat într-un simbol al unității naționale. E drept, la fel ca și în cazul domnilor moldavi, avem de-a face doar cu o unitate intențională, lăsată la stadiul de proiect nefinalizat. Descălecând
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
unice de interpretare a trecuturilor anterior defalcate ale regiunilor istorice românești. Excluderile definesc memoria colectivă la fel de puternic ca și materialul istoric inclus în constituția sa. Deși s-au depus eforturi hermeneutice considerabile în vederea portretizării unei serii de domnitori moldoveni și munteni în unificatori avant la lettre ai neamului românesc, proiectul politic dezvoltat de Sigismund Bathory de a cuprinde întregul spațiu dacic sub autoritatea sa politică este cu totul ignorat. În 1595, Sigismund Bathory realiza prima unire politică a celor trei principate
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]