2,822 matches
-
26, 41, 42, 83, 135, 165, 174, 176, 182, 186, 188, 208, 209, 210, 212 Petrescu, Cezar, 30, 32, 36, 147 Petrino, Eufrosina, 96, 99, 107, 108, 109, 110, 112, 202 Piru, Alexandru, 16, 224 Pîrîul Luncii, 126, 142 Pîrîul Murelor, 142, 190 Pomîrla, 49, 150, 151, 154 Pompiliu, Miron, 25, 177, 179, 242, 289, 290 Pop, Augustin, Z. N., 31, 33, 35, 50, 51, 52, 67, 68, 87, 92, 97, 127, 136, 147, 150, 151, 154, 155, 192, 239 Popescu-Colibaș
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
pustie (2); singurătate (2); spaimă (2); trist (2); adîncă; adormi; afară; alb; amoroasă; la cap; carte; cireș; citit; club; confort; crîncenă; densă; dulce; energie; femeie; fericire; furtunoasă; grea; greu; inteligență; încîntătoare; înfricoșătoare; întuneric, lună; luna și stele; m. lungă; mare; mure; nea; neliniște; nevastă; ninge; noapte bună; noapte; nostalgie; oboseală; pace; partea plăcută a zilei; perioadă; petrecere; plimbare; plină; ploioasă; priveliște frumoasă; pustiu; răcoroasă; rău; rînduială; sărut; senin; sfeșnic; singur; sinistru; stăpînă; cu stele; taină; teamă; telefon; tristă; tună; umbră; umbre
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
murați; ceai; ciocolată; ciudat; credință; crud; cuvînt; delicios; des; destin; dietă; dragoste; dur; durere; eroare; fermentat; fresh; galben; gît; gogoșar; greață; grimasă; gust rău; gustos; idiot; indispunere; încrețeală; încrezut; însărcinată; înțepat; înțepător; lămîi; limbă; mari; masă; matematică; măsură; membru; merișoare; mure; nasol; necaz; necomestibil; negustos; neplăcere; neprietenos; nesimțire; nostalgie; om; papile gustative; pepene; perfect; pervers; pișcăcios; îmi place; plăcut; plete; puțin; rece; repulsie; roșie; roșii; sărat; sarcină; sare de lămîie; săgeată; scînteia; sec; sentiment; soacră; soarta; soartă; straniu; strîmbare; strîmbat; strugure
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
părintească; ceai; ciocolata; ciocolate; cuvînt; delicat; deliciu; deosebit; diabet; dragă; duios; dulce; eu; fericire; fete; finetti; foame; frunze; ghiozdan; gingaș; glucoză; grai; greață; greu; gură; gust bun; ingenios; ispită; iubire; iubirea; iubită; iubitul; iute; limbă; lipicios; magic; masă; mirific; mîncare; mure; nutella; plăcut la gust; prăjitura; primăvară; puțin; rafinat; rău; Românie; roz; rușine; să nu fie în exces; sărutare; scump; scumpică; senzație; senzație plăcută; senzual; sirop; sînge; soare; somn; soț; străin; suav; tandru; tartă; tort; trist; umor; viața; viață; vis; vorba
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
greșeală; groapă; gros; gură; guriță; gustoasă; hrănitoare; interes; intră; intrare; izvor; îmbucătură; kiss; largă; leu; leului; libertate; limbaj; lume; lumi; lup; mai; matur; maxilar; măsele; mesteca; a mesteca; mestecă; miere; mimică; minciună; pentru minte; miros; mîncare mîncat; moară; mor; mu-mu; mură; murdar; mușca; mutră; naș; neagră; nedreptate; nimic; obișnuit; ochi; oral; organ bucal; organism; păcătoasă; pămînt; paradox; parlamentar; parte a corpului; parte a feței; pasiune; pene; periculos; peșteră; picătură; piele; pîine; plisc; poftă; probleme; prostie; puf; pufos; pungă; pupă; pupă-mă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
frig; fruct; funerar; gata; groaznic; horcrux; a ieși din ciclu; ieșire; inexistență; inexista; inima; inimă dăruită; împăcat; împreună; înălțare; a înceta; înfricoșător; întîmplare; înviere; a învinge; jos; judecată; lacrimă; lipsă; a lipsi; lumînări; mama; mă înspăimîntă; mister; mîncare; motan; mulți; mure; un soi de mure; muri; muritor; a se naște; natură; neamț; neașteptat; necaz; neclintit; necunoscut; neexistent; neexistență; neființă 15 min; negre; neliniște; neliniștit; nemuritor; nepăsare; neputință; noapte; normalitate; nu exista; nuu; odihnă; a se odihni; om în vîrstă; omenirea; orb
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
groaznic; horcrux; a ieși din ciclu; ieșire; inexistență; inexista; inima; inimă dăruită; împăcat; împreună; înălțare; a înceta; înfricoșător; întîmplare; înviere; a învinge; jos; judecată; lacrimă; lipsă; a lipsi; lumînări; mama; mă înspăimîntă; mister; mîncare; motan; mulți; mure; un soi de mure; muri; muritor; a se naște; natură; neamț; neașteptat; necaz; neclintit; necunoscut; neexistent; neexistență; neființă 15 min; negre; neliniște; neliniștit; nemuritor; nepăsare; neputință; noapte; normalitate; nu exista; nuu; odihnă; a se odihni; om în vîrstă; omenirea; orb; ortul popii; Pa; pace
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pustie (2); singurătate (2); spaimă (2); trist (2); adîncă; adormi; afară; alb; amoroasă; la cap; carte; cireș; citit; club; confort; crîncenă; densă; dulce; energie; femeie; fericire; furtunoasă; grea; greu; inteligență; încîntătoare; înfricoșătoare; întuneric, lună; luna și stele; m. lungă; mare; mure; nea; neliniște; nevastă; ninge; noapte bună; noapte; nostalgie; oboseală; pace; partea plăcută a zilei; perioadă; petrecere; plimbare; plină; ploioasă; priveliște frumoasă; pustiu; răcoroasă; rău; rînduială; sărut; senin; sfeșnic; singur; sinistru; stăpînă; cu stele; taină; teamă; telefon; tristă; tună; umbră; umbre
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
177/0 pădure: copaci (151); verde (96); natură (33); deasă (29); copac (28); liniște (25); codru (23); verdeață (23); lemn (18); pomi (16); animale (12); oxigen (12); aer (11); întuneric (11); mare (9); viață (9); aer curat (8); frunze (8); mure (8); mister (7); munte (6); pom (6); urs (6); întunecoasă (5); relaxare (5); frumoasă (4); iarbă (4); întunecată (4); libertate (4); umbră (4); alune (3); brazi (3); ciuperci (3); crîng (3); frumos (3); labirint (3); natura (3); neagră (3); prospețime
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fecior mare" / Amu-i nunta dumitale. Scoală-te, nu sta scârbit / Că nuntașii ți-au sosit! Da cine te-a cununa? / --Popa cu cădelnița! / Și oare cine te-a boci? / Grădina cu florile (...) / Față albă ca spuma / Sprâncene negre ca mura / Cine ți le-a săruta? / Pământul cu rugina!"87; " Cine nunta ți-o vedea? / Numai luna și c-o stea! / Năfrămuța cea de mire / Ți-or pune-o la psaltire / Iar cea de nănaș / Ți-or pune la prăpuraș."88
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Cu securea v-oi tăie / Și m-oi duce în treaba me, / Să v-arăt la bătrânețe / Cine-am fost la tinerețe. / Cine m-o îmbătrânit, / Cât în lume am trăit? / Mai mult rele decât bune: Lelița cu ochi de mure. M-o iubit și le-am iubit, / Acelea m-o-mbătrânit. Lelița cu tăte bune / Și bărbatul-ncins cu fune; Lelița cu chica creață / Și bărbatu-ncins c-o ață."234 Dialogismul interior al discursului poetic construiește relația dintre om și natură
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cântat un cuc, / Să-mi las casa să mă duc; / M-a cântat pe-un crac uscat / Tot a scârbă ș-a banat; M-a cântat pe-un crac sucit, / Tot a scârbă ș-a urât.../ Frunză verde, foi de mure, / La fântâna din pădure, / Fântână cu cinci izvoare / Două dulci și trei amare, / Șede moartea pe fântână / C-un pahar de vin în mână / Și la cuci ea le spune: Cucule, cucule, hăi, / Schimbă-ți glasul tău cu al meu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
casă e semn rău. Blagoveștenie A doua zi de Blagoveștenie [Bunavestire] nu se lucrează, că sînt părinții blagoveștenilor și e rău de lingoare*. Blestem E bine ca tot omul să aibă inel în deget, ca să nu se lege blăs tă murile de el - sau ale lui de alții. Ca să nu se prindă blăstămul de copii, femeile să poarte inele și cruci, de care, în acest caz, se lipesc. Să nu cîrpești pe altul, că se lipesc blăstămele de el. Părinții să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că-i cu noroc. întîiul gologan pe care un cerșitor îl capătă dimineața îl scuipă de trei ori, apoi îl bagă în buzunar, ca acel gologan să atragă și pe alții. Dacă te duci în pădure și ai cules fragi, mure și bureți nou ieșiți, nu-i bine să mănînci tu întîi, ci să dai la alții să guste, ca să mai poți găsi și altă dată. Cînd mănînci din poală, îți mănînci norocul. Cînd te uiți mîncînd în oglindă, îți mănînci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cîrlan. Calul să ni-l priponim Și-amîndoi să ne iubim. Hai puică pe deal În sus C-a făcut făsuiul fus Și haragii nu i-am pus. Hai puică să-l hărăgim Și-amîndoi să ne iubim. ” -//,,Frunză verde de trei mure Pădure, dragă pădure Să nu mai spui la lume C-am intrat cu mîndra-n tine Și-am iubit numai copile. Las să mă spuie frunza Că ea mi-a făcut umbră Și m-am iubit cu mîndra. Las să mă
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
prezintă aranjamentul regulat întâlnit la plasmocitul normal. Citoplasma acestor celulele este intens bazofilă, se colorează în albastru intens la coloroția May Grunwald-Giemsa. În citoplasma celulelor mielomatoase se pot întâlni sferule hialine (corpi Russell), vacuole multiple care dau celulei aspect de mură (celula Mott) sau incluzii cristaline azurofile, uneori aproximativ cu corpii Auer din leucemia mieloblastică (cristale proteice). Unele celule pot prezenta trei sau mai mulți nuclei. Altele prezintă caractere mai accentuate de imaturitate: sunt mai mari (20-35µm), cu nucleu maro, rotund
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
Oceanul Artic. S-a format în urmă cu 10000 de ani și se întinde pe o lungime de 80 km. Climatul arctic al regiunii este moderat de Curentul Nord Atlantic, derivat din Gulf Stream. Pe malurile lacului crește o specie de mure portocalii - din care laponii prepară gemuri și lichioruri, iar apele sunt bogate în păstrăvi, bibani, lipani, somoni și boișteni. Fauna ornitologică este formată din rândunici de mare, rațe, cufundaci, lăstuni. Insula Ukko era locul în care laponii lăsau ofrande zeilor
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
grigi / dall'acqua: (...). Capo Caliakra: Qui / è possibile (...) prendere un fiore / tagliato dal vento, rifiutare îl ronzio / d'una rimă, (...). Poesia d'amore: Îl vento vacilla esaltato e porta / foglie sugli alberi del Parco, / l'erba è già intorno / alle mura del Castello, i barconi / di sabbia filano sul Naviglio Grande. Ho fiori e di notte invito i pioppi: Le monache irlandesi / non parlano mai di morte, sembrano / mosse dal vento, non și meravigliano / di essere giovani e gentili: un voto
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Lettera alla madre: Șo che non stai bene, che vivi, / come tutte le madri dei poeți, povera / e giusta nella misura d'amore / per i figli lontani. Ah, gentile morte, / non toccare l'orologio în cucina che batte sopra îl muro / tutta la mia infanzia è passata sullo smalto / del suo quadrante, (...). Ai fratelli Cervi, alla loro Italia: Anche qui dividono în sogni la natură, / vestono la morte e ridono i nemici / familiari. (...) Mă io scrivo ancoră parole d'amore, / e
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
altă, Dialogo, Colore di pioggia e di ferro (2 ocurente), Quasi un madrigale, Thànatos Athànatos, Al di là delle onde delle colline, Tempio di Zeus ad Agrigento, Auschwitz (2 ocurente), Ai fratelli Cervi, alla loro Italia, Un arco aperto, Îl muro, La chiesa dei negri ad Harlem, Îl silenzio non m'inganna (2 ocurente), Nell'isola. Termenul quiete înregistrează 7 ocurente și apare în: I ritorni, Mobile d'astri e di quiete (2 ocurente), Sul colle delle "Terre bianche", Sovente una
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Morte, pietosa (...) non tardar più (Amore e morte). 377 Serenità di morte estrema gioia (Sillabe a Erato); o neppure la morte oră consolă / più i vivi (Lettera); Ah, gentile morte, / non toccare l'orologio în cucina che batte sopra îl muro, / tutta la mia infanzia è passata sullo smalto / del suo quadrante, șu quei fiori dipinti: / non toccare le mani, îl cuore dei vecchi (Lettera alla madre). 378 Șu ogni tomba scrivere la sola / nostră certezza: thànatos athànatos (Thànatos athànatos). 379
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
și comercializate în mod distinct. Scăzămintele care se aplică, durata sau condițiile de depozitare sunt determinate în mod hotărâtor de apartenența la una sau alta dintre aceste grupe: a) produsele horticole excesiv de perisabile sunt reprezentate printre fructe de căpșuni, zmeură, mure, printre legume de spanac, soiuri de salată din culturi de seră și solarii, leuștean, mărar, boabe verzi de mazăre de grădină, lobodă, pătrunjel de frunze și alte specii de legume mai puțin răspândite, de la care se consumă frunzele; b) produse
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
1,601; acidul tartric=1,759 și altele. Produsele care au spații lacunare mari au masa specifică minimă: ardeii (0,53) și merele (0,650). Produsele compacte și bogate în compuși cu masa specifică mare se caracterizează prin valori ridicate: murele (1,2545), piersicile (1,1875), cartofii (1,128). Specificăm că este vorba de valori medii. Produsele horticole se pot clasifica în trei mari grupe, din acest punct de vedere: a) cu masă specifică mică: ardeii, salata, ciupercile, bamele, varza, pătlăgele
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
nivelului apei); b) cu masă specifică medie, dar mai ușoare ca apa sunt: mazărea boabe, pepenii galbeni, ceapa, pătrunjelul, gutuile, căpșunile (plutesc imediat sub nivelul apei, la suprafață); c) mai grele ca apa sunt: cartofii, fasolea păstăi, morcovii, cireșele, vișinile, murele, zmeura, coacăzele, prunele, strugurii, perele (se lasă la fundul apei). O aplicație practică este metoda Stohman de aproximare a conținutului în amidon din cartofi, pe baza masei lor specifice. Este o metodă orientativă bazată pe date practice în număr cât
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
castraveții, pepenii, spanacul, salata, tomatele, varza, vinetele și coacăzele; b) foarte sensibile la temperaturi scăzute (-1,00C/-2,00C) sunt majoritatea produselor, cum ar fi: ardeii, cartofii, ceapa, ciupercile, conopida, guliile, mazărea de grădină, morcovii, pătrunjelul, păstârnacul, sparanghelul, țelina, căpșunile, murele, piersicile, zmeura; c) sensibile la temperaturi scăzute (-2,00C/-3,00C) sunt: ridichile, cireșele, merele, perele, strugurii, vișinile, prunele; d) puțin sensibile la temperaturi scăzute (-3,00C/-4,00C) sunt: căpățânile de usturoi; e) relativ rezistente la temperaturi scăzute (-4
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]