2,831 matches
-
Brașov, str. Curtea Bisericii Negre nr. 6 țel. 148064 20656 MOVILA EMILIA MARIANA (n. 1974) �� Brașov, str. Neptun nr. 20 sc. A ap. 18 țel. 133531 2348 MUNTEAN ANNA MARIA (n. 1963) Săcele, Str. Ady Endre 128 țel. 273418 2350 MURA MARUSIA (n. 1954) Brașov, aleea Constructorilor 4, ap. 77 țel. 425778 2354 MUȘINOI MARIA (n. 1948) Făgăraș, Str. Ț. Vladimirescu bl. D ap. 11 țel. 213096 21176 NAGY ENIKO (n. 1976) Brașov, str. Alexandru Vlahuța nr. 35 bl. 145 sc.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
1583 MORAR LAURENȚIU (n. 1938) Cluj, Str. Tache Ionescu, nr. 28 țel. 155227 12746 MOSUTAN DANIELA VENUS (n. 1965) Cluj, Str. Galați nr. 4 țel. 410659 15126 MOTOCU MARIUS (n. 1960) Cluj, Str. Donath, bl. 9/37 țel. 180618 8626 MURA PETRU (n. 1955) Cluj, Meteor nr. 2, bl. T3, ap. 26 țel. 124600 1586 MUREȘAN CONSTANTIN (n. 1947) Cluj, Uliului nr. 5 țel. 420657 17296 MUREȘAN DIANA ANCUȚA (n. 1969) Cluj, Calea Florești nr. 77 ap. 49 15153 MUREȘAN MARIANA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
8613 MATE ERZSEBET MAGDA (E. C) Cluj, București 88/4 țel. 446228 1578 MEREU GICĂ (E. C) Cluj, Snagov 1/16 țel. 145423 1580 MOGA VIOREL TIBERIU (E. C) Gherla, Str. Gelu nr. 30 bl. D42/27 țel. 243033 8626 MURA PETRU (E. C) Cluj, Meteor nr. 2 bl. T3 ap. 26 țel. 124600 12749 MUREȘAN MARINEL DĂNUȚ (E. C) Cluj, N. Titulescu 37 ap. 18 țel. 414271 1587 MUREȘAN TRAIAN (E. C) Cluj, N. Titulescu 6 ap. 35 țel. 148170
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Constantă, Bd. 1 Decembrie 1918 nr. 35, bl. L20, sc. C, ap. 106 țel. 624945 092769896 13686 COVASNEANU SILVIA (n. 1952) Constantă, Bd. Lăpușneanu 110 bl. L7, sc. A, ap. 142 țel. 690618 3650 CRAINET MARIANA (n. 1957) Constantă, str. Murelor nr. 12, bl. BC3, ap. 31 țel. 671311 21501 CUCLI MARIA (n. 1950) Constantă, Aleea Zmeurei nr. 2 bl. U sc. F ap. 53 țel. 654554 13691 DAMIAN CAMELIA (n. 1958) Mangalia, Str. Callatis bl. MG 29, sc. A, ap.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
LĂURĂ Constantă, Str. Suceava nr. 6 țel. 647126 FERARU MARIA CRISTINA Constantă, Str. Dobrogeanu Gherea nr. 5 țel. 636344, 614321 GAROLEA MIHAELA GEORGETA Constantă, Bd. Mamaia nr. 90, bl. BI6, ap. 20 țel. 619727, 547711 ��GEORGESCU ELENĂ CRISTINA Constantă, Aleea Murelor nr. 2 țel. 656921, 601750 GHEORGHE GEORGETA Constantă, Str. Sg. N. Grindeanu nr. 61 țel. 675834 GHEORGHE VERONICA Constantă, Bd. Al. Lăpușneanu nr. 62, bl. LE6, ap. 5 țel. 515065 GODEANU PETRA Constantă, Bd. Al. Lăpușneanu nr. 159 țel. 656930
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
094. 679888 PIRUJINSCHI MONICA CLAUDIA Constantă, Bd. I. G. Ducă nr. 81C, bl. L44, ap. 16 țel. 634511, 092. 707893 POPARLAN FLORICA Constantă, Str. Badea Cartan nr. 10, bl. BC11, ap. 4 țel. 643328, 638443 PREDA MIHAELA ISABEL Constantă, Str. Murelor nr. 8, bl. BC6, Sc. E, ap. 92 țel. 680844, 601134 TĂNASE NICOLAE Constantă, Bd. Tomis nr. 211, bl. TS6B, Sc. A, ap. 3 țel. 094. 331329 TINCA RODICA Constantă, Bd. Mamaia nr. 62, bl. LD4C țel. 639071 VOINEA MIRELA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
n. 1935) Ploiești, Str. N. Titulescu nr. 4, bl. 10 J, sc. A, ap. 18 țel. 161105 3534 BAHNAREANU ȘTEFAN (n. 1933) Ploiești, Sos. Nordului nr. 101, sc. D, ap. 64 țel. 137878 3536 BAR CONSTANTIN (n. 1940) Ploiești, Str. Murelor, bl. 14 H, sc. A, ap. 2 țel. 113055 15908 BĂRBUCEANU ELENĂ (n. 1957) Ploiești, Ghe. Gr. Cantacuzino, nr. 222 A, bl. 130 B, ap. 9 țel. 199549 122911 3463 BÂRSAN VASILE (n. 1928) Ploiești, Str. Română, nr. 92, ap.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
gândind că dacă fata asta are ceva de povestit, o s-o facă ea fără îndemnul nimănui. Simona își găsea preocupări care să-i ocupe timpul: răsădea flori, citea, asculta muzică. Uneori mergea în pădurile din preajmă după hribi sau după mure. Știa anume unde sunt rugii cei mai bogați și zăbovea timp îndelungat în preajma acestora culegând și pentru mătușa Varvara câte o găletușă plină ochi. Dar cel mai des mergea la râu. Stătea pe mal ore în șir, privind cum saltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
mele. În nopțile mele de singurăte, cobor tăcută cu mieii la păscut sau cu vacile la adăpat, acolo în Frența. Oamenii s-au stins și locurile sau schimbat mult, dar sufletul meu nu-și găsește mậngậiere decật prin tufișuri de mure, de coacăze sau alune, de măceși sălbatici, de anini plậngậnd peste izvoare numai de noi știute. Dar, dincolo de splendorile ierbii, de foșnetul pădurii, de limpezimea izvoarelor, își plimbă urmele haiducii copilăriei mele. - Cine sunt ei? De unde vin și unde se
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
întậlnim acolo, cu animalele la păscut, încredințậndu-ne unul altuia gậndurile sau grijile. Iarna, în paradisul de cleștar al pădurii, sau pe luciul argintiu al pậrậului, schiam și patinam, uitậnd de foame și de sete. Vara, colindam pădurile pline cu zmeură, mure, fragi, culegậnd bureți, adunậnd flori sau adăpostindu-ne prin poienițe precum haiducii. Ne aminteam cu plăcere de anii din urmă, cậnd fusesem “hoți” sau “vardiști” și cậnd răscoleam pădurile în cete. Odată, ape rebele au adus cu ele pistoale adevărate
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
exact în locul indicat de mine. Eram fericită, dar aveam o bucurie și mai mare, aceea a intuiției că posedam un simț în plus față de camarazii mei, care trecuseră nepăsători deatậtea ori pe lậngă un izvor sau printr-o poieniță cu mure. Mi-am pregătit la rậndul meu batalionul și, cậnd soldații oboseau în lupta cu pămậntul dur, secetos, treceam fiecare la post, continuậnd săpăturile. În scurt timp, tranșeele au fost gata, iar eu, în calitate de comandant de pluton, avusesem pretenție să verific
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
Cânta ceva potolit, probabil sărbătoresc: „Ich muss sterben, Ich muss sterben“. Prăjiturile îl însoțeau, strălucind în creme mov și roșii revărsate peste blaturile din vitrină: tiramisu cu fructe de pădure, Apfel-Tarte, cremșnit cu sos de zmeură, tort de vișine cu mure. Ospătarii trebăluiau printre farfurii, înfășurați în șorțuri lungi și negre. Mai deslușeam și-un monstru rotund, cafeniu: nelipsitul Sacher-Torte, un soi de roată de cașcaval din blat de tort, acoperită cu ciocolată și îndopată cu straturi moi de cremă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
avut timp să-mi pregătesc discursul. Ca și Mihnea sau Maria, inginerul Grosescu nu trebuia să știe mai multe decât vroiam eu. Și, mai ales, decât era necesar. Mi-am luat un caffé latte și-un tort cu vișine și mure; o singură felie, dar arăta cât trei de la noi. Inginerul a cerut o cafea. „Așadar?“, a revenit Grosescu. „Țineți regim?“, am tatonat. „Cu cafea?!“, s-a mirat inginerul, aparent sincer. „Niciodată. Face bine la digestie, curăță rinichii și stimulează bila
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Ele comunic? Între ele ? i adeseori, f??? de veste I?i schimb? locul Întrun discurs, cum este cel romantic, În care am? nuntul este observat din unghi cosmic ". Este vorba despre mitul na?terii ?i mor?îi universului („Memento Mori", „Mure?anu", „Rug?ciunea unui dac", „Scrisoarea I"); mitul istoriei În care Eminescu se refer? la m?rirea ?i dec?derea marilor cet??i iar, pe de alt? parte, a?az? În opozi?ie „plenitudinea ?i În?elepciunea trecutului" ?i prezentul
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
soartei oarbe". Privit? din aceast? perspectiv? ontologic?, luna devine simbol al transfigur?rii lirice a realului, relevând nonsensul lumii cu iluziile, dramele ?i dezam?girile ei („Apari, tu, lun?-n cer / ?i f? din vis viea??, din umbre adev?r!" „Mure?an") -„amurg al eului" În care „abia contururi triste ?i umbre au ?? mas" (Melancolie). „Poet selenar prin excelen??, Eminescu a acordat straniului element ceresc un loc precump?nitor În opera să ?i a scos În repetate rânduri efecte deosebite de
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Bureții și rugina - Bruma și gerul - Seceta și ploile - Grindina, neaua și vijeliile. Capitul XI. Cultura diverselor specii de pomi: Mărul - Parul - Gutuiul, scorușul și sorbul, migdalul și cornul - Nucul, căstanul și alunul - Frăgarul și smochinul - Strugurelul și agrișul - Zmeura, murele și măceșul - Vița de vie. - Partea a III-a. Culesul, conservarea și întrebuințarea poamelor. Capitul XII. Culesul și conservarea poamelor. A) Culesul: Uneltele necesare la cules - Când să se culeagă? - Cum să se culeagă? B) Conservarea: Localul de iernat - Mobilele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
gândit și el: Să rămân vițel mânzat Lângă cei[ce] s-o-nsurat, Că bărbații au femei, Doar nu m-or lăsa să piei. {EminescuOpIX 507} Noaptea, după ce se culcară toți, danciul îndrăgit foc de nevasta cea frumoasă gîndi: Pentru ochi ca murele Ocolii pădurile, ocoli încet ceata celor ce dormeau și se duse lângă nevasta străină. Aceasta, gândind că este barbatul său, nu zise nimic. Dar, îndată ce băgă de samă că nu este barbatul său, s-a simțit atinsă de acest abuz
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Când se plictisiră și de acest joc, Adam începu să se târască prin iarba înaltă, evitând să strivească melcii pe care ploaia îi scosese la suprafață și a căror greutate încovoia firele de iarbă. Se strecură pe sub niște rugi de mure și pe sub un arbust de iederă, în adâncul desișurilor, pe lângă vechiul teren de tenis năpădit de bălării, acolo în hățișul unde sălășluiau vulpile. Adam, ca și bunica lui, știa de vulpi, dar nu sufla o vorbă. Pe sub movilițe de pământ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
din ce în ce, până la pasajul de nivel de lângă gară. Continuau să cadă stropi rari de ploaie și părintele Bernard observă picături strălucitoare perlând petalele primulelor, ierburile agățătoare, tufișurile spinoase de păducel, frunzele de rostopască și dantelatul hasmațuchi, rugii de mure și tufele de măceș. Deodată se auzi un zgomot târșâit, prăvălit, de parcă un tren fantomă ar fi apărut din tunel sau de parcă unul dintre demonii lui John Robert i-ar fi asaltat sub forma unui animal uriaș, care țâșnea din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Cavalerului, ironizat subtil și plasat sacrificial, în centrul gravurii. De altfel, majoritatea albumelor selecte de educație plastică, intenționând să depășească o anume simbolistică mai obscură și mai dificil de digerat, pentru neavizați, a ilustrului maestru german, se întreceau să explice mură-n gură, inclusiv prin prezentarea lor în casete separate, cine era Moartea și cine era Diavolul. Da... Der Ritter, Der Tod und Der Teufel. Ca o melodie săltăreață! Di-di-dong, di-di-dong, di-di-dong, pong! Apoi... Apoi, Fratele clintește zăvorașul, îl eliberează brusc
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
tubului de lapte condensat este clasică; se unge interiorul labiilor și apoi este sorbit cu limba, de jos În sus. Unele femei, a căror sensibilitate clitoridiană s-a atenuat Într-o oarecare măsură, preferă să Înlocuiască laptele cu dulceață de mure sau de coacăze...“ — Ei, ce părere ai? Întrebă Naggie, după ce Christina Își ridicase privirea de pe carte, fixîndu-și-o ca hipnotizată undeva În gol. Cu numai cîteva zile În urmă, cînd cele două prietene fuseseră Împreună la magazin, Christina cumpărase un borcan
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Ei, ce părere ai? Întrebă Naggie, după ce Christina Își ridicase privirea de pe carte, fixîndu-și-o ca hipnotizată undeva În gol. Cu numai cîteva zile În urmă, cînd cele două prietene fuseseră Împreună la magazin, Christina cumpărase un borcan de dulceață de mure, care Îi plăcea foarte mult lui Kiki. Închise ochii și-i strînse puternic. Auzea În urechi bubuiturile pulsului propriu, Însoțite de cuvintele „ale căror bobițe stimulează În mod plăcut labiile și clitorisul“, ultimele din acel paragraf. Limba Îi Înțepenise În
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
la cealaltă scară care avea s-o ducă la bufet. Aproape ajunsese la scară și se simțea nițel mai bine, când Îi căzură ochii pe o ușă pe care scria „depozit“. Încetini. Ce-ar fi dacă?...Nu, era ridicol. Era mură-n gură. Totuși Jill spusese că documentele ei vor fi duse la depozit și ăsta era În mod clar un depozit. Întoarse de țumburușul de la clanță. Era Încuiat. La ce se aștepta? Doar nu era ca ușa să se deschidă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
tuturor etapelor, de altfel, universul liricii lui S. rămâne întinderea vastă, mărginită de „munții cu fruntea-n nouri”, „zugrăviți pe zare”, ritmată de „dealuri roșii”, pe care „podgoriile ard”, „câmpul simplu pe care-l ar cu boii”, „câmpul plin de mure și de rugi”, muzicalizat „de sprinten țârâit de greieri mulți”, săgetat de „iepuri ce-ți arată cum să fugi”. Acest univers include „lanuri verzi”, „livezi cu roade mari”, „lunca unde-au ieșit cirezi” , „crânguri negre”, măguri, pâraie zglobii, holde, ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
de continuare. Dându-le Începutul multor Întâmplări fără final, li se poate cere uneori să găsească un sfârșit vesel, alteori unul trist, unul moral sau umoristic. Exemplu: "O Întâmplare hazlie” " Împreună cu mai mulți prieteni am plecat la pădure sa culegem mure. Ne-am apropiat veseli de murar. Deodată am auzit..." Activitatea lecțiilor cu astfel de temă se desfășoară În funcție de clasă (oral În clasa a Il-a și scris În clasele a IlI-a și a IV-a) și de nivelul de
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]